«RUSII MEREU VECINII MOLDOVENILOR...»

Nu stuchiţi în fîntîna din care aţi băut şi veţi bea apă.

Înţelepciune populară

Se împlinesc 100 de ani, de cînd la Iaşi, capitala «Romîniei micşorate» (C.Kiriţescu), a apărut în limba franceză lucrarea lui N.Iorga Histoire des relations russo-roumaines, tradusă în 1995 la Bucureşti: Istoria relaţiilor ruso-romîne. Studiul este semnificativ din mai multe puncte de vedere. A fost lansat în condiţii anevoioase: Regatul romînesc era ghigosit în «celebrul triunghi al morţii: zona Iaşi – Vaslui – Huşi». Atunci «istoriografia romînă se afla abia la începuturi» în direcţiile externe. În ciuda titlului, autorul încearcă să contureze, în maniera-i cam prolixă şi puţintică factologic, de fapt numai relaţiile moldo-ruse. Era şi firesc: în ce priveşte legăturile valaho-ruse nu prea ai ce examina.

În tot cazul, acest studiu al lui N.Iorga – de temelie în problematica dată! – rămîne unicul, deocamdată, elaborat, cît ar fi de neaşteptat pentru autor şi pentru obiect, într-o tonalitate moderată, chiar pozitivă în rusologia romînească. Poate din cauza că situaţia regatului romînesc era într-adevăr dezastruoasă, iar Rusia era aliată încă netrădată...

Pare surprinzător – sau, poate, nu! – faptul că această lucrare de pionierat la temă este lăsată uitării, ca şi Notele politice ale lui Al.Marghiloman, memoriile lui C.Argetoianu, M.Schina... Poate din pricina că... Iată ce scria N.Iorga – în 1917! – de acum în pagina a 2-a, subliniind: «Noi nu credem în posibilitatea unui stat «ucrainean»... Dar ruşii vor rămîne mereu vecinii moldovenilor şi moldovenii nu vor înceta niciodată de a fi vecinii ruşilor. Din multe puncte de vedere nu e vorba de o simplă vecinătate, ci şi de o coabitare. Este o iluzie, nu doar zadarnică, dar şi răufăcătoare, să-ţi imaginezi că într-unul din aceste teritorii se va ajunge vreodată la înfăptuirea unei unităţi etnografice integrîndu-i pe unii, de bună voie sau cu forţa, în forma naţională a celorlalţi. Un lung trecut o dovedeşte...» (Subliniere N.Iorga).

Se cuvine să arătăm, că N.Iorga întrebuinţează apelativul «romîni». Moldovanul din Botoşani N.Iorga în 1917 era romîn. Atît de mare «romîn» naţionalist încît îi lăţeşte pe basarabi/ungrovlahi/munteni (azi «romîni») pînă la Bug şi Colomîia. Nu doar îi face «vecini cu ruşii», dar încă îi sileşte să «coabiteze» (mold.: să se întorloace, să trăiască împreună) cu ruşii. Cu toate că oricine îşi poate da sama unde se află Ţara basarabilor/Ungrovlahia şi Rusia Moscovită sau Rusia de Sud-Vest (ţinutul Lvovului)... Unde mai pui că «Romînia» nu exista pînă la 1862... Dacă facem abstracţie de naţionalismul debordand al lui N.Iorga (vezi, de pildă, În luptă cu absurdul revizionism maghiar. Bucureşti, 1991), concluzia de netăgăduit: «Ruşii vor mereu vecinii moldovenilor şi moldovenii nu vor înceta niciodată de a fi vecinii ruşilor» caracterizează cuprinzător relaţiile multiseculare, colaborarea multilaterală moldo-rusă, reflectate exhaustiv în culegerea de documente Молдавия и Россия. Исторические связи и сотрудничество. 1480 – 1818. Составитель В.Стати. Кишинев, 2017.

