Realitatea internationala pe scurt

Cum i-a înșelat Merkel pe germani în privința migranților

Angela Merkel nu a fost mereu pro-migranți. Merkel dovedește că s-a folosit de poziția sa ulterioară pro migrație, promovînd așa zisa politică a ușilor deschise pentru a cîștiga putere într-un regim german controlat de stînga. Angela Merkel este un politician de carieră care în trecut a avut opinii complet diferite față de cele din ultimii ani.

În anul 2000, Merkel afirma: „Societatea multiculturală nu este o formă viabilă de viață și cred în asta”. Mai tîrziu, în 2002, acuza Guvernul de la acea vreme pentru că nu avea o limită în privința migrației, afirmînd: „Înainte de a primi alți imigranți, trebuie să îmbunătățim în primul rînd integrarea copiilor străini care trăiesc în  această țară”.

Merkel a vorbit și despre suburbia multiculturală din Berlin Kreuzberg și acuza Guvernul de atunci că nu a cheltuit nici măcar o marcă (marca era moneda germană înainte de adoptarea euro în 2002) pentru a combate problemele din această zonă, deși continuă să vorbească despre migrație. Merkel, care a devenit cancelar în 2005, declara în 2010, înainte de a deveni o mare susținătoare a intrării migranților în Germania, că muncitorii migranți au mințit, iar multiculturalismul a eșuat complet:

„Suntem un stat care, începînd cu anii '60, a adus lucrători migranți în Germania. Acum trăiesc cu noi, ne-au mințit o vreme. Aceasta nu este realitatea. Încercarea de a spune că se va face ceva multiculturalism aici și că vom trăi unii lîngă alții este o încercare care a eșuat! A eșuat complet!”.

În ciuda acestor declarații readuse acum în atenție de siteul Voice of Europe, Merkel  a reușit să facă exact contrariul a ceea ce promitea. Nu doar că a limitat intrarea migranților în Germania, ba mai mult, ea a deschis frontierele, acceptînd, din 2014 pînă acum, 1,6 milioane de migranți.

Franța a început trierea migranţilor sosiţi în Malta cu nava Lifeline

Agenţii Oficiului francez pentru protecţia refugiaţilor şi apatrizilor (OFPRA) şi-au început activitatea de înregistrare printre cei 233 de migranţi sosiţi Miercuri în Malta cu nava Lifeline, închiriată de o organizaţie neguvernamentală germană, informează Sîmbătă Franceinfo, potrivit agerpres. Cîteva zeci dintre aceştia urmează să fie preluaţi de Franţa. „Suntem europeni veniţi alături de maltezi pentru a începe această muncă”, a declarat presei Pascal Brice, director general OFPRA.

Mai multe ţări s-au angajat să primească migranţi de pe Lifeline, între care Italia, Spania şi Portugalia. Franţa intenţionează să se bazeze pe dreptul la azil pentru a-i putea alege pe cei pe care îi va primi. „Criteriile vizează protecţia şi dreptul la azil, fiind legate de vulnerabilitatea persoanelor”, a explicat Pascal Brice, sosit în Malta Miercuri 27 Iunie. „Acestea sunt criterii obişnuite, cărora noi le verificăm veridicitatea”, a spus el în continuare. Selecţia se face în colaborare cu autorităţile malteze. Munca constă în refacerea istoriei fiecărui migrant, iar aceasta ar putea lua alte cîteva zile.

Ambasadorul SUA în Estonia a demisionat ca urmare a unor declaraţii făcute de Trump

Ambasadorul american în Estonia James D Melville a demisionat, frustrat de declaraţii făcute de şeful statului american Donald Trump despre aliaţi ai Americii în Europa, relatează BBC News, potrivit news.ro. Melville a dezvăluit, într-o postare pe Facebook, că declaraţii făcute de Trump l-au determinat să demisioneze, potrivit revistei Foreign Policy. Locatarul Casei Albe a impus taxe vamale unor industrii din Uniunea Europeană (UE) şi i-a criticat dur pe aliaţii din NATO. Şi alţi diplomaţi americani şi-au părăsit posturile în ultimele luni.

Ambasadorul american în Panama John Feeley a demisionat în Ianuarie, afirmînd că nu mai este în măsură să lucreze în Administraţia Trump. Elizabeth Shackelford a demisionat, o lună mai devreme, din post, de la Nairobi, unde a lucrat la misiunea americană în Somalia. În scrisoarea în care şi-a anunţat demisia secretarului de Stat Rex Tillerson, ea a subliniat că demisionează din cauză că Statele Unite au abandonat drepturile omului ca o prioritate, potrivit Foreign Policy.

”Faptul că Preşedintele (Donald Trump) spune că UE «a fost înfiinţată să tragă foloase de pe urma Statelor Unite, să ne atace puşculiţa» sau că «NATO e mai nefastă ca NAFTA» nu este doar fals factual, dar îmi demonstrează că este timpul să plec”, a scris Melville în postarea sa privată pe Facebook, la care Foreign Policy a avut acces.

Melville este un diplomat de carieră şi a ocupat postul de ambasador în Estonia în 2015, în urma unei nominalizări din partea fostului Preşedinte democrat Barack Obama. El a ocupat anterior posturi diplomatice de rang înalt în mai multe ţări europene şi vorbeşte rusă, germană şi franceză, potrivit biografiei sale de pe site-ul Departamentului de Stat.

