Realitatea internationala pe scurt (9 Noiembrie 2018)

9 Noiembrie, ‘ziua fatidică’ în istoria Germaniei

Sfîrşitul imperiului german, crime naziste, căderea Zidului Berlinului, toate aceste evenimente petrecute într-o zi de 9 Noiembrie fac din aceasta ‘data fatidică’ a istoriei Germaniei în secolul al XX-lea, notează AFP.

Vineri, în faţa membrilor Bundestagului, Preşedintele Frank-Walter Steinmeier a marcat împlinirea a 100 de ani de naşterea republicii germane, dar şi 80 de ani de la pogromurile naziste din ‘Noaptea de cristal’, vorbind despre ‘o zi ambivalentă care poartă în ea umbre şi lumini (…), o zi de contradicţii’. În Noiembrie 2018, o atmosferă revoluţionară stăpînea în Germania, aflată pe punctul de a fi înfrîntă în Primul Război Mondial.

Împăratul Wilhelm al II-lea, la putere din 1888, a fost confruntat cu o revoltă a marinarilor, dar şi a muncitorilor. A abdicat la 9 Noiembrie şi chiar în aceeaşi zi, social-democratul Philipp Scheidemann a proclamat, dintr-un balcon al Reichstagului, sfîrşitul imperiului, strigînd ‘Trăiască Republica germană!’. Două zile mai tîrziu, Germania a semnat armistiţiul ce a pus capăt Marelui Război, în care au murit aproape 10 milioane de oameni. Termenii păcii ce a urmat au fost consideraţi atît de umilitori pentru Germania încît, sunt de părere istoricii, poartă în ei germenii ascensiunii nazismului şi ai celui de-Al Doilea Război Mondial.

Tot într-o zi de 9 Noiembrie, în 1923, Adolf Hitler, aflat în fruntea unui mic Partid Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP), şi acoliţii săi, printre care Heinrich Himmler, Hermann Goering şi Rudolf Hess, au încercat să preia puterea printr-o lovitură de stat, începută într-o berărie aglomerată din Munchen. Hitler a fost arestat, dar tentativa sa de puci, deşi a fost un eşec, a servit ca mit fondator al viitorului Al Treilea Reich. Condamnat la cinci ani de închisoare, liderul naţional-socialist a petrecut în detenţie doar nouă luni, timp în care şi-a scris cartea ‘Mein Kampf’.

La 9 Noiembrie 1938, pogromuri antievreieşti, rămase cunoscute sub numele de ‘Noaptea de cristal’, s-au răspîndit pe teritoriul Germaniei. ‘Ele reprezintă o ruptură fără echivalent cu civilizaţia şi coborîrea Germaniei în barbarie’, a afirmat Vineri Preşedintele Frank-Walter Steinmeier.

Prezentate ca o reacţie spontană la asasinarea unui diplomat german la Paris de către un evreu polonez, aceste violenţe antisemite au fost în realitate conduse de la vîrful statului, la exact 15 ani de la puciul ratat şi 20 de la proclamarea republicii. Trupele SA, SS şi Hitlerjugend au distrus sinagogi şi vitrinele unor magazine deţinute de evrei. Cel puţin 90 de oameni au fost ucişi şi 30.000 deportaţi în lagăre de concentrare, marcînd începutul a ceea ce a devenit o campanie de exterminare a evreilor. Numeroşi germani comemorează tragedia din ‘Noaptea de cristal’, lustruind sau depunînd flori pe ‘Stolpersteine’, mii de plăcuţe de alamă încrustate între dale, pentru identificarea victimelor şi a adreselor lor.

În urmă cu exact 29 de ani, la 9 Noiembrie 1989, a avut loc, aproape printr-un accident, căderea Zidului Berlinului, ridicat în 1961 şi devenit simbolul Războiului Rece între Occident şi blocul sovietic. În acea zi, un membru al conducerii partidului la putere în Germania Democrată, Günter Schabowski, a fost luat prin surprindere într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre noile drepturi de a circula ale Est-germanilor. ‘Din cîte ştiu, imediat’, a bîiguit el, întrebat de un jurnalist străin cînd urmau să intre în vigoare noile drepturi. Răspunsul a avut efectul unei bombe. Mii de locuitori ai Berlinului de Est s-au îndreptat spre posturile de control, ale căror gărzi, debusolate, au ridicat în cele din urmă barierele. Căderea Zidului s-a petrecut fără nici o vărsare de sînge.

