Ce ar trebui să ştim, mai ales cei implicaţi în procesul de reformă a învăţămîntului, despre testele PISA?

METODE (continuare)

• Sunt utilizate teste scrise, durata evaluării acoperind un total de două ore pentru fiecare elev testat;
• Itemii (item: Temă, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o notă specifică în cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat şi unic al acesteia. 2. Termen de apreciere în problemele analitice. 3. Termen al unei descrieri analitice destinat a fi luat în considerare într-un proces mecanizat. 4. (Psih.) Situaţie particulară care produce din partea subiectului două sau mai multe comportamente posibile.) testului sunt diverşi ca tipologie: itemi cu alegere multiplă, simpli şi complecşi, succesiune de întrebări cu răspuns scurt construit. Itemii sunt organizaţi în secvenţe pe baza unui text în general pornind de la o situaţie din viaţa reală;
• Elevii testaţi răspund şi unui chestionar de mediu socio-educaţional, cu o durată de aproximativ 30 de minute, solicitînd informaţii despre ei, despre familie, despre modul în care învaţă, despre climatul şcolii în care învaţă, despre condiţiile de studiu etc.;
• Directorii de şcoală sunt solicitaţi să completeze un chestionar de aproximativ 30 de minute, solicitînd informaţii despre şcoală din perspectivă educaţională, socială, al climatului şi al ethosului şcolii în general;
• Toate instrumentele de evaluare sunt administrate de către echipa administratorilor de test externi şcolii;
• Procesele de corectare a itemilor cu răspuns construit, de introducere a datelor, de verificare a calităţii tehnice respectă standardele tehnice adoptate în PISA. Abia după validarea datelor de către Consorţiul de coordonare a proiectului PISA acestea pot participa la scalele internaţionale şi la comparaţiile internaţionale, prin raportare la media ţărilor OECD.

REZULTATE

• după procesarea şi interpretarea rezultatelor din testarea principală rezultă un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor testaţi pentru toate cele trei domenii evaluate;
• Consorţiul de coordonare a proiectului PISA calculează diferite categorii de indicatori contextuali privind la relaţia dintre performanţele elevilor şi caracteristicile de mediu socio-educaţional, precum şi cele sistemice (produsul intern brut, categorii de cheltuieli etc.);
• Începînd cu rezultatele PISA 2009 pot fi consolidaţi indicatori ai tendinţei, ilustrînd modul în care variază rezultatele / performanţele elevilor de-a lungul timpului pentru fiecare domeniu, primul fiind cel al citirii lecturii, pentru care se pot realiza comparaţii semnificative cu performanţele din anul 2000. (va urma)

Mihai CONŢIU