Demiterea lui Chirtoacă, o lecţie morală şi un act cetăţenesc de justiţie, nu un demers politic

Autor: Mihai CONŢIU

Dacă în fiecare zi, în ultimii 10 ani, ar fi lucrat o macara şi doi tăietori de lemne la înălţime, aşa cum am văzut, zilele trecute, cum erau curăţaţi arborii bătrîni sau cu risc de prăbuşire pe strada 31 August 1989, nu ar mai fi fost distruse atîtea maşini, locuinţe, reţele electrice, nu ar fi fost accidentaţi grav sau omorîţi oameni de copacii prăbuşiţi în vremuri de furtună, ninsoare sau ploi violente!

Dacă în fiecare zi, în ultimii 10 ani, ar fi lucrat o macara şi doi tăietori de lemne la înălţime, altfel ar fi arătat Capitala sub aspect estetic! Dacă în fiecare zi, în ultimii 10 ani, primarul Dorin Chirtoacă şi-ar fi exercitat strict funcţia pentru care a fost votat şi nu s-ar fi lăsat atras în combinaţii de corupţie de către Mihai Ghimpu, astăzi nu ar mai fi fost personajul jalnic care este, lipsit de onoare, inculpat penal şi laş! Dacă în fiecare zi, în ultimii 10 ani, Chirtoacă nu ar fi fost preocupat de politică, ci doar de chestiuni edilitare, în exclusivitate, astăzi nu ar mai fi existat groapa de gunoi aducătoare de bani negri numită Piaţa Centrală, ci un complex comercial modern, cu parcări subterane etc.; chişinăuienii nu ar mai fi circulat cu troleibuze fabricate acum 70 de ani; Primăria ar fi fost restructurată la un minim de angajaţi, dar nu transformată în filială a partidului lui Ghimpu! Dacă în fiecare zi, în ultimii 10 ani, Chirtoacă ar fi fost preocupat de modernizarea Capitalei, nu de îmbogăţirea lui, a lui Ghimpu, a fratelui său şi, în general, a întregului său clan politico-mafiot, astăzi Chişinăul nu ar mai fi fost cea mai urîtă, înapoiată şi mizerabilă Capitală din Europa!

Absolut toţi oamenii care deţin efemer Puterea şi care fură nestingheriţi şi astfel devin bogaţi capătă un soi de impertinenţă specifică – devin imuni la critici, contrazic pe oricine nu-i de acord cu ei, pozează în mari salvatori ai comunităţii şi se autovictimizează atunci cînd trebuie să răspundă în faţa legii. Şi afirmă totodată cu nesimţire că sunt victime ale unor răfuieli politice, aşa cum procedează şi Chirtoacă, şi Ghimpu.

Acum este clar pentru toată lumea că Chirtoacă a pierdut definitiv controlul asupra Primăriei, fie prin aceea că va fi demis prin referendumul de Duminică, fie printr-o condamnare penală. Pentru chişinăuieni, ar fi onorabil ca să fie demis prin referendum. Referendumul de Duminică nu trebuie încadrat politic doar pentru că a fost iniţiat de către socialişti. Dacă prima tentativă a societăţii civile de a-l demite pe Chirtoacă, tot prin referendum, ar fi avut sorţi de izbîndă sunt absolut convins că PSRM nu ar fi chemat societatea la boicot, aşa cum o fac unii lideri politici acum.

Dacă referendumul va fi invalidat din cauza boicotului recomandat de unii lideri politici sau anumite segmente din aşa-zisa societate civilă, atunci e bine să-i nominalizăm pe cei care, mai mult sau mai puţin camuflat, vor decide ca şi Primăria Chişinăului să treacă „legal” în subordinea PDM, mai exact în cea a lui Vladimir Plahotniuc. De fapt, la ora actuală Primăria este deja în această subordonare, care a fost iniţiată mai întîi de „semi-iertatul penal” Nistor Grozavu şi, mai nou, ne noua interimară Silvia Radu. Aşa cum vă spuneam într-un editorial precedent la aceeaşi temă, primul care, din laşitate, acceptă ca Primăria să ajungă sub controlul strict al lui Plahotniuc este chiar Dorin Chirtoacă. Deşi ştie că nu se va mai întoarce la conducerea Primăriei, penalul Chirtoacă îşi favorizează temnicerul prin aceea că, în primul rînd, nu a demisionat, evitînd astfel desfăşurarea acestui referendum costisitor, dar necesar. Nu socialiştii sunt vinovaţi de aceste cheltuieli, ci Chirtoacă, care a avut şansa să le evite. Nici un preţ nu este prea mare atunci cînd e vorba despre eliberarea Primăriei de sub ocupaţia mafiotă liberală a lui Chirtoacă şi Ghimpu! Prin urmare, sperînd la o pedeapsă mai blîndă şi la evitarea unei inculpări penale justificată a lui Ghimpu, Chirtoacă îi „dăruieşte” Primăria lui Plahotniuc, în perspectiva unui eşec al referendumului. Dar nu numai Chirtoacă face asta, ci şi cei care spun că sunt inamicii de moarte ai oligarhului, iar aici mă refer în special la Maia Sandu şi Andrei Năstase!