Evenimentele tragice din trecut au descurajat autorităţile să proclame ziua de 9 Noiembrie ca sărbătoare naţională, în cele din urmă fiind aleasă ziua reunificării germane, 3 Octombrie. 

SUA acuză China de încălcarea unui acord din spionajul cibernetic

Un oficial al Agenţiei Naţionale de Securitate din SUA, Rob Joyce, a informat că Beijingul a încălcat un acord cu Statele Unite care are ca scop oprirea spionajului cibernetic, scrie Reuters, potrivit news.ro.

Întrebat dacă China încalcă acordul din 2015 dintre Preşedintele american de la acea vreme, Barack Obama şi omologul său chinez, XI Jinping, Joyce a declarat: „Noi considerăm că ei îl încalcă”. El a adăugat, totuşi, că numărul atacurilor a scăzut „dramatic” de la semnarea acordului. „Deşi nu este clar dacă China a respectat acordul sau nu, este clar că în acest moment ei nu respectă normele acordului semnat între ţările noastre”, a afirmat Joyce.

În Septembrie 2015, Obama a anunţat că a ajuns la un acord de „înţelegere comună” cu Xi Jinping privind combaterea spionajului cibernetic economic, dar a ameninţat că SUA vor impune sancţiuni asupra chinezilor care insistă să comită infracţiuni cibernetice. Cei doi lideri au declarat că au căzut de acord că nici un Guvern nu va susţine furtul cibernetic de secrete corporatiste sau informaţii de afaceri. Acordul, totuşi, nu menţionează oprirea unor spionaje cibernetice între Guverne pentru culegerea de informaţii.

Un astfel de spionaj ar putea fi atacul cibernetic masiv asupra personalului din Guvernul federal al SUA din acest an. Atunci au fost compromise datele a peste 20 de milioane de persoane. Oficialii americani au informat că sursa atacului a fost China, dar nu au precizat că ar considera Guvernul chinez ca fiind responsabil.

Întîlnire secretă la Bruxelles. Theresa May i-a invitat la cină pe liderii din România, Olanda și Belgia

Premierul britanic Theresa May s-a întîlnit Joi seară cu cel puțin trei lideri ai unor state UE, printre care liderii României, Olandei și Belgiei, în marja unei cine de lucru NATO, care s-a desfășurat la Bruxelles, potrivit mediafax.

Oficialii britanici au declarat că evenimentul nu a avut ca temă de discuție ieșirea Marii Britanii din UE, potrivit cotidianului Daily Express. Cina de lucru a fost găzduită de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, informează agenția Reuters. May a participat Vineri dimineață la Mons la un eveniment ce marchează împlinirea a 100 de ani de la sfîrșitului Primului Război Mondial, urmînd ca ulterior să meargă în Franța, unde se va întîlni cu Președintele francez Emmanuel Macron.

Un colonel austriac este suspectat că a spionat zeci de ani pentru Rusia

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a afirmat Vineri că Austria îl suspectează pe un ofiţer de Armată, recent pensionat, că a întreprins activităţi de spionaj în favoarea Rusiei timp de decenii şi că Viena i-a cerut Moscovei explicaţii pe această temă, relatează Reuters, AFP şi dpa, potrivit agerpres.

În cazul respectiv este implicat un colonel, ale cărui activităţi de spionaj ar fi început în anii 1990, a declarat Kurz presei, fără să indice numele ofiţerului. ”Dacă suspiciunea se confirmă, astfel de cazuri, indiferent dacă au loc în Olanda sau în Austria, nu duc la o ameliorare a relaţiilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană”, a declarat cancelarul austriac.

Ambasadorul Rusiei la Viena a fost convocat de către ministrul austriac de Externe, Karin Kneissl, care a anulat o deplasare prevăzută în Rusia, a mai spus Kurz. După ce procurorii stabilesc faptele în dosarul austriac, Guvernul va discuta despre viitorii paşi cu celelalte state ale UE. Austria s-a aflat printre ţările europene care au menţinut contacte diplomatice strînse cu Moscova, în pofida implicării Rusiei în conflictul din Ucraina, şi chiar după otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei lui în Marea Britanie.

