Ucraina intră în campanie electorală, în timp ce luptele din estul ţării continuă

Ucraina intră, după şapte luni de criză fără precedent cu Moscova, în campanie pentru alegerea unui nou Parlament, un scrutin care urmează să se cristalizeze în jurul politicii de detensionare a preşedintelui proeuropean Petro Poroşenko, în contextul în care luptele continuau marţi.

Partidele şi candidaţii au termen pînă la miezul nopţii de marţi spre miercuri să se înregistreze la Comisia electrorală în vederea alegerilor legislative de la 26 octombrie. Într-o ţară aflată în război, scrutinul nu se va putea desfăşura în zone aflate sub controlul rebeliunii proruse din est (aproximativ 3% din teritoriul ucrainean, dar însumînd 9% din populaţie) şi nici în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în primăvară.

În pofida unui armistiţiu consolidat pe 20 septembrie în cadrul unor negocieri la Minsk între Kiev, Moscova, rebeli şi OSCE, confruntări armate intense continuau marţi, cu armament greu, în jurul aeroportului de la Doneţk, principalul oraş aflat sub controlul rebelilor, potrivit unor jurnalişti AFP.

La Popasna, în regiunea Lugansk, tiruri cu lansatoare de rachetă multiple de tip Grad efectuate de către rebeli au atins o ambulanţă, provocînd "morţi şi răniţi", a declarat Ghenadi Moskal, guvernatorul regiunii.

Luni a fost cea mai sîngeroasă zi de la intrarea în vigoare a armistiţiului, pe 5 septembrie, cu nouă morţi în rîndul armatei ucrainene şi patru civili ucişi. De atunci, cel puţin 57 de persoane au fost ucise în estul Ucrainei. De la începutul confruntărilor armate, în aprilie, au fost omorîte 3.200 de persoane.

În urma unei contraofensive proruse în august, preşedintele Poroşenko s-a resemnat cu un armistiţiu şi a întins o mînă separatiştilor, care visează la alipirea la Rusia. La iniţiativa şefului statului, Verhovna Rada a oferit, la jumătatea lui septembrie, un "statut special" regiunilor proruse, pe care rebelii l-au respins.

Insurgenţii au anunţat totodată că refuză să participe la scrutinul de la 26 octombrie, anunţînd organizarea propriilor alegeri legisative şi prezidenţiale pe 2 noiembrie.

Kievul şi Bruxelles-ul i-au făcut Moscovei altă concesie importantă, acceptînd să amîne pînă la sfîrşitul lui 2015 intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb dintre Ucraina şi Uniunea Europeană (UE).

Deschiderea preşedintelui Poroşenko i-a adus critici acerbe, după şapte luni de la destituirea predecesorului său prorus Viktor Ianukovici.

"Blocul Poroşenko", pe primul loc în intenţiile de vot

Însă Partidul Regiunilor al fostului preşedinte, care domina Parlamentul monocameral în exerciţiu, a decis să boicoteze scrutinul, care urmează, astfel, să conducă la o primenire importantă a legislaturii ucrainene.

Potrivit unui sondaj efectuat în perioada 12-21 septembrie de către Institutul internaţional de sociologie de la Kiev şi Fundaţia Inţiative Democratice, aproximativ 40% dintre alegătorii siguri că se vor prezenta la urne ar vota cu "Blocul Poroşenko", creat pentru susţinerea preşedintelui, un fost magnat al ciocolatei, ales la sfîrşitul lui mai cu 55% din voturi.

Peste 30 de partide urmează să prezinte candidaţi, dar numai listele care vor obţine peste 5% din voturi pot să participe la împărţirea celor 450 de mandate de parlamentar. Cealaltă jumătate a deputaţilor este aleasă prin scrutin majoritar într-un tur.

Pe poziţia a doua sondajul creditează cu 10% din voturi Partidul Radical al populistului Oleg Liaşko, clasat al treilea în scrutinul prezidenţial. Formaţiunea Iuliei Timoşenko, un fost lider al revoluţiei portocalii din 2014, s-ar clasa a treia, cu mai puţin de 8% din voturi.

Actualul premier Arseni Iaţeniuk ar depăşi doar cu puţin pragul de 5%, la fel ca un partid prorus, Ucraina Puternică. Comuniştii, şi ei tot proruşi, ar urma să nu treacă pragul electoral.

Petro Poroşenko a prezentat săptămîna trecută un program care conţine 60 de reforme economice şi sociale menite să permită ţării, marcată în continuare de corupţie şi dificultăţi administrative moştenite din perioada sovietică, să-şi depună în 2020 candidatura în vederea aderării la UE.

