Femei din forţele armate americane au protestat împotriva dificultăților de a raporta agresiunile şi hărţuirile sexuale

Aproximativ 30 de femei din forţele armate ale SUA au manifestat Luni în faţa Departamentului Apărării din Washington pentru a atrage atenţia asupra agresiunilor hărţuirilor sexuale în mediul militar, informează AFP. Protestatarele, aflate în serviciul activ sau în rezervă, au susţinut mesaje cum ar fi „Negarea nu e o politică” şi „Gata cu represaliile”, împotriva atmosferei care nu încurajează denunţarea agresiunilor sexuale în cadrul forţelor armate. Gestul lor se înscrie în mişcarea lansată în reţelele sociale sub cuvîntul-cheie #metoo (şi eu) şi în sprijinul unui proiect de lege iniţiat de senatoarea democrată Kirsten Gillibrand. Datele oficiale ale Pentagonului arată că în ultimii cinci ani au fost semnalate circa 20.000 de astfel de cazuri, dar AFP consideră că în realitate ar fi mult mai multe, deoarece multe victimele care au vorbit despre agresiuni au suferit represalii. Legislaţia propusă de Gillibrand ar evita astfel de situaţii, de care se tem femeile hărţuite sexual sau violate. Un purtător de cuvînt al Departamentului Apărării a dat asigurări că instituţia „încurajează denunţarea agresiunilor sexuale, pentru a permite victimelor să primească îngrijirile necesare şi pentru tragerea la răspundere a agresorilor”. El a adăugat că Pentagonul „înţelege că are un rol important de jucat în dezbaterea naţională actuală privind agresiunile şi hărţuirile sexuale”. „Ne angajăm să ne facem cunoscute succesele şi provocările, cu speranţa că ceea ce învăţăm poate fi de folos societăţii în ansamblu”, a mai spus purtătorul de cuvînt Gary Ross.

Poliţiştii americani au omorît prin împuşcare 987 de persoane în 2017

Poliţiştii americani au omorît prin împuşcare 987 de persoane în 2017, numărul victimelor fiind mai mare decît în 2016, cînd s-au înregistrat 963 de morţi din cauza gloanţelor trase de membri ai forţelor de ordine, indică un bilanţ publicat de cotidianul The Washington Post, citat de AFP. Cotidianul, care se bazează la întocmirea bilanţului pe date oferite de presa locală, publicaţii oficiale şi reţelele sociale, face o înregistrare a victimelor incidentelor în care sunt implicaţi poliţişti începînd din 2015, cînd 995 de persoane au fost omorîte prin împuşcare de membri ai forţelor de ordine, conform. Utilizarea forţei letale de către poliţişti este subiect de controverse în ultimii ani, după moartea mai multor bărbaţi de culoare neînarmaţi, provocînd manifestaţii în întreaga ţară şi uneori tulburări. Potrivit cotidianului, 19 bărbaţi de culoare neînarmaţi au fost omorîţi prin împuşcare de către membri ai forţelor de ordine în 2017, faţă de 17 în 2016 şi 36 în 2015. Publicaţia relevă faptul că numărul de bărbaţi de culoare a atins un nivel disproporţionat printre persoanele ucise cu gloanţe de poliţie: înarmaţi sau nu, ei reprezintă 22 % din total, în timp ce bărbaţii de culoare nu reprezintă decît 6 % din populaţia americană. În 2017, 68 de persoane neînarmate, de diferite etnii, au fost ucise cu gloanţe de către poliţişti, faţă de 51 în 2016 şi 94 în 2015. Conform datelor publicate de cotidianul The Washington Post, 735 de persoane împuşcate aveau asupra lor arme albe sau arme de foc. În 2016, numărul lor era de 693. Potrivit Biroului Federal de Investigaţii (FBI, Poliţia Federală), 46 de poliţişti au fost ucişi în 2017 în timpul serviciului, faţă de 66 în 2016

Oficiul de Stat pentru Audit din Ungaria a amendat principalul partid naţionalist de opoziţie Jobbik pentru o campanie publicitară antiguvernamentală