Este o lucrare de unicat. Pentru prima dată în istoriografia moldovenească (şi nu numai) sînt adunate şi comentate în strictă corespundere cu realităţile etnice, istorice, politice concrete cele mai diverse raporturi dintre moldoveni şi ruşi, reprezentanţi ai tuturor păturilor sociale: meşteri, zugravi, precupeţi, oşteni, clerici, demnitari înalţi, ierarhi, gospodari, mari cneji şi ţari... Sînt scoase din adîncurile uitării informaţii surprinzătoare: Земля Русская (Ţara Rusiei) este pomenită într-un act moldovenesc încă în 1408... Pe vremea lui Ştefan cel Mare la Suceava era o uliţă rusască... Cine ştie astăzi că limba moldoveneacă se întrebuinţa în gramote externe de acum din veacul XVII (volumul Молдавия и Россияcuprinde 3 acte în limba moldoveneacă!). Prin mărturii de o excepţională valoare se demonstrează ca anume Ştefan al III-lea cel Mare este fondatorul relaţiilor externe multilaterale ale Moldovei, întemeind şi consolidînd legăturile cu Marele Cnezat al Moscovei din 1480 - 1484, prin intermediul căruia a ameliorat contactele cu Hanatul Crimeii. Ivan al III-lea al Moscovei şi cuscrul său Ştefan al III-lea al Moldovei au canalizat aceste legături pentru a potoli expansionismul polono-lituanian împotriva Moldovei. Apelurile lui Ştefan cel Mare către Ivan al III-lea al Moscovei, demersurile acestuia pe lîngă Mengli Ghirei al Crimeii, intervenţia hanului către regatul polono-lituanian în favoarea Moldovei constituie pagini de înaltă diplomaţie, reflectată plenar în documentele culegerii Молдавия и Россия...

Cele 286 de documente (acte de cancelarie, tratate, informaţii diplomatice, cereri de ajutor, de înrolare, de angajare, adresări de ocrotire, de a trece sub oblăduirea Rusiei ş.a.) demonstrează o dată în plus adevărul vechi cu neputinţă de contestat: relaţiile cele mai diverse între poporul moldovenesc şi poporul rus au fost multiseculare, neîntrerupte, de prietenie, de ajutor şi sprijin reciproc. Cine nu crede, n-are decît să asculte de sfatul lui Miron Costin: Испитайтеписания. Cercaţi scripturile/documentele din volumul МолдавияиРоссия, scrise şi semnate cu vreo 350 de ani înainte de facerea Romîniei, cu 400 de ani înainte de naşterea lui I.V.Stalin.

Documentele Moldovei, în primul rînd cele iscălite de Ştefan al III-lea cel Mare, sînt de o actualitate uimitoare. Iata ce mărturisea marele voievod al Moldovaniei Ştefan al III-lea marelui cneaz al Moscovei Ivan al III-lea la 1484:

«... Vin la noi oameni de departe şi nu pot auzi nicăierea de alt domn pravoslavnic, în afară de măria voastră. Şi vedem că Dumnezeu îi mai proteguieşte pe creştini. Iar în părţile acestea numai eu unul am rămas, că din două părţi este păgînătatea cea grea - osmanii şi tătarii - iar din trei părţi, măcar că se numesc creştini - valahii, ungurii, polonii - dar îmi sînt mai răi decît păgînii. Mai mult nu-i mai pot răbda şi să îndrumeze Dumnezeu pe măria ta, să vă întoarceţi cu faţa spre noi şi cu prietenia să ne mîngîiaţi, iar eu atunci şi mai mare prietenie aş purta pentru măria voastră».

Citeşti aceste rînduri şi te cutremuri: parcă sînt scrise astăzi! Vremurile sînt altele, dar realitatea este aceeaşi: crudă, ruşinoasă. Iar Ştefan nu mai vine să ne facă prieteni, care să ne scoată din mizerie...

În Moldova cu democraţie romînească, cu economie de piaţă volumul de documente istorice moldo-ruse МолдавияиРоссия, editat frumos, cu gust (286 de acte şi materiale, cu un studiu introductiv, cu comentariile unor istorici cu nume de prestigiu, însumînd 696 pagini) - unic, de nepreţuit pentru istoria şi politica Moldovei, nu poate fi cumpărat nicăieri! Librăriile Moldpresa (proprietar Al.Bilinchis), Direcţia sa de Cenzură din Durleşti (nacealnic V.Filimon) au refuzat să-l pună în vînzare!

De ce nu vii tu, Ştefan, doamne?!

Gheorghe MELNIC, membru al Asociaţiei istorico-geografice din Moldova 

Socialmai mult
15.12.17 - 17:52
15.12.17 - 17:51
15.12.17 - 16:40
15.12.17 - 16:10
15.12.17 - 13:11
15.12.17 - 12:46
14.12.17 - 17:38
14.12.17 - 17:23
14.12.17 - 17:22
14.12.17 - 17:19
14.12.17 - 16:45
14.12.17 - 12:21
14.12.17 - 10:37
14.12.17 - 10:34
13.12.17 - 18:01
13.12.17 - 17:39
13.12.17 - 14:22
13.12.17 - 12:28
13.12.17 - 12:26
13.12.17 - 12:22