Realitatea internationala pe scurt

Acord istoric între Atena şi Skopje, ce prevede schimbarea numelui Macedoniei

Miniştrii de Externe de la Atena şi Skopje, Nikos Kotzias şi Nikola Dimitrov, au semnat Duminică, în localitatea de frontieră Prespes, în Grecia, acordul ce prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord, deschizîndu-i calea pentru aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, informează AFP. La ceremonia desfăşurată pe malul lacului de frontieră Prespes, au fost prezenţi prim-miniştrii celor două ţări, Alexis Zipras, respectiv, Zoran Zaev, negociatorul ONU Matthew Nimetz şi şefa diplomaţiei UE Federica Mohgherini.

Acordul de 20 de pagini vizează soluţionarea uneia dintre ultimele certuri moştenite după dezmembrarea Iugoslaviei. De la independenţa vecinului său în 1991, Grecia s-a opus menţinerii numelui Macedoniei, deoarece ea are propria provincie nordică cu acelaşi nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru Marele, bijuterie a patrimoniului istoric grec.

În Macedonia, Preşedintele Gjorge Ivanov intenţionează să-şi exercite dreptul de veto pentru a bloca ceea ce opoziţia naţionalistă, de care este apropiat, a calificat drept „capitulare”, însă acest lucru nu poate întîrzia totuşi decît puţin ratificarea documentului. Intrarea în vigoare a acestui acord, în principiu în termen de şase luni, ar urma să ridice blocada grecească pentru aderarea micului stat balcanic la UE şi NATO.

Macedonia a fost primită în Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dar mai mult de 140 de ţări, între care Rusia şi Statele Unite, au recunoscut ţara balcanică drept „Republica Macedonia”.

Skopje speră să obţină o dată pentru a începe discuţiile de aderare la UE la summitul european de la sfîrşitul lunii Iunie şi o invitaţie de aderare la NATO la jumătatea lunii Iulie.

Parlamentul portughez a legalizat medicamentele pe bază de marijuana

Parlamentul Portugaliei a aprobat cu largă majoritate un proiect de lege ce prevede legalizarea medicamentelor pe bază de marijuana, dar nu şi cultivarea proprie de canabis, informează Reuters şi www.lisbob.net. Iniţial, se prevedea ca pacienţii cărora li s-a prescris canabis – un analgezic puternic – să-şi poată procura substanţa din propriile culturi. Această ipoteză a fost abandonată însă la opoziţia Partidului Social Democrat (PSD), Partidului Popular (CDS) şi Partidului Comunist (PCP) şi, prin urmare, cultivarea de canabis acasă rămîne ilegală. Toate partidele au votat proiectul de lege, cu excepţia CDS care s-a abţinut.

Astfel, conform proiectului final adoptat de Parlamentul portughez, canabisul poate fi consumat numai în formă medicamentoasă, cu prescripţie medicală şi cumpărat din farmacii. Medicamentele comercializate trebuie să aibă aprobarea prealabilă de la Infarmed, autoritatea de reglementare farmaceutică din Portugalia. Statul în sine poate produce drogul prin laboratorul militar. Legea mai spune că statul ar trebui să „stimuleze” cercetarea ştiinţifică în acest domeniu. Medicamentele pe bază de marijuana sunt prescrise medical pentru a trata durerea cronică, tulburarea de stres post-traumatic, efectele secundare cauzate de tratamentul cancerului şi alte afecţiuni.

Legea va intra în vigoare la 1 Iulie, iar Guvernul va avea 60 de zile pentru a o pune în aplicare.

Merkel convoacă o întîlnire urgentă cu reprezentanţii europeni pe tema migraţiei

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, intenţionează să convoace urgent o întîlnire cu reprezentanţii mai multor ţări europene afectate de problema migraţiei, scrie ediţia de Duminică a ziarului Bild, citată de DPA, potrivit agerpres. Iniţiativa şefei Guvernului german vine în contextul dezacordului cu ministrul de Interne Horst Seehofer, care doreşte o atitudine mai dură faţă de migraţie în Germania. El reprezintă la Berlin Uniunea Creştin Socială (CSU), formaţiunea din Bavaria cu orientare apropiată de a creştin-democraţilor conduşi de Merkel. DPA menţionează că Seehofer a fost de multă vreme un aliat incomod pentru cancelar şi a ameninţat să îşi pună în practică în mod independent planurile de deportare a imigranţilor ilegali.

Reuniunea propusă de Merkel ar putea avea loc înaintea summitului Uniunii Europene din 28-29 Iunie. Cancelarul doreşte să discute soluţii pentru criza migraţiei cu mai multe ţări, printre care Grecia, Italia şi Austria, afirmă Bild, citînd surse guvernamentale din diferite state membre ale UE. Una din surse, din Italia, a precizat că încă nu s-a decis nimic, nici măcar despre momentul summitului special: „deocamdată suntem în faza de planificare”. Bild nu a precizat dacă vor participa şi Spania sau state din Balcani. Oficial, Angela Merkel doreşte definirea unei poziţii comune a UE în privinţa migraţiei la summitul de la Bruxelles.

Președintele SUA și premierul Ungariei doresc frontiere naţionale puternice

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a discutat telefonic Sîmbătă cu premierul Ungariei, Viktor Orban, a informat Casa Albă. Cei doi au fost de acord că este nevoie de frontiere naţionale puternice, transmite Reuters. Trump l-a felicitat pe Orban pentru formarea noului Guvern ungar, care şi-a început mandatul pe 8 Mai. Cei doi lideri s-au angajat să menţină relaţii bilaterale puternice, arată Preşedinţia SUA.