Oficiul de Stat pentru Audit (ASZ) din Ungaria a amendat principalul partid naţionalist de opoziţie, Jobbik, cu 331,66 milioane de forinţi (1,29 milioane de dolari) pentru o campanie publicitară antiguvernamentală finanţată de un adversar bogat al prim-ministrului Viktor Orban, relatează Reuters. Jobbik, care a intrat în Parlament în 2010 cu o agendă radicală de extremă-dreaptă, îşi proiectează în prezent o imagine centristă în încercarea de a obţine un scor mai bun concurînd cu Orban la alegerile din aprilie, unde partidul acestuia, Fidesz, are mari şanse să îşi păstreze puterea, potrivit agerpres. Confirmînd rezultatele unui raport preliminar, ASZ a declarat că Jobbik a fost amendat pentru că a desfăşurat o campanie publicitară la preţuri inferioare pieţei. ASZ i-a dat Jobbik un termen de 15 zile pentru plata amenzii, egală cu avantajul obţinut ilegal de partid pentru campanie, prin care Orban şi unii dintre asociaţii săi erau acuzaţi de corupţie. Amenda se ridică la mai mult de două treimi din subvenţia anuală de stat pentru Jobbik, de 475,8 milioane de forinţi, şi partidul a declarat că această decizie de „instanţă-marţială” ar putea să-i afecteze campania electorală. Jobbik a negat orice fărădelege. Subvenţia pentru Jobbik ar urma să fie redusă cu aceeaşi sumă ca amenda, a spus purtătorul de cuvînt al ASZ, Balint Horvath. Jobbik a folosit panouri deţinute de magnatul Lajos Simicska, un fost aliat al lui Orban devenit apoi un susţinător al extremei-drepte. Orban afirmă că Simicska a deturnat Jobbik. Atît partidul, cît şi magnatul neagă acest lucru. Jobbik a primit fonduri publice în valoare de aproape un miliard de forinţi în 2015 şi 2016. Potrivit ASZ, finanţele Jobbik în acea perioadă nu au fost suficient de transparente. ASZ, condus de fostul parlamentar Fidesz Laszlo Domokos, a respins acuzaţiile că duce o campanie politică împotriva adversarilor lui Orban. Potrivit ASZ, ancheta a făcut parte dintr-o analiză bianuală a partidelor care primesc finanţare publică. Fidesz a obţinut 39% din intenţiile de vot ale alegătorilor în Noiembrie, potrivit unui sondaj efectuat de Median şi publicat de săptămînalul HVG. Jobbik era susţinut de 11%, în timp ce socialiştii erau la distanţă, pe locul trei, cu 7%.

Om de afaceri francez arestat la Londra într-o anchetă privind o posibilă finanţare libiană în campania lui Sarkozy

Un om de afaceri francez, Alexandre Djouhri, a fost arestat la Londra, în cadrul anchetei cu privire la o posibilă finanţare libiană a campaniei prezidenţiale a lui Nicolas Sarkozy în 2007, au declarat surse apropiate dosarului, scrie AFP. Djouhri a fost arestat de poliţişti britanici pe aeroportul Heathrow, la Londra, a declarat una dintre surse, confirmînd o informaţie dezvăluită de site-ul L’Obs, potrivit news.ro. Pe numele său a fost emis un mandat de arestare european de către judecători de instrucţie de la polul financiar de la Paris.

Drone cu încărcătură explozivă au atacat bazele militare ruse de la Hmeimim şi Tartous din Siria

Ministerul rus al Apărării a informat că ‘drone cu încărcătură explozivă’ au atacat în noaptea de Vineri spre Sîmbătă bazele militare ruse de la Hmeimim şi Tartous din Siria, fără a produce victime sau pagube materiale, transmite AFP. ‘Zece drone încărcate cu explozivi s-au apropiat de baza aeriană rusă de la Hmeimim şi alte trei de baza Flotei ruse de la Tartous’, a comunicat Ministerul Apărării, citat de agenţiile de presă ruse, conform agerpres . Atacurile au avut loc în noaptea de 5 spre 6 Ianuarie şi au fost organizate în scopuri ‘teroriste’, dar nu au produs ‘nici victime şi nici pagube materiale’, menţionează comunicatul, precizînd că ‘bazele de la Hmeimim şi Tartous continuă să funcţioneze normal’. Din cele 13 drone, şapte au fost distruse, iar şase au fost interceptate de armata rusă, mai indică Ministerul Apărării. Comunicatul survine la scurt timp după anunţul referitor la moartea a patru militari ruşi în ziua de 31 Decembrie, dintre care doi ucişi într-un atac cu mortieră asupra bazei de la Hmeimim.

