În loc să se întîlnească cu Trump, emirul Kuweitului a fost spitalizat în SUA

Sheikh Sabah Al-Ahmad Al-Sabah, emirul în vîrstă de 90 de ani al Kuweitului, a fost internat într-un spital din SUA pentru analize medicale şi şi-a amînat o întrevedere cu Preşedintele SUA, Donald Trump, planificată pentru săptămîna viitoare la Washington, a transmis Duminică agenţia de presă de stat KUNA, citată de Reuters, potrivit agerpres.

Sheikh Sabah al-Ahmad al-Sabah, care conduce emiratul, aliat al SUA şi producător de ţiţei în OPEC din 2006, şi care a gestionat politica externă timp de mai bine de 50 de ani, urma să se întîlnească la 12 Septembrie cu Trump. Întrevederea va avea loc la o dată ulterioară, a anunţat KUNA, citînd o înaltă oficialitate a emiratului. Potrivit sursei citate, emirul era „într-o stare de sănătate bună” luna trecută, după ce suferise o problemă de sănătate nespecificată. Emirul avusese reuniuni publice cu membri ai cabinetului în Kuweit înainte de a pleca spre SUA.

Boris Johnson va merge la summitul UE pentru a obţine un acord, nu o nouă amînare a Brexitului

Ministrul britanic de finanţe Sajid Javid a declarat Duminică că prim-ministrul Boris Johnson nu va cere o amînare a Brexitului la summitul UE de luna viitoare, ci în schimb va încerca să obţină un acord pentru o ieşire ordonată a Marii Britanii din blocul comunitar, relatează Reuters, potrivit agerpres.

„Înainte de toate, prim-ministrul va merge la reuniunea Consiliului de pe 17 şi 18 Octombrie pentru a încerca să obţină un acord. Cu siguranţă nu va solicita o amînare la acea întîlnire”, a declarat Javid într-o emisiune de la BBC. El a precizat că legea care forţează Guvernul să ceară o amînare a Brexitului are ca termen-limită data de 19 Octombrie pentru Parlament pentru a sprijini un acord de ieşire sau o ieşire dezordonată şi că aceea este data la care Guvernul este atent.

„Legea prevede că 19 Octombrie este o dată importantă şi la acel moment ne vom lua în considerare opţiunile, dar politica noastră este clară. Este neschimbată, vom pleca pe 31 Octombrie”, a spus el. „Ne vom supune tuturor legilor pentru că toate Guvernele trebuie să respecte legile, dar va trebui să aşteptăm şi să vedem ce se întîmplă atunci”, a mai afirmat el.

Papa Francisc denunţă la Madagascar favoritismele şi nepotismul care duc la corupţie

Papa Francisc a oficiat, Duminică, o amplă liturghie la Antananarivo, Capitala Madagascarului, în faţa a aproximativ un milion de persoane, în care a denunţat „favoritismele şi nepotismul care duc la corupţie” şi a cerut să nu se stea cu mîinile încrucişate, în faţa „demnităţii călcate în picioare” a atîtor oameni neputincioşi, relatează EFE, potrivit agerpres.

În omilia sa de Duminică, Papa a lansat un mesaj catolicilor de pretutindeni spunîndu-le că „a-l urma pe Iisus nu este uşor pentru că sunt multe exigenţe”. El a citat în acest sens relaţiile de familie „pentru că toţi suntem fraţi şi nu doar cei de sînge”. Papa a ţinut totuşi să avertizeze asupra „unor practici care duc la o cultură a privilegiilor şi a excluderii: favoritismele, nepotismul şi, prin urmare, la corupţie”. Suveranul pontif a condamnat, de asemenea, tendinţa spre „acumulare”, care „exacerbează egoismul şi folosirea de mijloace imorale”. În omilia sa, papa a invitat mulţimea „să-şi îndrepte privirile spre Cer şi să-şi ajusteze priorităţile” pentru a vedea mulţimea de „bărbaţi, femei şi copii care suferă şi sunt complet lipsiţi de cele de trebuinţă”.