Viena, unde îşi au sediul diferite organizaţii internaţionale şi unde trăiesc mii de diplomaţi străini, este cunoscută ca fiind un punct central al spionajului european. Oraşul a servit drept poartă de intrare pentru ţările comuniste în timpul Războiului Rece, datorită apropierii sale de Europa de Est. 

Tensiuni diplomatice între Rusia și Austria. Serghei Lavrov se declară ‘neplăcut surprins’

Ministerul de Externe al Rusiei l-a convocat Vineri pe ambasadorul Austriei la Moscova în urma anunţului Vienei că un colonel din armata austriacă este suspectat că a spionat timp de decenii în favoarea Rusiei, transmit dpa şi AFP, potrivit agerpres.

Ambasadorul austriac Johannes Eigner a fost convocat la Ministerul de Externe rus, a relatat presa de stat rusă. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunţat în cursul dimineţii că un colonel de Armată, în prezent retras din activitate, este suspectat că a lucrat pentru serviciile de informaţii ruse începînd din anii 1990 şi pînă în anul acesta. Kurz a precizat că însărcinatul cu afaceri al Rusiei la Viena a fost convocat de ministrul de Externe austriac Karin Kneissl, care, în plus, şi-a anulat deplasarea prevăzută în Rusia. Cancelarul a mai declarat că a fost deschisă o anchetă judiciară. Într-o primă reacţie, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-a declarat ‘neplăcut surprins’ de acuzaţiile Vienei.

Procurorii turci cer arestarea a peste 100 de militari activi

Procurorii turci au emis mandate de arestare pentru 103 militari care sunt suspectaţi că ar avea legături cu clericul musulman care locuieşte în SUA, Fethullah Gulen, acuzat că ar fi responsabil de tentativa de lovitură de stat din 2016, scrie Reuters, potrivit news.ro.

Poliţia a arestat constant persoane suspectate că ar avea legături cu Gulen de cînd a avut loc tentativa de lovitură de stat în 2016, în care au murit 250 de persoane. Gulen neagă că ar fi fost implicat. În ultima operaţiune, în Istanbul şi alte 31 de provincii, Poliţia a reţinut pînă acum 74 de persoane, a informat agenţia Anadolu. Printre cei 103 suspecţi, toţi soldaţi activi, se află şi colonei şi locotenenţi colonei, precizează agenţia, adăugînd că o investigaţie a arătat că ei au comunicat cu Gulen telefonic. Autorităţile susţin că reţeaua lui Gulen comunică prin telefoane publice. Aliaţii din Occident au criticat măsurile represive luate de Ankara.

Capitala Franței se transformă într-o adevărată fortăreață! 10.000 de militari asigură securitatea orașului

Aproape 10.000 de membri ai forţelor de securitate franceze vor fi mobilizaţi la Paris pentru ceremoniile ocazionate de Centenarul Armistiţiului şi pentru Forumul Păcii, Sîmbătă şi Duminică, la care vor lua parte numeroşi şefi de stat, a anunţat ministrul de Interne Christophe Castaner, transmite AFP, potrivit agerpres.

‘Parisul va primi 98 de delegaţii străine, 72 de şefi de stat sau de Guvern atît pentru ceremoniile de marcare a sfîrşitului Primului Război Mondial, cît şi pentru Forumul Păcii’, a declarat ministrul francez. El a precizat că ‘aproape 10.000 de membri ai forţelor de securitate vor fi mobilizaţi pentru a securiza întregul dispozitiv: locurile unde se vor aduna autorităţile (…) precum şi pe cele unde s-ar putea strînge manifestanţi’. Ministrul s-a declarat ‘senin şi încrezător’, subliniind încă că trebuie păstrată ‘vigilenţă extremă’ în faţa ‘riscului terorist’ şi celui al ‘mişcării radicale’. Perimetre de securitate şi măsuri de control vor fi instituite în jurul diferitelor obiective unde se vor desfăşura ceremoniile, a indicat Prefectura Parisului.

