RISCUL PRODUCERII UNUI CUTREMUR PUTERNIC ÎN MOLDOVA PERSISTĂ

Riscul seismic persistă în Republica Moldova, însă autorităţile nu fac practic nimic pentru a asigura o intervenţie promptă, mai ales în afara Chişinăului, în cazul unui cutremur puternic şi nici populaţia nu este suficient de instruită cum să acţioneze. Constatările aparţin experţilor proiectului „Black See Earthquake Safety Network - ESNET” (Reţea de Siguranţă Seismică în Bazinul Marii Negre).

La conferinţa de presă prilejuită de închiderea proiectului, şeful Centrului de Seismologie Experimentală al Institutului de Geologie şi Seismologie din Chişinău, Ion Ilieş, a comunicat că, sfîrşitul anului 2013 şi începutul lui 2014, s-au dovedit a fi foarte active din punct de vedere seismic. În primele 3 luni ale anului curent au fost înregistrate 60 de cutremure, dublu comparativ cu întreg anul trecut. Opt cutremure au avut intensitatea mai mare de 4 grade pe scara Richter. În zona Vrancea s-au activizat mişcările tectonice, iar acumularea tensiunii poate duce la un cutremur mai puternic.

Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie, a declarat că proiectul a permis schimbul de experienţă între Moldova, România, Bulgaria şi Turcia – state în care se produc frecvent cutremure. Iar Ştefan Florin Bălan, cercetător principal la Institutul Naţional pentru Fizica Pămîntului din România, a spus că s-a găsit limbaj comun în interpretarea datelor culese de către cercetători. De asemenea, s-au discutat şi măsuri de intervenţie post-seismică.

Vitalie Mutaf, şef adjunct de direcţie în cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, a comunicat că a fost elaborat un ghid, care va fi distribuit în toate raioanele ţării, cu sfaturi pentru populaţie ce trebuie să facă în timpul şi după un cutremur. În partea de sud a ţării, care este cea mai activă seismic, oamenii au fost pregătiţi psihologic, li s-a vorbit despre cum trebuie să-şi fixeze mobila pentru a diminua riscurile accidentării în cazuri de cutremur. Specialişii din teritoriu au fost informaţi cum să intervină după cutremur ca să reducă la maximum pierderile. De asemenea, proiectul a presupus şi unele dotări tehnice, precum ar fi aparate care anunţă salvatorii despre apropierea unui val seismic cu circa 30-40 secunde înainte ca acesta să ajungă în Moldova.

Proiectul „Black See Earthquake Safety Network – ESNET” a fost finanţat prin „Programul operaţional comun al Bazinului Mării Negre”, un program al UE care face parte din Instrumentul de Vecinătate şi Parteneriat European. Proiectul a fost implementat în perioada 2007-2013. (IPN)