Realitatea criminală din spatele Corectitudinii Politice: Număr record de copii britanici, inclusiv cu vîrste de pînă la patru ani, care caută ajutor pentru „probleme de gen”

Numărul de copii care solicită ajutor din partea Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie pentru „probleme de gen” a crescut de aproape patru ori în ultimii ani, unele cazuri implicînd chiar copii de pînă la patru ani. Conform tabloidului britanic The Sun, un total de 2.356 de copii sub 18 ani au primit asistență medicală pentru problemele de gen, de aproape patru ori numărul celor care s-au înregistrat în 2014 -2015, cînd doar 673 de copii solicitau trimiteri de la medicii lor.

Datele NHS indică, într-un mod îngrijorător, că în majoritatea cazurilor a fost vorba de adolescenți cu vîrste de 15 - 16 ani. 329 de pacienți aveau vîrste sub 13 ani, inclusiv copii de patru ani. Puțini dintre ei au ajuns însă să beneficieze de blocante hormonale și să o ia astfel pe calea schimbării genului ca adulți.

Centrul Tavistock din Londra este singura unitate din Marea Britanie care evaluează și tratează copiii care cred că aparțin sexului greșit, tulburare cunoscută sub numele de disforie de gen. La sfîrșitul anului 2015, lidera unei organizații de susținere a copiilor transsexuali, Susie Green, a recunoscut că în școlile primare există grupuri de copii, inclusiv copii de patru ani, care doresc să-și schimbe sexul pentru că se încurajează reciproc să facă acest lucru. Specialiștii în sănătatea mintală susțin că copiii care spun că vor să-și schimbe sexul o fac pentru că „este la modă” și vor să fie „diferiți” și că puțini sunt copiii care suferă cu adevărat  de disforie de gen.

Scandal de pedofilie în Chile: Toți episcopii și-au înaintat demisia Papei

Toți cei 34 de episcopi romano-catolici din Chile și-au oferit Papei Francisc demisiile din funcții, în urma unui scandal privind mușamalizarea abuzurilor sexuale asupra unor copii, comise de clerici, anunță BBC.

„Noi, toți episcopii prezenți la Roma, ne-am pus posturile în mîinile Sfîntului Părinte pentru a decide în deplină libertate soarta fiecăruia dintre noi”, se arată într-o declarație înaintată presei.

Episcopii chilieni se află la Roma, unde au fost convocați de Suveranul Pontif. Într-o declarație comună, cei 34 de episcopi își cer scuze victimelor abuzurilor și Bisericii Romano-Catolice. Nu se știe deocamdată dacă Papa le-a acceptat demisiile. Suveranul Pontif a fost criticat, în timpul vizitei sale în Chile, pentru decizia sa de a hirotoni un episcop care este acuzat că acoperea abuzurile sexuale comise de un preot. Episcopul chilian Juan Barros, pe care Papa Francisc l-a numit în urmă cu trei ani, este acuzat că se folosește de poziția sa în Biserica Catolică pentru a încerca să blocheze o investigație asupra unor fapte comise de mentorul său, preotul catolic Fernando Karadima.

Putin califică „fără precedent” arestarea pentru „înaltă trădare” a jurnalistului Kyrylo Vychynski în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a calificat, Vineri, „fără precedent” arestarea şi inculparea pentru „înaltă trădare”, în pofida Moscovei, a jurnalistului ucraineano-rus care activează în Ucraina, relatează AFP, potrivit agerpres. „Arestarea unui jurnalist este un fenomen fără precedent”, a declarat Putin în timpul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Angela Merkel la Soci, în Sud-Vestul Rusiei.

„Încercăm să acuzăm o persoană de înaltă trădare pentru ceea ce a făcut public şi în timpul exercitării profesiei sale”, a denunţat Preşedintele rus, adăugînd că a amintit de cazul acestui jurnalist în timpul discuţiilor sale cu Merkel.