Maia Sandu, o aliată prin rafinament cu interesele lui Plahotniuc

Maia Sandu a fost prima care s-a grăbit să îndemne oamenii să boicoteze referendumul. Un fel de Iurie Leancă în fustă! A făcut asta invocînd cel mai stupid motiv, demonstrînd astfel că nu prea are şanse să devină vreodată un politician veritabil sau cît de cît acceptabil – referendumul a fost iniţiat de socialişti şi, chipurile, nu-şi poate asocia virginitatea ei de politician cu Dodon sau PSRM! Ea nu a înţeles un lucru elementar – nu contează cine a iniţiat referendumul, ci „obiectul” acestuia, care-i Chirtoacă! Boicotîndu-l, ne transmite foarte clar două strategii politice curveşti, fie că sunt asumate conştient, fie că e vorba despre nişte reacţii inconştiente de activism coleric. În prima variantă „strategică”, Maia Sandu ne lasă să credem că este solidară cu Chirtoacă şi, culmea impertinenţei politice, că este satisfăcută totuşi de ceea ce ar fi făcut acest penal pentru Chişinău. În a doua variantă „strategică”, Maia Sandu nu are cum să nu ştie că dacă referendumul va fi invalidat, Primăria va rămîne sub controlul strict al celui despre care spune că-i este inamicul politic numărul unu – Plahotniuc! Am mai spus-o şi repet: în cazul unor alegeri locale anticipate provocate de validarea referendumului, nu PSRM este avantajat, ci locuitorii Capitalei, în primul rînd, iar şanse pentru ocuparea fotoliului de primar le au, în mod egal, PSRM, PAS sau PPDA, nicidecum PDM. În cazul invalidării referendumului, este clar că alegerile locale în termen vor fi cîştigate de PDM, iar striptisul politic prin introducerea Silviei Radu în biroul „autosatisfacerii” lui Chirtoacă este destul de elocvent. Scriu toate acestea spre a se înţelege mai bine cît de dornică este Maia Sandu spre a-l împiedica pe „duşmanul” ei Plahotniuc ca să controleze inclusiv Primăria Chişinăului!

Andrei Năstase, un înfrînt conjunctural?

În ceea ce-l priveşte pe Andrei Năstase, lucrurile nu stau deloc altfel, chiar dacă a recurs la ambiguităţi, nechemîndu-şi susţinătorii să boicoteze referendumul, lăsîndu-i să decidă singuri. Fireşte că e o greşeală imensă din perspectivele invocate mai sus în cazul Maiei Sandu. În logica lucrurilor, Năstase ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă maturitate politică şi raţiune şi să facă chiar şi agitaţie electorală în favoarea referendumului, căci, repet, nu trebuie perceput ca fiind „un referendum proprietate a socialiştilor”, ci al acestei Capitale prăfuite, obosite şi secătuite de clanuul mafiot al lui Chirtoacă şi Ghimpu.

Referendumul de Duminică, o condamnare civică a celui care s-a crezut Dumnezeu

Să spunem că chişinăuienii au fost de înţeles că i-au mai dat o şansă lui Chirtoacă atunci cînd l-au votat pentru al doilea mandat de primar, dar devine penibil să-i încadrăm pe cei care l-au votat şi a treia oară după ce era clar pentru toată lumea de ce avea el nevoie de această funcţie. Nu intrăm în amănuntele ilegalităţilor prin care a cîştigat Primăria în al doilea şi al treilea mandat, ci ne referim, totuşi, la cei care l-au votat. Duminică au şansa să-l pedepsească pentru toate fărădelegile comise în calitate de edil, pentru că i-a minţit şi furat cu neruşinare, tupeu autoritarist şi populist.

Duminică, chişinăuienii trebuie să fie conştienţi că acest referendum este unul al demnităţii lor civice, că demiterea lui Chirtoacă este o lecţie morală şi un act cetăţenesc de justiţie, nu un demers politic. Duminică, chişinăuienii trebuie să fie conştienţi că acest referendum este unul de natură să-l împiedice pe Plahotniuc să le fure şi Capitala, nu doar ţara. Neparticiparea la referendum echivalează cu o teribilă, criminală complicitate cu dorinţele lui Plahotniuc. Invalidarea lui va fi cea mai cumplită lovitură aplicată chişinăuienilor. Este demn de reţinut şi modul populist prin care Plahotniuc, prin intermediul Silviei Radu, vrea să-i cucerească pe locuitorii Capitalei. Luni, 13 Noiembrie, la şedinţa CMC, aceasta, în calitate de primar general interimar, a venit cu o serie de iniţiative şi constatări de natură să-i facă pe moldoveni s-o iubească şi s-o voteze la alegerile locale în termen ca fiind zeiţa dreptăţii. Cum să nu, atîta timp cît ne-a anunţat că a aflată că în toate structurile Primăriei ar fi angajaţi peste 700 de contabili? Vă daţi seama, oameni buni, ce armată de căpuşe birocratice a stăpînit şi admis Chirtoacă în ultimii zece ani, pe care, fireşte, i-a plătit din banii noştri?

În concluzie, oamenii trebuie să iasă la referendum pentru demiterea lui Chirtoacă şi să avem alegeri locale anticipate, iar asta pentru a evita trecerea Primăriei în subordinea directă a lui Plahotniuc, prin intermediul Silviei Radu, care nu va fi niciodată o zeiţă a dreptăţii, ci doar o biată subordonată a oligarhului, o „biată femeie bogată” despre care nu ştim ce dosare poate avea atîrnate de fund!