Reuters reaminteşte că Viktor Orban s-a remarcat ca adversar puternic al imigraţiei şi observă că Trump a încercat să aibă contacte mai strînse cu guvernele care critică Uniunea Europeană şi au atitudini dure împotriva migraţiei. Recent, Preşedintele american l-a apreciat pe noul prim-ministru al Italiei, Giuseppe Conte, care conduce un Guvern cu vederi similare în privinţa imigranţilor.

Italia nu mai doreşte să contribuie la imigraţia ilegală, afirmă Matteo Salvini

Ministrul de Interne italian, Matteo Salvini, a avertizat Sîmbătă că navele operate de ONG-uri care au la bord migranţi nu vor primi acces în porturile italiene, scrie Politico, potrivit news.ro. „Italia nu mai doreşte să fie un complice al traficanţilor de carne vie şi să contribuie la imigraţia ilegală”, a afirmat Salvini, liderul partidului de extremă-dreaptă Liga Nordului. Peste 600 de migranţi erau aşteptaţi pe ţărmurile italiene la bordul unor nave italiene, britanice şi americane, conform unui comunicat emis de Ministerul de Interne italian.

„Spun acest lucru ca tată şi ca ministru, ei ar putea ataca şi ameninţa cît doresc, dar nu voi renunţa şi fac acest lucru pentru binele tuturor”, a adăugat Salvini. Un lider al unui ONG german, care lucra la bordul uneia dintre nave, l-a atacat pe Salvini, susţinînd pe Twitter că „fasciştii” le fac reclamă. Salvini a răspuns rapid, declarînd că afirmaţia este „absurdă” şi că „zilele bune” pentru migranţi şi organizaţiile de caritate s-au încheiat. Liderul ONG-ului şi-a şters apoi postarea şi a declarat: „Nu, Matteo Salvini nu este un fascist”.

SUA trebuie să caute pacea cu Coreea de Nord „cu orice preţ”, susține Trump

Preşedintele american Donald Trump a declarat că SUA trebuie să caute pacea cu Coreea de Nord „cu orice preţ”, într-un videoclip publicat de Casa Albă, scrie Politico, potrivit agerpres. „Oricine poate să meargă la război, dar doar cei mai curajoşi pot ajunge la pace”, a afirmat Trump. „Lumea noastră a avut parte de destule conflicte. Dacă există o şansă de pace, dacă există o şansă să oprim ameninţarea teribilă a unui conflict nuclear, atunci trebuie să o urmăm cu orice preţ”, a adăugat preşedintele.

Videoclipul arată imagini cu Trump şi Kim Jong-un cum îşi dau mîna, zîmbesc şi semnează acordul de la summit-ul din Singapore. „Am muncit foarte mult. Eu am făcut călătoria. A meritat fiecare secundă. A fost un eveniment incredibil. Oamenii din Asia se simt în siguranţă şi toate persoanele din lume se simt mult mai în siguranţă faţă de perioada de dinainte să fiu Preşedinte”, a susţinut Trump. „Acesta este începutul unui proces de dezarmare nucleară a Coreei de Nord. Cîteodată zic „denuclearizarea” Coreei de Nord, un cuvînt minunat”, a adăugat Trump.

De asemenea, Trump precizează că sancţiunile economice vor rămîne valabile şi că Secretarul de Stat, Mike Pompeo, va colabora cu Coreea de Nord în următoarele săptămîni pentru a stabili detaliile pentru un acord privind dezarmarea nucleară. „Acest summit a marcat un nou început în relaţiile dintre Statele Unite şi Coreea de Nord şi a deschis un drum către viitor pentru toţi coreenii, din Sud şi Nord. Summit-ul reprezintă ceva nou faţă de încercările eşuate ale administraţiilor anterioare”, a precizat Trump.

În Turcia, au fost arestate 19 persoane, după incidentele sîngeroase din cursul campaniei electorale în Sud-Estul țării

Poliţia turcă a arestat Sîmbătă 19 persoane, inclusiv un candidat al principalului partid pro-kurd HDP, după confruntările sîngeroase din cursul campaniei electorale dintr-un oraş pro-kurd de la frontiera cu Siria, relatează AFP şi DPA. Potrivit Anadolu, printre cei arestaţi se află Ismail Kaplan, care candidează din partea HDP.

Patru persoane şi-au pierdut viaţa în violenţele din oraşul Suruc (Sud) în cursul vizitei unui deputat al partidului de la putere AKP, în campanie pentru alegerile legislative şi prezidenţiale anticipate din 24 Iunie. Circumstanţele acestui incident fac obiectul unor versiuni divergente. Media proguvernamentale au afirmat că deputatul AKP în vizită, Ibrahim Halil Yildiz, şi partizanii săi au fost atacaţi de către opozanţi. Media pro-kurde au imputat atacul gărzilor de corp ale deputatului, afirmînd că ele au deschis focul într-o piaţă a oraşului după ce parlamentarul a fost primit în mod ostil de către comercianţi.

 

 

Socialmai mult
25.09.18 - 18:36
25.09.18 - 16:00
25.09.18 - 12:52
25.09.18 - 12:50
24.09.18 - 17:07
24.09.18 - 17:06
24.09.18 - 16:02
24.09.18 - 11:42
23.09.18 - 20:11
23.09.18 - 20:09
23.09.18 - 13:59
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28