Un tribunal ucrainean a ordonat, Joi, menţinerea în detenţie provizorie pînă la mijlocul lunii Iulie a lui Kyrylo Vychynski, în vîrstă de 51 de ani, care a fost arestat Marţi la Kiev. Fapta „înaltă trădare” este o crimă care se pedepseşte cu 15 ani de închisoare. Jurnalistul, care a lucrat pentru publicaţii ucrainene înainte de a deveni în urmă cu mai mulţi ani corespondent al televiziunii publice ruse Rossia, apoi angajat de agenţia de presă publică rusă Ria Novosti, respinge toate acuzaţiile aduse şi denunţă un „atac la libertatea de expresie”. Justiţia ucraineană îl acuză că a avut „activităţi subversive” la cererea Moscovei şi că a căutat în articolele sale publicate să „justifice anexarea Crimeii” în 2014, dar şi că „a susţinut” rebelii proruşi din Estul Ucrainei.

Soţia jurnalistului, Iryna Vychynska, a afirmat Vineri, într-o conferinţă video retransmisă de la Kiev, că nu i s-a permis să îşi vadă soţul, nici să-i vorbească, „nici măcar la telefon”. Dmitri Kisseliov, directorul general al trustului Rossia Segodnia, din care face parte Ria Novosti, a calificat Vineri urmărirea penală care îl vizează pe Vychynski un act „asemănător cu inchiziţia” şi „total absurd”.

Aproape 150 de persoane, cea mai mare parte jurnalişti ruşi, au manifestat Vineri în faţa Ambasadei Ucrainei la Moscova, purtînd pancarte pe care scria „#TruthNotTreason” („adevărul nu este trădare”). O responsabilă de la Rossia Segodnia, Margarita Simonian, a cerut europenilor şi în special Angelei Merkel să „condamne” această arestare şi să ceară eliberarea jurnalistului. Rusia a promis „represalii” faţă de Kiev şi că va face „orice” pentru a obţine eliberarea jurnalistului, a cărui arestare a suscitat îngrijorarea Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE) şi a Consiliului Europei.

Ţările musulmane cer trimiterea unei „forţe internaţionale de protecţie” pentru palestinieni

Ţările musulmane au lansat Vineri un apel la trimiterea unei „forţe internaţionale de protecţie” în teritoriile palestiniene după vărsarea de sînge din Fîşia Gaza, în cursul unui summit la Istanbul convocat de Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care a acuzat Israelul că foloseşte metode demne de nazişti, relatează AFP. Reprezentanţii celor 57 de ţări grupate în cadrul Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), au lansat un apel la „protecţie internaţională pentru poporul palestinian, inclusiv prin trimiterea unei forţe internaţionale de protecţie”, potrivit comunicatului final al summitului.

În plus, OCI a condamnat „în termenii cei mai fermi acţiunile criminale ale forţelor israeliene în teritoriile palestiniene ocupate, în special în Fîşia Gaza”, unde aproximativ 60 de palestinieni şi-au pierdut viaţa Luni sub gloanţele israeliene manifestînd împotriva mutării Ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim. Textul acuză administraţia americană că „sprijină crimele Israelului, inclusiv protejîndu-l în cadrul Consiliului de Securitate al ONU”. De asemenea, critică Washingtonul pentru transferul Ambasadei sale la Ierusalim, acţiune considerată „un act de provocare şi de ostilitate împotriva naţiunii islamice”. Documentul cere Organizaţiei Naţiunilor Unite să înfiinţeze „o comisie internaţională de anchetă” pentru a face lumină asupra vărsării de sînge din Fîşia Gaza.

Zece persoane au fost ucise şi zece au fost rănite într-un atac armat în statul american Texas

Zece persoane şi-au pierdut viaţa şi alte zece au fost rănite Vineri într-un atac armat la un liceu din oraşul Santa Fe, în Texas, a informat guvernatorul acestui stat, Greg Abbott, scrie AFP. „Cu tristeţe pot confirma că zece persoane au fost ucise şi zece au fost rănite”, a declarat Greg Abbott într-o conferinţă de presă. Atacatorul, un elev al liceului, a lăsat explozivi într-un imobil şi o maşină, a mai făcut cunoscut guvernatorul. „Unul dintre motivele pentru care suntem preocupaţi de explozivi este că am detectat diferite tipuri”, a explicat el, insistînd asupra unui cocteil Molotov. Greg Abbott a mai spus că armele utilizate au fost o puşcă şi un revolver.„Potrivit informaţiilor mele, atacatorul a luat cele două arme de la tatăl său. Tatăl său deţinea legal aceste arme. Nu ştiu dacă tatăl era la curent cu faptul că fiul său i-a luat armele”, a detaliat guvernatorul.

