RUSIA MERGE PE URMELE URSS

Putin luptă pentru noi teritorii, economia ţării se duce la fund

Situaţia Rusiei de azi seamănă foarte mult cu cea a Uniunii Sovietice din anii 70-80 ai secolului trecut. Că şi URSS, care pe atunci depunea eforturi colosale ca să-şi menţină influenţa în Afganistan, Somali, Mozambic, Nicaragua şi în alte ţări din lume, actualii lideri de la Kremlin în frunte cu Vladimir Putin sînt preocupaţi de păstrarea prezenţei Rusiei în Siria, Iran, în ţări, foste republici sovietice, precum Armenia, Azerbadjan, Georgia, Moldova, Ucraina etc. Astfel, ei calcă pe grebla în care s-a înţepat şi clica lui Brejnev, ceea care a dus la prăbuşirea imperiului sovietic.

Or, concentrîndu-se pe menţinerea şi extinderea influenţei peste hotare, Putin pierde Rusia, îndeosebi economia ei. Chiar zilele trecute ministrul rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaev, a anunţat despre coborîrea prognozei privind evoluţia Produsului Intern Brut al ţării pentru anul curent. În consecinţă, creşterea economică a Rusiei nu se va ridica la 1,8 procente, după cum se planificase, ci doar la nivelul de 1,4 la sută.

Pentru comparaţie, creşterea economică în ţara noastră se aşteaptă la aproape 4 procente şi oricum populaţia de la noi nu prea simte efectele, dar vă închipuiţi cum va degrada nivelul de trai în Rusia dacă creşterea economică va coborî la 1,4 la sută?! De altminteri, primarul Moscovei Leonid Sobeanin a anunţat că din noiembrie anul viitor serviciile comunale în capitala Rusiei se vor majora cu 7 procente. Aşa că vor urma şi alte scumpiri în lanţ.

Potrivit lui Uliukaev, procesul de stagnare a economiei Rusiei va continua şi anul viitor. Nici chiar indicaţiile lui Putin nu pot opri declinul celei mai mari economii din CSI. Deşi preşedintele rus a obligat cabinetul de miniştri de la Moscova să găsească soluţii pentru stabilizarea creşterii economice, Dmitri Medvedev, prim-ministrul Rusiei, a declarat săptămîna trecută că această sarcină nu poate fi îndeplinită, întrucît scade productivitatea muncii în ţară. Un mare obstacol din perspectiva stabilizării economiei ruse îl reprezintă imposibilitatea de a moderniza capacităţile de producţie, de a crea noi locuri de muncă cu randament înalt, de a pregăti cadre calificate. Ruşii nu au bani în aceste scopuri. Guvernul rus a dispus ca banii cetăţenilor ţării depozitaţi în fondurile private de pensii să fie confiscaţi şi investiţi în economie. Mijloacele din bugetul ţării nu ajung pentru că se fură din cauza corupţiei înalte în ţară, sînt cheltuiţi pentru susţinerea regimurilor şi forţelor pro-ruse de peste hotare, pentru cumpărarea guvernelor altor state. Întocmai cum proceda Uniunea Sovietică înainte de prăbuşirea ei!

Chiar de la o poştă se vede că Rusia se îndreaptă spre prăpastie din cauza aroganţei, nesăbuinţei actualei guvernări în frunte cu Vladimir Putin. Astfel, publicaţia londoneză „The Telegraph” scrie că starea actuală a economiei ruse este una de groază. Roger Bootle, director general al Capital Economics, spune că deşi nimeni nu-şi doreşte ca Rusia să se prăbuşească, asemenea URSS, optimiştilor le vine din ce în ce tot mai greu. Acesta recunoaşte că ritmurile înalte de creştere economică îi asigurau Rusiei un loc în grupul ţărilor BRICS ( Brazilia, Rusia, India. China şi Africa de Sud), care a devenit lider al creşterii economice mondiale în perioada post-criză, ceea ce crea o impresie falsă despre dinamica economiei ruse. Potrivit acestuia, creşterea economică a Rusiei de acum doi-trei ani s-a datorat unor circumstanţe de moment, precum scumpirea carburanţilor, care a adus în bugetul acestei ţări aproape 1,5 trilioane de dolari SUA, adică o mie şi jumătate de miliarde de dolari americani, şi a întărit simţitor puterea de cumpărare a acestui stat.