Sfîntul părinte a făcut totodată apel la catolici să lupte împreună împotriva „idolatriilor care pun propria persoană în centrul atenţiei şi amplifică dorinţa de putere, carieră bani şi glorie personală”. Aceste mesaje sunt destinate uneia dintre cele mai sărace ţări din lume, unde – potrivit Indicelui dezvoltării umane (IDU) – 70 % din populaţie trăieşte cu mai puţin de un dolar pe zi şi avînd, totodată, unul dintre cele mai mari procente de malnutriţie în rîndul copiilor.

Putin şi Zelenski şi-au exprimat satisfacţia pentru schimbul de prizonieri între Rusia şi Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi omologul său rus Vladimir Putin au discutat la telefon după schimbul reuşit de 70 de prizonieri şi au abordat şi tema continuării procesului de pace între cele două ţări, relatează AFP, potrivit agerpres.

Într-o convorbire comună de Sîmbătă seară, „părţile au subliniat că sunt satisfăcute” de acest eveniment, calificat drept „prima etapă pe calea normalizării dialogului”, a anunţat pe Facebook preşedinţia ucraineană. Preşedinţii „au convenit să discute într-un viitor apropiat despre data unei reuniuni în format Normandia”, a adăugat Kievul, precizînd că „ei au evocat noi etape în cadrul procesului de la Minsk pentru soluţionarea conflictului din Donbas”.

Rusia şi Ucraina sunt la cuţite după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014. De atunci, un conflict separatist în Estul Ucrainei s-a soldat cu circa 13.000 de morţi. Formatul aşa-numit „Normandia” reuneşte din 2014 Franţa, Rusia, Ucraina şi Germania într-un efort de a pune capăt războiului din Ucraina. Acordurile de pace de la Minsk, semnate în 2015 sub patronajul Parisului şi al Berlinului, au permis reducerea considerabilă a înfruntărilor, însă partea politică a acordurilor a rămas literă moartă.

Sosirea la putere la Kiev a lui Volodimir Zelenski, în Mai, a facilitat totuşi într-o oarecare măsură relaţiile între Kiev şi Moscova. Kremlinul a precizat, pe site-ul său, că convorbirea a avut loc la „iniţiativa părţii ucrainene”, indicînd că schimbul de prizonieri a fost considerat „pozitiv”. Pe tema unei reuniuni în format Normandia, Preşedintele rus „a subliniat necesitatea continuării lucrărilor preparatorii” pentru ca viitoarea întîlnire „să fie eficientă şi să contribuie în mod real la punerea în aplicare a acordurilor existente”, indică Kremlinul, adăugînd că au fost convenite „alte contacte”.

Kievul şi Moscova au efectuat Sîmbătă un schimb fără precedent de 70 de prizonieri, printre care cineastul ucrainean Oleg Senţov, a cărui eliberare de către autorităţile ruse a fost cerută de comunitatea internaţională, şi 24 de marinari ucraineni capturaţi de Rusia în largul Crimeei în Noiembrie. Acest schimb a fost salutat imediat de comunitatea internaţională. Numeroşi şefi de stat occidentali, printre care Preşedintele american Donald Trump, Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel şi-au exprimat speranţa că acest eveniment va contribui la o continuare a procesului de pace.

SUA au cerut Coreei de Nord să înceteze să împiedice negocierile privind dezarmarea nucleară

Coreea de Nord trebuie să înceteze să ”împiedice” negocierile cu Statele Unite privind dezarmarea nucleară înainte de a fi prea tîrziu, a declarat Sîmbătă emisarul american Stephen Biegun în contextul actualului impas în care se află negocierile privind dosarul nuclear nord-coreean, relatează AFP, potrivit agerpres. ”Dacă dorim să reuşim, Coreea de Nord trebuie să renunţe la crearea de obstacole în negocieri şi, în schimb, să profite de oportunităţi pentru dialog atît cît mai este timp”, a spus emisarul american într-un discurs rostit Vineri la Universitatea de stat din Michigan şi a cărui transcriere a fost publicată Sîmbătă de Departamentul de Stat al SUA.