Atacul armat din Texas: Primarul din Dallas critică Congresul american – „Scutiţi-ne de gînduri şi rugăciuni şi faceţi-vă treaba!”

Primarul democrat din Dallas, Mike Rawling, a criticat Congresul american în urma atacului armat din Santa Fe, scrie CNN. Rawlings a cerut membrilor Congresului „să ia măsuri substanţiale” pentru a opri atacurile armate şi a adăugat că „istoria nu o să fie blîndă cu oficialii care nu au luat măsuri în faţa crimelor în masă asupra copiilor noştri”. El a adăugat: „Scutiţi-ne de gînduri şi rugăciuni şi faceţi-vă treaba!” Un oficial al Poliţiei a comunicat că o a doua persoană, în vîrstă de 18 ani, despre care se crede că ar fi fost un complice al atacatorului, se află în custodie.

Erdogan compară tratamentul rezervat de Israel palestinienilor cu persecuţia evreilor sub naziști

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a comparat, Vineri, tratamentul rezervat de Israel palestinienilor din Fîşia Gaza cu persecuţia evreilor în Europa în perioada naziştilor, transmite AFP, potrivit agerpres. „Nu este nici o diferenţă între atrocităţile suportate de poporul evreu în Europa în urmă cu 75 de ani şi brutalitatea suferită de fraţii noştri din Gaza”, a declarat Recep Tayyip Erdogan în deschiderea unui summit panislamic la Istanbul. El i-a acuzat pe liderii „unui popor care a suportat tot felul de torturi în lagărele de concentrare în cel de-Al Doilea Război Mondial” că îi atacă pe palestinieni „utilizînd metode similare celor naziste”.

Recep Tayyip Erdogan a luat cuvîntul în deschiderea unui summit al Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI) pe care l-a convocat pentru a obţine condamnarea Israelului, după ce aproape 60 de palestinieni au fost ucişi de gloanţele israeliene, Luni, la graniţa dintre Israel şi Fîşia Gaza, în timp manifestau împotriva mutării Ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim. „Ce face Israelul este banditism, brutalitate şi terorism de stat”, a mai declarat Recep Tayyip Erdogan, care a comparat Luni vărsarea de sînge din Fîşia Gaza cu un „genocid”.

Serghei Lozniţa a cîştigat premiul pentru cel mai bun regizor la secţiunea „Un Certain Regard” la Cannes 2018

Regizorul ucrainean Serghei Lozniţa a cîştigat, Vineri, premiul pentru cel mai bun regizor la secţiunea „Un Certain Regard” cu filmul „Donbass”, informează AFP şi site-urile variety.com şi screeendaily.com.

Regizorul iraniano-danez Ali Abbasi a cîştigat premiul cel mai important al secţiunii cu acelaşi nume, Un Certain Regard, decernat de juriul prezidat de Benicio Del Toro, cu filmul suedez „Border”. „Border” spune povestea unei poliţiste de frontieră, interpretată de Eva Melander, care are abilitatea de a mirosi emoţiile umane şi a-i prinde pe traficanţii de persoane. Cînd descoperă un bărbat care îi dă peste cap această percepţie, ea este nevoită să se confrunte cu secrete tulburătoare despre ea şi despre umanitate, scrie Screen Daily. Ali Abbasi a regizat în 2016 filmul „Shelley”, în care a jucat şi actriţa Cosmina Stratan din România.

Premiul pentru cel mai bun regizor a fost obţinut de Serghei Lozniţa, cu filmul „Donbass”, care a fost prezentat în deschiderea secţiunii, în care joacă şi actorul român Valeriu Andriuţă. Premiul pentru cel mai bun scenariu i-a fost decernat franco-marocanei Meryem Benm’Barek, pentru „Sofia”, povestea unei femei care se află în ilegalitate pentru că a rămas însărcinată în afara căsătoriei, la Casablanca.

Un premiu de interpretare i-a fost acordat lui Victor Poster, de 16 ani, actorul din fenomenul „Girl”, povestea unei adolescente născute băiat care visează să devină balerină. În primii săi paşi în cinema, el a jucat rolul Larei, care se confruntă în acelaşi timp cu o solicitantă reorientare sexuală şi cu exigenţele dansului clasic. El nu a fost prezent pentru a-şi primi premiul, întrucît este „încă la şcoală”, a spus regizorul filmului.

