Sa pun iarasi o stire!

Săpunul şi Ghimpu

Autor: Mihai CONȚIU

Săpunul a fost inventat de către fenicieni în anul 600 î. H. şi a fost descoperit de către liberalul Mihai Ghimpu abia în anul 1988, cînd un conţăran de-al lui din satul Coloniţa l-a invitat la el la un rachiu în timp ce făcea săpun de casă. Nedumerit, gheaghea Mişa l-a întrebat pe conţăranul său Igor ce fel de zacuscă pregăteşte şi de ce face aşa de multă. Igor, ştiind cît de sărac cu duhul este ghea’ Mişa, i-a spus că zacusca asta se numeşte săpon, numai că va fi gata a doua zi, cînd urmează să se întărească. Totodată, i-a promis că îi va trimite şi lui vreo două bucăţi, care, în termeni culinari, se numesc calupuri.

Ca o paranteză necesară, trebuie să precizăm că, pînă în 1988, în spiritul tradiţiilor strămoşeşti ale familiei sale, extrem de pedantul liberal de mai tîrziu Ghimpu se spăla sănătos doar cu produse naturiste – cenuşă din vatră şi nisip, înmuiate în fîn! Săpun nu văzuse nici în filme, iar asta pentru că cei care „l-au instruit româneşte” încă de la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, după ce i-au dat arborele genealogic care-i certifica descendenţa directă, pe linie paternă, din Decebal, i-au recomandat să urmărească doar filme istorice româneşti, aşa cum sunt „Dacii”, „Burebista”, „Mihai Viteazul”, „Ştefan cel Mare”, „Buzduganul cu trei peceţi”, „Cantemir”, „Mircea” (cel Bătrîn”) etc.

Vă daţi seama că nu era nici urmă de săpun pe vremea aceia şi, prin urmare, nu era folosit nici în filme de către interpreţii acestor domnitori care, istoric, apoteotic şi vizionar, l-au precedat pe Ghimpu! În materie de igienă istorică personală, Ghimpu a învăţat că dinţii se spală cu degetul şi făcînd gargară, iar pe post de hîrtie igienică folosea coceni frunze de brusturi, ca formă avansată. Burebista, Decebal sau Ştefan cel Mare foloseau foi de brusture sau şomoioage de iarbă, căci pe vremea aceea nu fusese încă adus din America porumbul. Păpuşoiul, cum se spune la Coloniţa.

Revenind la miraculosul an 1988, trebuie să ştiţi că conţăranul Igor s-a ţinut de cuvînd şi, a doua zi, printr-un nepot, i-a trimis lui Ghimpu nu două, ci trei calupuri de săpun. În faza iniţială, Ghimpu s-a simţit oarecum jignit de acel săpun oferit în dar, ca un fel de pomană, la fel ca şi ducesa de Julich din Germania, căreia cînd i s-a oferit în dar o cutie cu săpun, în anul 1549, s-a simţit profund jignită şi, într-un acces de furie, l-a dat afară pe cel care-i adusese cadoul. Însă curiozitatea lui Ghimpu faţă de această descoperire epocală a fost mai presus decît umbra de afront.

Crezîndu-l pe vecinul Igor că săpunul este un alt fel de zacuscă, cîteva zile la rînd, a tot mestecat bucăţi mici tăiate cu briceagul încercînd să se deprindă cu „un alt fel de gust” şi cu o uimitoare alunecare prin beregată (esofag). Întîmplător, cînd a muşcat deja din deprindere dintr-o bucată de săpun, şi-a îndepărtat clăbucii de la gură cu mîna pe care şi-a şters-o de nădragii murdari cu care era îmbrăcat. Sufocat de uimire, a văzut că acei clăbuci miraculoşi au îndepărtat o urmă de balegă de vacă rămasă pe nădragii lui după ce rînise în grajd. Destul de contrariat, s-a întrebat: „O fi mîna ruşilor?” Instantaneu, şi-a dat seama că e mîna lui năclăită cu clăbucii de la gură.

Mai apoi, s-a dus la closet, în timp ce mesteca savuros o ţandără de săpun. Acolo, a constatat că nu mai erau coceni spre a se igieniza, aşa că a folosit clăbucii de la gură ca să se spele pe toate alea. Atunci a mai făcut o altă descoperire epocală: săpunul e bun nu doar pentru mîncat, ci şi pentru spălatul hainelor şi a trupului!

Anii au trecut, iar noi vă spunem toate astea pentru ca să înţelegeţi mai bine de ce face Ghimpu spume la gură cînd vorbeşte despre mîna lui care a dat peste mîna Moscovei, despre „lupta lui de 25, 26, 28 de ani” pentru „cauza românească, limbă, limbi şi alfabet” şi despre „reîntregirea naţiunii române” în cuget şi simţiri şi-n graniţe borţoase. Tot în acest context se poate înţelege de ce Salina Zoitea se simte atît de pură şi curată. Vă daţi seama cîtă economie face la săpun atîta timp cît Ghimpu, plin de clăbuci şi chirinciuci la gură, nu doar că o igienizează în străfunduri, pînă-n rărunchi, dar îi oferă şi satisfacţii imense, pînă la pierderea de sine, cu o responsabilă, patriotică şi bine articulată limbă sfîntă românească?

Foto: Mihai Ghimpu, la o băltoacă, în ceață, spălîndu-se de rapăn cu noua lui descoperire, după ce a alungat vacile care se bălăceau înainte.

 

Socialmai mult
29.05.17 - 16:18
29.05.17 - 15:48
29.05.17 - 14:44
29.05.17 - 13:24
29.05.17 - 13:16
27.05.17 - 12:37
26.05.17 - 16:20
26.05.17 - 15:28
26.05.17 - 14:14
25.05.17 - 16:07
25.05.17 - 15:42
25.05.17 - 15:28
25.05.17 - 13:51
24.05.17 - 17:46
24.05.17 - 16:21
24.05.17 - 13:24
24.05.17 - 13:12
23.05.17 - 19:51
23.05.17 - 17:12
23.05.17 - 17:02