Pe măsură ce Uniunea Europeană s-a extins la fel s-a întîmplat şi cu autoritatea şi puterile instituţiilor sale. Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană, iau hotărîri care influenţează soarta Uniunii şi a cetăţenilor săi. Uniunea Europeană are 3 mari instituţii: Parlamentul European, care reprezintă cetăţenii, Consiliul, care înseamnă Guvernele statelor membre, şi Comisia, organismul care apară în mod tradiţional interesele comunitare ale UE.

Parlamentul European

Începem, fireşte, cu instituţia pe care o avem în vizor în viitorul apropiat: Parlamentul European, cu sedii la Bruxelles, Strasbourg şi Luxemburg. Membrii săi sunt aleşi o dată la 5 ani prin vot direct, de cetăţenii ţărilor din care provin. În total sunt 751 de eurodeputaţi, iar numărul mandatelor variază în funcţie de populaţia fiecărui stat UE.

De exemplu, Germania, cel mai mare stat membru, are 96 de eurodeputaţi, în timp ce Malta, Luxemburg, Estonia şi Cipru au fiecare cîte 6. Ce fac ei? Au numeroase atribuţii, însă cele mai importante sunt adoptarea de legi, care au un impact asupra vieţii cetăţenilor europeni şi votul pentru Preşedintele Comisiei Europene şi pentru bugetul Uniunii Europene, împreună cu membrii Consiliului.

Consiliul European

Consiliul European şi Consiliul Uniunii Europene au nume asemănătoare, însă rolurile lor sunt cu totul diferite. Consiliul European definește orientările și prioritățile politice generale ale UE. Însă nu are putere de legiferare, adică nu negociază sau adopta legi. Membrii Consiliului European sunt șefii de Stat sau de Guvern ale statelor membre UE, care se întîlnesc la Bruxelles de cel puţin patru ori pe an, la convocarea Preşedintelui. Ultimul summit a fost organizat pe 9 Mai la Sibiu. Donald Tusk este în acest moment Preşedintele Consiliului European şi are un mandat de 2 ani şi jumătate.

Consiliul Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene are ca rol principal negocierea şi adoptarea legislației europene, împreună cu Parlamentul European. Este format din miniștrii de resort din fiecare țară a UE în funcţie de subiectul discuțiilor. De exemplu, dacă în Consiliu se analizează problemele economice, la reuniune vor participa miniştrii de Finanţe, dacă tema principală este Justiţia, atunci vor fi prezenţi doar şefii Ministerelor Justiţiei şi aşa mai departe. Consiliul Uniunii Europene mai are şi alte funcţii: coordonează politicile țărilor UE, elaborează politica externă și de securitate a Uniunii, în funcţie de deciziile Consiliului European, Încheie acorduri între Uniunea Europeană și alte țări sau organizații internaționale şi Adoptă bugetul anual al UE, în colaborare cu Parlamentul European. Preşedinţia Consiliului este asigurată prin rotaţie, la fiecare şase luni. În prezent, aceasta este deţinută de România pînă în Iunie, urmînd ca în Iulie să fie preluată de Finlanda.

Comisia Europeană

Comisia Europeană, cu sediul la Bruxelles, este organismul executiv al Uniunii Europene, care reprezintă şi promovează interesele Uniunii în ansamblu şi are rolul de a întocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea lor. Comisia propune actele legislative, care ajung la Parlament şi Consiliu, pentru a fi discutate şi adoptate. Ulterior, Comisia şi statele membre le implementează, iar Comisia trebuie să se asigure că legislaţia europeană este corect aplicată. Un alt rol important al Comisiei Europene este acela de a aloca fonduri europene. Împreună cu Consiliul şi Parlamentul, aceasta stabileşte priorităţile de cheltuieli ale Uniunii, care sunt verificate de Curtea de Conturi. Comisia este independentă din punct de vedere politic şi este alcătuită din 28 de comisari, cîte unul pentru fiecare stat membru, conduşi de un preşedinte al Comisiei.

Alte instituții ale UE

Pe lîngă aceste instituţii principale, activitatea Uniunii Europene este organizată şi reglementată şi de alte instituţii şi organisme, cum ar fi: Curtea de Justiţie, Banca Centrală Europeană sau Ombudsmanul European, echivalentul Avocatului Poporului, care investighează plîngeri ale cetăţenilor, referitoare la instituţiile Uniunii.