Cele două ţări au început un dialog fără precedent de la întîlnirea istorică dintre Donald Trump şi Kim Jong Un, în Iunie 2018, la Singapore. Dar cel de-al doilea summit al acestora, din Februarie, la Hanoi, s-a încheiat cu un eşec şi negocierile au stagnat de atunci în ciuda promisiunii unei relansării rapide făcute de Preşedintele SUA şi liderul Nord-coreean în cursul unei a treia întrevederi, în Iunie, la graniţa dintre cele două Corei.

În ultimele săptămîni, Phenianul şi-a intensificat testele cu rachete cu rază scurtă de acţiune, calificate drept ”provocări” de către oficiali americani. Coreea de Nord îşi continuă programul de armament nuclear şi se sustrage în acelaşi timp sancţiunilor, relevă un raport al ONU, făcut public după o serie de teste cu rachetă a căror importanţă a fost minimalizată de Preşedintele american Donald Trump, potrivit AFP.

Regimul a decretat în 2018 un moratoriu asupra testelor nucleare şi tirurilor cu rachetă cu rază lungă de acţiune. Phenianul a anunţat de asemenea închiderea complexului de teste nucleare de la Punggye-ri. Însă, conform raportului publicat Joi de Naţiunile Unite, Phenianul nu a oprit dezvoltarea de ogive nucleare.

Noi manifestanții ale ”vestelor galbene” au avut loc în mai multe orașe din Franța

Noi proteste antiguvernamentale organizate de mișcarea „Vestelor galbene” au avut loc Sîmbătă în mai multe orașe din Franța, manifestanții solicitînd din nou îmbunătățirea condițiilor de trai și demisia Președintelui Emmanuel Macron, potrivit France 24, scrie mediafax. Deși „vestele galbene” au avut o activitate redusă în timpul Verii, liderii acestei mișcări încearcă acum să obțină sprijin pentru o nouă serie de proteste în condițiile în care Guvernul de la Paris plănuiește o reformă a sistemului francez de pensii.

Potrivit Poliției, aproximativ 1.500 de persoane au manifestat în orașul Montpellier, din Sudul țării. O mașină de Poliție a fost incendiată ca urmare a unui atac cu o sticlă incendiară, iar forțele de ordine au fost nevoite să folosească gaze lacrimogene pentru a potoli violențele. Mai multe magazine au fost vandalizate, iar Poliția a anunțat că trei persoane au fost reținute în urma acestor proteste.

China a pierdut din cauza pestei porcine africane o treime din efectivele de porci

China a pierdut din cauza pestei porcine africane o treime din efectivele de porci, astfel încît autoritățile ar putea apela la rezerva de stat pentru a echilibra cea mai mare piață a cărnii de porc din întreaga lume, relatează CNN, potrivit mediafax.

China deține jumătate din efectivele de porci ale planetei, carnea de porc fiind o componentă de bază a dietei, iar o eventuală penurie ar putea genera inclusiv tulburări sociale. Autoritățile au luat deja o serie de măsuri, inclusiv subvenții pentru fermieri sau pentru consumatorii care se confruntă cu creșterile de prețuri. În magazine carnea de porc costă cu 70% mai mult decît anul trecut, iar pe piața en-gros prețurile medii sunt chiar mai mari, cu 90% în August, în comparație cu luna August a anului trecut.

Autoritățile anunțau că în ultimul an de zile au pierit 100 de milioane de porci.