NATO: Sute de militari ruşi sînt în continuare în Ucraina

Sute de militari ruşi, inclusiv membri ai unităţilor speciale, se află în continuare pe teritoriul Ucrainei, în pofida armistiţiului, anunţă Alianţa Nord-Atlantică.

"De la începerea aplicării armistiţiului, a avut loc o retragere semnificativă a forţelor convenţionale ruse din Ucraina. Totuşi, sute de militari ruşi, inclusiv membri ai unităţilor speciale, sînt în continuare în Ucraina", a declarat Jay Janzen, un purtător de cuvînt al Alianţei Nord-Atlantice. "În ultima săptămînă nu am constatat vreo reducere a efectivelor militare ruse", a subliniat Janzen. Administraţia prooccidentală de la Kiev a semnat un acord de încetare a focului cu insurgenţii proruşi la începutul lunii septembrie.

Confruntările armate continuă în unele zone din estul Ucrainei, în principal în apropierea aeroportului din Doneţk, în pofida armistiţiului. Rusia a negat permanent că ar fi trimis militari în Ucraina. "De asemenea, aproximativ 20.000 de militari ruşi sînt staţionaţi în continuare la frontiera dintre Rusia şi Ucraina", a precizat oficialul NATO.

UE menţine sancţiunile antiruse

Uniunea Europeană a avertizat, marţi, că acordul de pace încă nu este aplicat "corespunzător" în estul Ucrainei, luînd decizia de a menţine sancţiunile economice împotriva Rusiei.

"Deşi s-au înregistrat evoluţii încurajatoare în procesul politic şi în implementarea anumitor aspecte ale Memorandumului de la Minsk, trebuie aplicate corespunzător unele puncte esenţiale ale Acordului de pace", anunţă Serviciul European pentru Acţiune Externă (SEAE).

Confruntările armate continuă în unele zone din estul Ucrainei, în principal în apropierea aeroportului din Doneţk, în pofida armistiţiului stabilit în 5 septembrie.

Statele membre UE au înăsprit sancţiunile împotriva Rusiei pe 12 septembrie, vizînd în principal bănci şi companii active în industria militară şi în sectorul petrolier. În total, 119 oficiali ruşi şi ucraineni sînt vizaţi de sancţiuni.

"Uniunea Europeană va continua angajamentul activ pentru găsirea unei soluţii politice la criza din estul Ucrainei. Vom urmări îndeaproape evoluţiile de pe teren şi modul în care este aplicat Memorandumul de la Minsk", precizează SEAE.

Conform unor surse europene, o nouă evaluare a situaţiei din Ucraina va fi făcută pe 20 octombrie, cu ocazia Consiliului pentru Afaceri Externe, programat în Luxemburg.

Autorităţile ucrainene au lansat o anchetă care vizează oficiali ruşi

Autorităţile judiciare ucrainene au iniţiat o anchetă penală împotriva unor oficiali ruşi acuzaţi de susţinerea "grupurilor separatiste şi teroriste" din estul Ucrainei, după un demers similar al Moscovei.

Parchetul General de la Kiev a anunţat declanşarea unei investigaţii penale împotriva unor membri ai Comitetului rus de anchetă, o structură subordonată direct preşedintelui Vladimir Putin, potrivit Reuters.

"Membri ai Comisiei au avut ingerinţe ilegale în activităţile autorităţilor ucrainene. Aceste ingerinţe au rolul de a ajuta organizaţiile teroriste din aşa-numitele republici populare Doneţk şi Lugansk", precizează procurorii ucraineni.

Autorităţile judiciare ruse au lansat luni o anchetă penală pentru "acte de genocid" comise împotriva comunităţilor rusofone din estul Ucrainei. "Comitetul de anchetă a lansat o procedură penală pentru acte de genocid împotriva populaţiilor rusofone din republicile populare Lugansk şi Doneţk", a comunicat purtătorul de cuvînt al instituţiei, Vladimir Markin. "Persoane rămase neidentificate din conducerea politică şi militară a Ucrainei, forţele armate ucrainene, Garda Naţională şi formaţiunea paramilitară Sectorul Dreapta au dat ordine pentru distrugerea totală a cetăţenilor rusofoni", adaugă oficialul rus. Potrivit lui Vladimir Markin, bilanţul conflictului din Ucraina este de cel puţin 2.500 de morţi, iar 500 de clădiri rezidenţiale au fost distruse.

Conform estimărilor Naţiunilor Unite, confruntările armate din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, care durează de peste cinci luni, s-au soldat cu peste 3.200 de morţi. Circa 600.000 de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele.

Sursa: Mediafax