Chiar şi după instalarea altui Guvern, criza politică se va accentua, la fel şi protestele

Ziua de 16 Ianuarie va rămîne una dintre cele mai penibile şi dezonorante zile din istoria recentă a diplomaţiei şi guvernelor româneşti. În această zi, deja fostul premier Mihai Tudose şi-a dat demisia, după ce Partidul Social Democrat (PSD) i-a retras sprijinul politic, devenind al doilea premier înlăturat, după şapte luni. Această demisie a survenit din cauză că premierul i-a cerut ministrului de Interne, Carmen Dan, o apropiată a liderului social-democrat, Liviu Dragnea, să demisioneze pe motiv că l-a minţit, iar ea a refuzat. Tot în această zi, Bucureştiul a fost vizitat de premierul japonez Shinzo Abe, care ar fi trebuit să fie primit la „Palatul Victoria” al Guvernului de către un premier care deja nu mai exista. Ulterior, Shinzo Abe a avut o întrevedere cu Preşedintele Klaus Iohannis.

Puţin le-a păsat guvernanţilor de la Bucureşti că japonezii sînt extrem de atenţi la nuanţe, la amănunte. În lipsa întîlnirii cu un premier în funcţie, pînă la întrevederea cu Iohannis, premierul japonez a fost plimbat prin Grădina Japoneză din Parcul Herăstrău. Demn de reţinut este faptul că această vizită este una istorică, pentru că este prima efectuată de un prim-ministru japonez în cei o sută de ani de cînd au fost stabilite relaţii diplomatice între Japonia şi România. În plus, este primul turneu Est-european al premierului Shinzo Abe, după ce puternica Japonie a semnat un extrem de important Acord de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Problema constă în aceea că premierul japonez a fost însoţit şi de un numeros grup de oameni de afaceri, iar toate acordurile posibile se fac doar la nivel interguvernamental.

De ce totuşi în România persistă şi va mai continua, cu siguranţă, această gravă criză politică, în contextul în care PSD a obţinut cel mai mare scor electoral din istoria sa? Răspunsul e simplu: din cauza liderului PSD, Liviu Dragnea, care doreşte puterea absolută!

Guvernarea PSD, după modelul aliatului politic moldovean Plahotniuc

Cîştigînd alegerile detaşat, pentru a avea o majoritate parlamentară absolută, PSD a trebuit să facă alianţă cu Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), condus de Călin Popescu Tăriceanu. În contextul acestei alianţe, Liviu Dragnea a devenit preşedintele Camerei Deputaţilor, iar Tăriceanu – preşedinte al Senatului. Iniţial, după cîştigarea alegerilor, Dragnea a dorit să devină prim-ministru, însă legea nu i-a permis deoarece are o condamnare penală la închisoare cu suspendare de doi ani, fiind cercetat penal şi în alte dosare. Tăriceanu, la rîndu-i, este şi el cercetat penal în cîteva dosare.

Tocmai implicările lor penale au adus România în această criză politică fără precedent. Dragnea este la a patra tentativă de desemnare a unui premier docil, al cărui rol primordial nu trebuie să fie România, ci schimbarea Codului Penal pentru a-i scăpa de puşcărie pe Dragnea, Tăriceanu şi ceilalţi corupţi din PSD şi ALDE. Prima tentativă de desemnare a unui premier a fost Sevil Shhaideh, o acolită de-a sa, dar la care a fost nevoit să renunţe în faţa opoziţiei lui Iohannis. La a doua tentativă a reuşit cu instalarea în funcţia de prim-ministru a lui Sorin Grindeanu. Pentru că acesta nu a vrut să răspundă în totalitate la comenzile lui Dragnea în propriul interes, dar şi pentru că nu a vrut să-şi dea demisia benevol, l-a destituit, Vara trecută, prin moţiune de cenzură. În locul lui, l-a desemnat pe Mihai Tudose, a treia tentativă, care a fost silit să demisioneze, la cererea propriului partid. Demn de reţinut este faptul că pînă cînd Tudose a cerut demisia protejatei lui Dragnea, ministrul de Interne, PSD se întrecea în laude cu realizările Guvernului Tudose.

În fine, cea de-a patra tentativă de instalare a unui premier este Viorica Dăncilă, tot o acolită de-a lui Dragnea şi din acelaşi judeţ cu el, Teleorman. Miercuri după-amiază, Preşedintele Iohannis a acceptat această nominalizare în termeni constituţionali, de reprezentare politică de susţinere şi pentru a evita o şi mai mare agravare a crizei. Este predictibil că, iarăşi, în toată România, nu doar la Bucureşti, criza politică şi protestele stradale vor continua. Asta se va întîmpla deoarece noul premier Viorica Dăncilă, încă dinainte de a fi acceptată de Iohannis, a declarat că va reveni asupra tentativelor de schimbare a legilor Justiţiei în favoarea corupţilor, motivul numeroaselor proteste anterioare din România.

Problema cea mai gravă a României de la ora actuală este condamnatul penal Dragnea, care vrea să conducă România la fel cum conduce Republica Moldova Vladimir Plahotniuc, aliatul său politic. În raport cu practicile politice democratice europene, în contextul în care România este membru cu drepturi depline în UE, guvernarea de la Bucureşti este mai curînd una interlopă. Nicăieri, în lumea civilizată, un Parlament şi un Senat nu sînt conduse de condamnaţi penali sau cercetaţi penali pentru acte grave de corupţie. Se vede treaba că Dragnea l-a luat drept model pe fratele său moldovean şi aliat politic miliardarul Plahotniuc.

Serviciul indirect pe care Dragnea îl face guvernării de la Chişinău este imens, în pofida insalubrităţii lui politice. Atunci cînd UE va reproşa guvernării de la Chişinău că nu reformează Justiţia, aceştia vor arăta spre exemplul României, care este, totuşi, membru cu drepturi depline în UE. „Cum adică, ne cereţi nouă să facem ceea ce refuză tocmai o ţară membră a UE?”, vor spune guvernanţii moldoveni.

În concluzie, în viitorul apropiat nu se întrevede nimic bun pentru România din perspectiva unei guvernări corupte, abuzive şi certate cu Justiţia. Cel puţin în România forţa străzii nu este aşa de coruptă, este neînduplecată şi activă, dar mai există şi condiţionările externe aplicabile altfel decît în Republica Moldova. De puşcărie nu va scăpa, în final, nici un frate politic!

Mihai CONŢIU