Dar foarte repede economia rusă a început să cedeze. A scăzut productivitatea muncii. Rusia se confruntă cu o mare problemă demografică, spune Roger Bootle,. Populaţia ţării scade anual cu 0,5 procente. Astfel încît izgonirea migranţilor din ţară, inclusiv a moldovenilor care lucrează în această ţară, ar face doar rău Rusiei. Cine va lucra pe şantiere, în pieţe în condiţiile în care ruşii nu-şi pot veni în fire după beţii?

Cu toate că creşterea economică a Rusiei a încetinit, remarcă directorul general Capital Economics, însemnele regresiei încă nu se fac văzute. Şomajul a atins o cotă record, iar solicitarea capacităţilor de producţie a ajuns la limită. Deşi inflaţia a scăzut în ultimele luni, aceasta rămîne destul de înaltă, 6,3 procente. Chiar dacă autorităţile de la Kremlin au luat măsuri pentru relaxarea politicii de creditare, Roger Bootle este sceptic în ce priveşte relansarea economiei ruseşti. Problemele fundamentale ale Rusiei , în viziunea expertului, sînt sistemele politice şi juridice compromise, nivelul ameninţător al corupţiei şi demografia dezolantă. Primele două împiedică pătrunderea investiţiilor în economie, indiferent de faptul dacă vin din ţară sau din afară. Pe acest fundal trist, desigur, nici vorbă nu poate fi despre creşterea productivităţii muncii în economie.

Totuşi, se poate conta pe faptul că Rusia să ajungă să trăiască şi zile mai bune?, se întreabă directorul general Capital Economics. Prea puţin posibil. Pentru că, aminteşte Roger Bootle, în Rusia, încă de pe timpurile ţarului, s-au întărit tradiţii puternice de corupţie. Aşa că ar fi naiv să credem, spune expertul, că va veni un dictator luminat şi va extirpa acest rău. În acelaşi timp, ar fi de amintit că în ciuda corupţiei extinse înainte de primul război mondial, Rusia avea una dintre cele mai prospere economii din lume. Chiar dacă veniturile bugetului ţării depind aproape exclusiv de preţurile la carburanţi guvernul de la Moscova se simte acum confortabil. Deficitul bugetar reprezintă cam 0,5 la sută din Produsul Intern Brut al ţării, iar datoria de stat nu depăşeşte 11 procente din PIB.

O posibilă scumpire radicală a preţurilor mondiale la combustibili ar putea să-i aducă din perspectivă imediată un mare cîştig Rusiei, spune Roger Bootle. Însă, dacă nimic nu se va întreprinde, nu se va schimba în sistemul politic, juridic al ţării, avertizează dînsul, prosperitatea nu va dura multă vreme. Cu atît mai mult cu cît nu este exclusă o scădere a preţurilor la carburanţi pe pieţele externe, ceea ce va adînci problemele ţării. În acelaşi mod, conchide directorul general Capital Economics, chiar dacă se vor produce anumite schimbări spre bine dintr-o perspectivă imediată, motive serioase pentru un sentiment de optimism în cazul Rusiei nu prea se văd fără o schimbare radicală a regimului puterii din ţară. Investiţiile în infrastructură fie că se vor duce pe apa sîmbetei sau în cel mai bun caz vor înceta să vină. Dreptul la proprietate nu se va respecta, iar reformele vor bate pasul pe loc. Prin urmare, productivitatea muncii va continua să scadă, în timp ce procesul de emigrare se va extinde. De această părere sînt şi mulţi economişti ruşi. Nimeni nu vrea să creadă că o asemenea ţară mare poate să dispară, cum a dispărut şi URSS, şi că Rusia va apuca calea salvării. Totuşi, avînd în vedere situaţia ei actuală, Roger Bootle se arată sceptic în privinţa unei asemenea soluţii magice.

Vlad LOGHIN