Donald Trump reia criticile la adresa aliaţilor din NATO

Președintele SUA, Donald Trump, a reluat tema contribuţiilor proporţionale la bugetul Alianţei Nord-Atlantice, afirmînd că Germania și alte state NATO din Europa trebuie să aloce sume mai mari pentru apărare, informează site-ul cotidianului The New York Times, potrivit mediafax. Președintele SUA a lansat aceste acuzații Vineri, cu mai puțin de două săptămîni înainte de summitul NATO, programat să aibă loc între 11-12 Iulie, la Bruxelles. „Germania trebuie să plătească mai mulți bani. Spania, Franța. Nu este corect ceea ce au făcut Statelor Unite”, le-a spus Donald Trump reporterilor aflați la bordul avionului prezidențial, Air Force One. Luna trecută, Trump a afirmat că trebuie abordată problema țărilor membre NATO care nu contribuie deplin la alianță și a acuzat Germania că nu depune suficiente eforturi.

Pentagonul pare că studiază plecarea trupelor americane staționate în Germania

Pentagonul studiază costul unei plecări sau al unui transfer al militarilor americani staţionaţi în Germania, cel mai important contingent din afara Statelor Unite, a scris Vineri cotidianul Washington Post, preluat de AFP, potrivit agerpres. Ideea a fost deja evocată de Preşedintele american Donald Trump în cadrul unei întîlniri cu responsabilii săi militari. Aceasta a provocat îngrijorarea ţărilor europene membre ale NATO, care nu ştiu dacă liderul de la Casa Albă o să ia în calcul serios sau dacă doreşte să pună presiune înaintea summitului Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, de la Bruxelles, din 11 şi 12 Iulie.

El a trimis o scrisoare ameninţătoare către şapte state membre ale Alianţei, printre care Germania, pentru a le chema la ordine în privinţa angajamentului lor de a aloca cheltuielilor militare 2% din Produsul lor Naţional Brut pînă în 2024. Trump denunţă în mod regulat contribuţia, prea importantă în opinia sa, plătită de Washington la bugetul NATO. Germania, ale cărei relaţii cu SUA s-au tensionat în ultimele luni, a anunţat deja că nu-şi va putea ţine promisiunea.

Printre opţiunile examinate figurează repatrierea în Statele Unite a unei mari părţi a trupelor, care numără aproximativ 35.000 de militari activi, sau transferul total sau parţial al contingentului în Polonia, un aliat politic dat exemplu de Donald Trump în ce priveşte atingerea obiectivului cerut de 2%.

Potrivit cotidianului american, care citează oficiali sub condiţia anonimatului, studiul este totuşi doar într-o etapă de explorare internă a opţiunilor. Un purtător de cuvînt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă a dezminţit într-un comunicat că acesta ar fi cerut o analiză asupra unei eventuale retrageri a trupelor staţionate în Germania. Şi purtătorul de cuvînt al Pentagonului, Eric Pahon, a dezminţit orice idee de retragere, subliniind că ministerul „evaluează în mod regulat amplasarea trupelor şi analizele costuri-beneficii”. „Rămînem deplin angajaţi faţă de (Germania) aliatul nostru din NATO şi Alianţa NATO”, a adăugat el.

Donald Trump şi-a sporit însă criticile la adresa NATO, pe care a calificat-o ca „depăşită” în timpul campaniei din 2016, spunîndu-le omologilor săi occidentali în cursul recentului summit G7 din Canada că Alianţa Nord-Atlantică este „la fel de rea ca NAFTA” (Acordul de comerţ liber nord-american), tratat a cărui modificare o doreşte pentru apărarea în mod mai eficient a intereselor comerciale americane.

Trupele americane sunt prezente în Germania de la cel de-Al Doilea Război Mondial, iar ţara serveşte drept bază de sprijin pentru operaţiunile americane din Africa şi Orientul Mijlociu. NATO s-a dovedit crucială pentru securitatea occidentală timp de decenii.

SUA: Gazul României din Marea Neagră reprezintă o sursă promițătoare de energie care ar consolida securitatea energetică în această regiune

Gazele naturale din zona românească a Mării Negre reprezintă o sursă promițătoare de energie, dar încă neexploatată, care ar consolida piețele și securitatea energetică din regiune, susține Departamentul american de Stat, precizînd că SUA urmăresc cu interes evoluțiile privind această situație, potrivit mediafax. Statele Unite își reafirmă sprijinul pentru proiectele energetice care sporesc diversitatea energetică și securitatea energetică a partenerilor și aliaților Washingtonului, se afirmă într-un comunicat dat publicității de Departamentul de Stat de la Washington, după Conferința Mondială a Gazelor.

„Gazul României din Marea Neagră reprezintă o sursă de energie promițătoare, însă neexploatată, care ar consolida piețele energetice și securitatea energetică în întreaga regiune. Urmărim îndeaproape evoluțiile pe măsură ce Parlamentul și Guvernul României elaborează legislația care va stabili un cadrul fiscal și de reglementare stabil necesar pentru companiile energetice ce vor să investească în dezvoltarea acestei resurse”, se arată în comunicatul Departamentului de Stat.

Cu ocazia evenimentului, care s-a desfășurat săptămîna aceasta la Washington, oficialii americani au reiterat opoziția puternică a SUA față de proiectele energetice coordonate de Moscova, precum Nord Stream 2 și a doua linie a TurkStream, considerînd că aceste inițiative ar accentua dependența Europei de hidrocarburile rusești.

Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a afirmat recent că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate, susținînd că este necesară menținerea presiunilor asupra României pentru ca să înceapă extracția de gaze naturale din Marea Neagră.

 

Socialmai mult
18.11.18 - 00:56
17.11.18 - 16:30
17.11.18 - 16:28
17.11.18 - 16:21
17.11.18 - 16:20
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40
15.11.18 - 17:34
15.11.18 - 15:10
15.11.18 - 15:09
15.11.18 - 11:43
15.11.18 - 11:40
14.11.18 - 18:22
14.11.18 - 18:01
14.11.18 - 15:42
14.11.18 - 12:37