O problemă este că fermierii nu mai repopulează fermele după ce animalele bolnave mor, așa că ministerele Finațelor și Agriculturii au cerut Guvernelor locale să pună la dispoziție fondurile necesare pentru fecundare artificială și pentru sprijinirea fermelor aflate în dificultate. În plus, au fost luate măsuri de raționalizare a consumului care limitează cantitățile de carne care pot fi cumpărate de cetățeni.

Analiștii cred că prețul cărnii ar putea crește de peste 4 dolari kilogramul, cu 40% mai mult decît este acum. Prețurile în creștere determină o majorare a importurilor, astfel încît Europa a trimis cu 54% mai multă carne de porc în China în primul semestru, cea mai mare parte din Spania, Germania, Danemarca, Olanda și Franța. Iar tendința va continua, spun analiștii.

Google şi Facebook investigate în mai multe state din SUA din cauza influenţei lor pe piaţă

Două grupuri de procurori generali din mai multe state americane au anunțat investigaţii separate împotriva marilor companii din domeniul tehnologiei, cum ar fi Google Alphabet și Facebook, din cauza influenţei lor din ce în ce mai crescută pe paţă, potrivit Reuters, scrie mediafax.

Prima investigaţie, condusă de Procuratura din New York și care include alte șapte state americane și Districtul Columbia, se concentrează pe Facebook. A doua, anunțat de Procuratura din Texas și care ar putea include pînă la 40 de alte state, nu a specificat despre care între companiile mari de tehnologie este vorba, dar este de așteptat să se centreze pe Google. Odată lăudate ca fiind motoare ale creșterii economice, companiile din social media, căutare pe internet, comerțul electronic și alte tehnologii digitale au fost din ce în ce mai mult în defensivă în urma unor lacune, precum încălcarea confidențialității și influența lor foarte mare pe piață.

Politicieni, inclusiv președintele Donald Trump, consumatorii, alte firme și autoritățile de reglementare au criticat această influenţă. „Demarez o anchetă împotriva Facebook pentru a stabili dacă acțiunile lor au pus în pericol datele consumatorilor, au redus calitatea alegerilor consumatorilor sau au crescut prețul publicității”, a scris pe twitter procurorul general din New York, Letitia James.

Erdogan reia ameninţarea privind deschiderea graniţelor Turciei spre Europa pentru refugiaţii sirieni

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a reiterat Sîmbătă ameninţarea din urmă cu două zile privind deschiderea graniţelor ţării spre Europa pentru refugiaţii sirieni, transmite dpa, potrivit agerpres. ”Există o nouă ameninţare migraţionistă din regiunea siriană Idlib de-a lungul frontierei Turciei”, a afirmat Erdogan, cerînd Uniunii Europene să furnizeze asistenţă financiară suficientă. ”Fie veţi împărţi această povară, fie va trebui să deschidem porţile”, a avertizat el, susţinînd că Uniunea Europeană nu şi-a respectat integral angajamentul financiar.

UE a fost de acord în 2016 să furnizeze Ankarei un ajutor financiar de 6 miliarde de euro, în schimbul căruia Turcia să oprească trecerea migranţilor spre Europa. Potrivit lui Erdogan, Turcia a cheltuit 40 miliarde de dolari pentru refugiaţii sirieni, în timp ce ajutorul UE a fost de doar ”circa 3 miliarde de euro”. ”Trebuie să ne facem noi mereu griji pentru asta? Să-i lăsăm pe ei să-şi facă griji de data asta’” a spus Preşedintele turc.

UE a furnizat deja 5,6 miliarde de euro Turciei, a precizat purtătoarea de cuvînt Natasha Bertraud Joi, cînd Preşedintele Erdogan a ameninţat cu deschiderea graniţelor. Turcia şi Rusia au convenit în Septembrie 2018 instituirea unei zone demilitarizate în regiunea Idlib, controlată în mare parte de opoziţie. Guvernul a declanşat însă o ofensivă de anvergură împotriva rebelilor în Aprilie, în urma căreia peste 570.000 de persoane s-au refugiat din Idlib.