Măsuri similare vor fi luate şi în jurul Muzeului d’Orsay, care va găzdui Sîmbătă seară un dineu oferit de Preşedintele francez Emmanuel Macron în onoarea celor 72 de şefi de stat şi de Guvern, precum şi în jurul Filarmonicii, în Nordul Parisului, unde va avea loc un concert pentru membrii delegaţiilor străine. O manifestaţie împotriva venirii Preşedintelui american Donald Trump a fost autorizată să aibă loc în Piaţa Republicii Duminică, de la ora locală 14:00, la care sunt aşteptate mai multe mii de persoane, a informat Prefectura, care se pregăteşte pentru ‘riscul ca adunarea să degenereze’. Liderul american nu va participa Duminică la Forumul Păcii, spre deosebire de omologul său rus Vladimir Putin, au indicat Joi organizatorii evenimentului.

În Franţa au fost arestaţi Marţi şase simpatizanţi ai extremei drepte, care, potrivit unor surse apropiate anchetei, pregăteau un plan de acţiune violentă împotriva Preşedintelui Emmanuel Macron. 

Lupte grele în Nord-Vestul Siriei

Forţele guvernamentale siriene s-au ciocnit cu rebelii vineri în provincia siriană Hama, în unele dintre cele mai grele lupte înregistrate într-un an în nord-vestul ţării, a anunţat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), informează Reuters.

Armata şi forţele aliate i-au atacat pe insurgenţi lîngă Halfaya în timpul nopţii, cucerind cîteva poziţii, a declarat ONG-ul cu sediul în Marea Britanie. Cel puţin 22 de membri ai facţiunii Jaish al-Izza au murit în ambuscade şi zeci de persoane au fost rănite, cel mai mare bilanţ de victime în rîndul combatanţilor în Nord-Vestul ţării după multe luni, potrivit OSDO. Observatorul a declarat că nu este clar dacă membri ai forţelor proguvernamentale au fost ucişi.

Schimburi de focuri intermitente au izbucnit în Nord-Vestul Siriei după o înţelegere în Septembrie între Rusia, un aliat-cheie al Damascului, şi Turcia, care sprijină opoziţia. Acordul de stabilire a unei zone demilitarizate a oprit ofensiva Armatei împotriva regiunii Idlib deţinute de rebeli, inclusiv zone din apropiere din cadrul provinciilor Hama şi Alep.

Italia decretează stare de urgență

Guvernul italian a decretat Joi starea de urgenţă în 11 regiuni şi două provincii autonome şi a decis să mobilizeze 250 de milioane de euro pentru a contracara daunele provocate de furtunile care s-au abătut în ultimele săptămîni asupra acestei zone a ţării, relatează EFE, potrivit agerpres.

Consiliul de Miniştri a decis să declare starea de urgenţă în regiunile Calabria, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia-Giulia, Lacio, Liguria, Lombardía, Cerdeńa, Sicilia, Toscana şi Veneto şi în provinciile autonome Trento şi Bolzano. La reuniunea ministerială de Joi s-a convenit şi mobilizarea imediată a 53,5 milioane de euro pentru a face faţă primelor operaţiuni, în timp ce în următoarele zile se prevede alocarea altor 200 de milioane de euro pentru rezolvarea situaţiei, în aşteptarea cuantificării definitive a pagubelor.

Furtuna de proporţii care a afectat Italia începînd din 2 Octombrie a provocat 30 de morţi. Autorităţile italiene au găsit în ultimele ore trupul neînsufleţit al unui medic dispărut la Corleone, în provincia Palermo (Sudul Siciliei), după cinci zile de căutări intense. Ploile abundente au provocat numeroase pagube în diferite regiuni ale ţării, iar ministrul italian al Infrastructurii, Danilo Toninelli, a estimat daunele la aproximativ 3 miliarde de euro.

Cifrele Primului Război Mondial

În lipsa unor surse fiabile din acea epocă, cifrele legate de Primul Război Mondial sunt de multe ori greu de stabilit cu certitudine şi pot varia în mare măsură. Sunt, în general, foarte aproximative, a consemnat AFP, care a sintetizat datele cel mai larg recunoscute privind marea conflagraţie de la începutul secolului trecut, transmite și agerpres.