Guvernul turc va prelungi starea de urgență cu încă trei luni

Guvernul turc intenţionează să prelungească actuala stare de urgenţă cu încă trei luni, a afirmat purtătorul de cuvînt Bekir Bozdag, după o reuniune a Cabinetului condusă de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, potrivit AFP. Ar fi a şasea prelungire a stării de urgenţă, impusă în Iulie 2016, în urma tentativei de lovitură de stat a unei facţiuni a armatei. Parlamentul urmează să îşi exprime la rîndul său votul, însă pentru adoptarea deciziei nu este nevoie decît de o simplă majoritate, iar Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP), al lui Erdogan, domină legislativul. De la tentativa de puci, peste 150.000 de persoane au fost înlăturate din posturile lor din sector public şi din armată prin decrete de urgenţă, iar 50.000 de persoane au fost trimise la închisoare.

Iranul avertizează comunitatea internaţională în legătură cu retragerea SUA din acordul privind programul nuclear

Teheranul a avertizat comunitatea internaţională în legătură cu o posibilă retragere a SUA din acordul privind programul nuclear iranian, avertisment ce survine cu cîteva zile înainte de o decizie americană în legătură cu acest dosar, relatează AFP. ”Comunitatea internaţională trebuie să se pregătească pentru o posibilă retragere a SUA din acordul nuclear în cîteva zile”, a declarat adjunctul ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi, unul dintre principalii negociatori ai acestui acord, citat de agenţia oficială iraniană IRNA. ”Suntem pregătiţi pentru toate scenariile”, a adăugat Araghchi. Acordul din Iulie 2015, încheiat între Iran şi Grupul celor şase mari puteri (SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania), a permis ridicarea unei părţi din sancţiunile internaţionale impuse Iranului în schimbul unor garanţii oferite de către Teheran în ce priveşte caracterul exclusiv civil al programului său nuclear. Preşedintele american Donald Trump a denunţat periodic acordul şi a refuzat, la jumătatea lunii Octombrie, să-l ”certifice”, calificîndu-l drept ”unul dintre cele mai proaste” documente încheiate vreodată de către SUA. Răspunsul Iranului va fi ”corespunzător şi dur (…). SUA vor regreta cu siguranţă” dacă se retrag din acord, a avertizat la rîndul său purtătorul de cuvînt al diplomaţiei iraniene, Bahram Ghassemi, într-o conferinţă de presă. Potrivit lui Ghassemi, şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, urmează să se deplaseze în Europa, pînă la sfîrşitul săptămînii, pentru consultări cu omologii săi francez, german şi britanic, precum şi cu şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini.

Postare rasistă pe Twitter împotriva fiului lui Boris Becker

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extrema-dreaptă) a transmis un avertisment unuia dintre deputaţii săi după o postare cu caracter rasist pe Twitter împotriva fiului fostului star de tenis Boris Becker. Conducerea naţională a partidului a luat decizia în unanimitate, a declarat un purtător de cuvînt pentru AFP. Nu este luată în considerare excluderea persoanei în cauză, anunţă şi agerpres. Într-o postare pe Twitter, Jens Maier, un fost magistrat deputat al AfD după alegerile parlamentare din 24 Septembrie, l-a calificat săptămîna trecută pe Noah Becker, al cărui bunic din partea mamei este un american de culoare, un „mic negru pe jumătate” care duce „lipsă de atenţie”. Mesajul a provocat indignare în Germania şi a atras critici puternice chiar în interiorul AfD, ai cărui responsabili sunt totuşi obişnuiţi cu mesaje ce provoacă polemică pe Twitter. Mesajul a fost apoi şters de pe Twitter. Alesul a dat asigurări pentru ziarul Bild că nu este autorul acestui mesaj de pe Twitter, susţinînd că a fost postat pe contul său oficial de un colaborator. Mesajul a fost postat ca răspuns la un interviu al tînărului de 23 de ani, în care acesta a descris Berlinul drept „oraş alb”, în comparaţie cu Londra sau Parisul. El a mai spus că a fost deja atacat în capitala Germaniei din cauza culorii pielii. Noah Becker, fiul fostului campion celebru în Germania şi al Barbarei Becker, a depus o plîngere împotriva lui Maier. Acest tweet a fost postat la scurt timp după cel al deputatei şi figurii importante a partidului de extremă-dreaptă Beatrix von Storch, care a vorbit în ajunul Anului Nou despre „hoardele de barbari, musulmani şi violatori”, într-o referire explicită la atacurile rasiste comise în noaptea de Revelion în urmă cu doi ani la Köln şi atribuite migranţilor. După alegerile legislative din Septembrie, peste 90 de deputaţi ai AfD au intrat în Camera inferioară a Parlamentului, provocînd un şoc considerabil în Germania, unde extrema-dreaptă a fost mult timp tabu din cauza trecutului nazist, aminteşte France Presse.