Premiul special al juriului la această secţiune le-a fost acordat realizatorilor Joao Salaviza şi Renée Nader Messora, pentru „The Dead and the Others”, un film despre un tînăr indigen brazilian. Pe covorul roşu, echipa filmului a prezentat pancarte care cereau oprirea masacrului indigenilor din Brazilia, mesaj reiterat vineri.

În total, 18 filme s-au aflat în acest an în competiţie la secţiunea „Un Certain Regard”, din care şase au fost debuturi. Premiile „Un Certain Regard devansează cu 24 de ore anunţul privind laureatul Palme d’Or, care va fi decernat Sîmbătă seară.

„De-a lungul ultimelor zece zile, am fost extrem de impresionaţi de marea calitate a muncii prezentate, dar în final am fost mişcaţi cel mai mult de aceste cinci filme”, a informat juriul prezidat de Benicio Del Toro. Din juriu au mai făcut parte Annemarie Jacir (regizoare şi scenaristă), Kantemir Balagov (regizor), Virginie Ledoyen (actriţă) şi Julie Huntsinger (directoare executivă a Festivalului de film Telluride).

Putin: Sergei Skripal era mort dacă ar fi fost otrăvit cu o neurotoxină de fabricaţie militară

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat Vineri că fostul spion rus Sergei Skripal ar fi fost mort dacă era otrăvit cu o neurotoxină de fabricaţie militară şi i-a urat sănătate, scrie Reuters, potrivit news.ro. Putin a adăugat şi că Moscova este fericită să-l vadă pe Skripal externat din spital şi că îi doreşte sănătate. Fostul spion rus care lucra pentru britanici sub acoperire, Sergei Skripal, a fost găsit inconştient împreună cu fiica sa pe o bancă din oraşul englez Salisbury, după ce a fost otrăvit cu o neurotoxină de tip Novhichok. Marea Britanie şi comunitatea internaţională au acuzat Rusia că s-ar afla în spatele atacului, susţinînd că Moscova ar fi produs o astfel de substanţă în laboratoarele sale militare. Kremlinul a negat orice implicare.

”Acordul nuclear cu Iranul nu este perfect, dar este mai bine aşa decît să nu avem nici unul”, a declarat Angela Merkel

Cancelarul german Angela Merkel s-a exprimat, Vineri, în favoarea menţinerii actualului acord nuclear cu Iranul, apreciind că acesta nu este perfect, dar mai bine aşa decît nimic, după o întîlnire cu Preşedintele rus Vladimir Putin la Soci, relatează EFE.

‘Am discutat despre situaţia complexă creată după ce SUA s-au retras din pactul nuclear cu Iranul. Acest acord nu este perfect, dar este mai bine aşa decît să nu avem nici un acord’, a spus Merkel în conferinţa de presă comună cu Putin, pledînd pentru continuarea negocierilor cu Iranul pe acest subiect. Merkel a menţionat că ‘Germania, Marea Britanie, Franţa şi toţi partenerii noştri din Uniunea Europeană susţin acest acord şi vom continua să îl sprijinim şi în viitor’.

Rusia este de acord cu UE asupra necesităţii menţinerii înţelegerii convenite între Iran şi cele şase puteri (toate cele cinci ţări membre cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU – Marea Britanie, China, Franţa, Germania, Rusia şi Statele Unite, plus Germania) pentru a pune sub control programul nuclear iranian. Pe de altă parte, potrivit agenţiei Reuters, Angela Merkel a mai spus că Germania are un interes strategic să aibă relaţii bune cu Rusia, apreciind totodată că astfel de relaţii nu se contrapun continuării prieteniei transatlantice dintre Germania şi SUA.

Un alt subiect abordat cu această ocazie a fost situaţia din Siria, Preşedintele rus afirmînd că ţările europene ar trebui să ajute la reconstrucţia Siriei dacă doresc revenirea refugiaţilor plecaţi din această ţară, conform Reuters. În conferinţa de presă comună cu Angela Merkel, Vladimir Putin a lansat un apel la Occident ca reconstrucţia Siriei să nu fie politizată. Rusia contestă poziţia UE potrivit căreia Occidentul se concentrează doar pe acordarea de asistenţă umanitară, fără a oferi fonduri pentru reconstrucţia Siriei, atît timp cît Preşedintele Bashar al-Assad nu împarte puterea cu opoziţia.