Peste 70 de ţări beligerante. Este o cifră relativă, majoritatea acestor ţări nefiind încă independente la acea vreme, ci integrate în cele şase imperii sau puteri coloniale – Marea Britanie, Franţa, Rusia, Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman – aflate în centrul conflictului. Practic, doar circa 10 state independente intraseră în război în Vara lui 1914, celelalte alăturîndu-se conflictului progresiv, ca Italia, în 1915, sau SUA, în 1917. Acestea reprezentau însă împreună peste 800 de milioane de locuitori, jumătate din populaţia lumii de atunci. Doar aproximativ 20 de ţări au reuşit să-şi păstreze neutralitatea de-a lungul conflictului, în principal din America Latină şi Europa de Nord. Statele beligerante au mobilizat, la începutul ostilităţilor, în 1914, circa 20 de milioane de oameni, cifră care va creşte însă treptat, pentru a ajunge la un total de 70 de milioane. În Franţa au fost mobilizaţi peste 8 milioane, în Germania – 13 milioane, în Austro-Ungaria – 9 milioane, în Marea Britanie (inclusiv coloniile) – 9 milioane, în Rusia – 18 milioane, în Italia – 6 milioane, în SUA – 4 milioane.

10 milioane de combatanţi ucişi. Conflictul s-a soldat în total cu 10 milioane de morţi şi 20 de milioane de răniţi în rîndul soldaţilor. Aceştia au fost repartizaţi pe ţări după cum urmează (în paranteză este numărul răniţilor):
– Rusia: 2 milioane (5 milioane)
– Germania: 2 milioane (4,2 milioane)
– Franţa: 1,4 milioane (4,2 milioane)
– Austro-Ungaria: 1,4 milioane (3,6 milioane)
– Marea Britanie şi imperiul britanic: 960.000 (2 milioane)
– Italia: 600.000 (un milion)
– Imperiul otoman: 800.000.

Proporţional, cele mai grele pierderi le-a suferit mica armată sîrbă: 130.000 de morţi şi 135.000 de răniţi, adică trei sferturi din efective.

Bătăliile emblematice de la Verdun şi de pe Somme, din 1916, s-au soldat cu 700.000, respectiv 1.200.000 de victime – morţi, răniţi şi dispăruţi – de ambele părţi. Dar cel mai sîngeros a fost începutul războiului: 27.000 de soldaţi francezi au fost ucişi la 22 August 1914, ziua cea mai neagră din toată istoria Armatei franceze. Peste trei sferturi – 70% – dintre morţi şi răniţi au fost victime ale tirurilor de artilerie, iar între 5 şi 6 milioane au rămas mutilaţi. Gazele de luptă – folosite pentru prima dată în 1915 – nu au făcut „decît” 20.000 de morţi, dar au marcat profund memoria conflictului.

Milioane de civili ucişi. Războiul de mişcare, exodul, foametea, războiul civil din Rusia şi conflictele regionale de după război au provocat, potrivit estimărilor unor istorici, între 5 şi 10 milioane de morţi. Aici sunt incluşi şi între 1,2 şi 1,5 milioane de armeni – cifră disputată, notează AFP – în Imperiul otoman. La sfîrşitul războiului, pandemia de gripă aşa-zis spaniolă a provocat alte zeci de milioane de victime în Europa.

Alte cifre care trebuie amintite.

– 6 milioane de prizonieri;
– 20 de milioane de civili sub regim de ocupaţie, în 1915. Această ocupaţie, germană, austro-ungară sau bulgară, se referă în cea mai mare parte la Belgia, Franţa, Polonia şi Serbia;
– 10 milioane de refugiaţi în întreaga Europă;
– 3 milioane de văduve şi 6 milioane de orfani;
– 1,3 miliarde de obuze lansate pe parcursul conflictului;
– 10 miliarde de scrisori şi colete trimise între combatanţii de pe frontul de vest şi familiile lor;
– costul războiului a reprezentat de 3 pînă la 4 ori PIB-ul ţărilor europene, care au ieşit din conflict ruinate.

 

Socialmai mult
20.11.18 - 10:59
19.11.18 - 18:14
19.11.18 - 16:07
19.11.18 - 16:06
19.11.18 - 16:04
19.11.18 - 11:01
19.11.18 - 11:00
18.11.18 - 16:49
18.11.18 - 14:49
18.11.18 - 00:56
17.11.18 - 16:30
17.11.18 - 16:28
17.11.18 - 16:21
17.11.18 - 16:20
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40