Realitatea internationala pe scurt (8 Ianuarie 2018)

”Copiii rebeli” ai Uniunii Europene au bătut palma: Polonia şi Ungaria vor să facă o Bancă Centrală de Dezvoltare, care să investească în infrastructura din regiune

Polonia se află în discuţii cu Ungaria să creeze o bancă de dezvoltare care să ţintească investiţiile în infrastructură în regiune, şi plănuieşte să implice în proiect şi Slovacia şi Cehia, potrivit unui anunţ al premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki. Morawiecki s-a întîlnit cu omologul său ungar Viktor Orban în Budapesta pentru a discuta un nou program de cooperare economică şi politică, inclusiv problemele legate de cotele obligatorii de primire de imigranţi, impuse de Uniunea Europeană, cărora cei doi le stau împotrivă. Printre celelalte teme de discuţie se numără şi problematica Brexitului şi bugetul UE. ”Am vorbit despre crearea unei bănci de dezvoltare la Vişegrad. Ne putem permite o bancă care să susţină dezvoltarea infrastructurii în regiune”, a spus Morawiecki după ce s-a întors de la Budapesta. ”Confirm cu tărie că suntem interesaţi. Dacă şi Cehia şi Slovacia va răspunde pozitiv, am putea porni foarte uşor această bancă”. Morawiecki a spus de asemenea că scepticismul cabinetului său de a adopta euro în viitorul apropiat nu s-a schimbat, în ciuda apelurilor a numeroşi economişti care încercau să convingă Polonia să adopte moneda europeană şi să ţină Polonia aproape de centrul UE. Morawiecki şi Orban par să fi dezvolat o relaţie personală foarte bună, întărind relaţiile diplomatice dintre cele două ţări şi abordarea faţă de Uniunea Europeană. (ZF:RO)

Datoria globală totală a crescut în 2017 la valoarea record de 233.000 miliarde dolari  

Datoria globală totală a crescut la finele celui de-al treilea trimestru din 2017 la valoarea record de 233.000 de miliarde de dolari, cu 16.000 de miliarde de dolari mai mult decît la finele aceleiaşi perioade din 2016, arată Institute of International Finance, citat de Quartz. Companiile sunt responsabile în mare măsură pentru această creştere. Faţă de 2007, cînd înregistrau datorii de 42.000 de miliarde de dolari, în 2017 valoarea datoriilor companiilor a crescut la 68.000 de miliarde de dolari. Companiile sunt urmate de guverne, de instituţiile financiare şi de simplii cetăţeni. Faţă de 2007, datoriile guvernelor au crescut de la 33.000 de miliarde de dolari la 63.000 de miliarde de dolari. Instituţiile financiare înregistrau credite în valoare de 58.000 de miliarde de dolari, faţă de 53.000 de miliarde în urmă cu zece ani, iar datoriile persoanelor fizice au crescut cu 10.000 de miliarde de dolari, de la 34.000 de miliarde de dolari la 44.000 de miliarde de dolari. China este responsabilă pentru o mare parte din creşterea datoriilor pe plan mondial, FMI emiţînd deja anul trecut un avertisment legat de această creştere. Unele estimări arată că datoriile chineze sunt de trei ori mai mari decît întreaga economie a ţării.

O femeie de afaceri din China a cîştigat 2 miliarde de dolari în doar patru zile. A devenit a cincea cea mai bogată persoană din această ţară

O creştere rapidă a valorii acţiunilor dezvoltatorului imobiliar Country Garden Holdings Co, cea mai mare companie de acest tip din China, a sporit averea acţionarei Yang Huiyan, 36 de ani, cu 2,1 miliarde de dolari, la 25,6 miliarde de dolari, informează Bloomberg. De la deschiderea tranzacţiilor din acest an, acţiunile companiei au crescut cu 17%, astfel că Yang Huiyan a devenit a cincea cea mai bogată persoană din China. Ea este cea mai bogată chinezoaică şi cea mai tînără persoană miliardară din ţara asiatică, conform Bloomberg Index. Yang Huiyan a preluat pachetul de control al companiei imobiliare de la tatăl său în 2005. Compania a fost fondată în 1992. Country Garden beneficiază de boomul imobiliar din China, cu vînzări preliminare de 85 de miliarde de dolari anul trecut.

Cea mai răsfăţată adolescentă din lume: haine de un milion de lire sterline, 5.000 de lire sterline bani de buzunar şi un inel de 400.000 de lire sterline – totul pentru că are doi taţi milionari

Rochii în ediţie limitată de la Prada sau Burberry, accesorii de la Gucci, Hermes sau Louis Vuitton şi suficiente perechi de pantofi de lux pentru a purta alte încălţări în fiecare zi - toate alături de un inel Faberge în valoare de 500.000 de euro compun garderoba unei tinere care de-abia a împlinit 18 ani. Dar Saffron Drewitt-Barlow nu e vreo actriţă celebră sau un supermodel, ci doar o tînără care a devenit cunoscută încă de la momentul naşterii. Sarah şi fratele său geamăn Aspen au devenit, atunci, primii copii înregistraţi cu doi taţi dar fără mamă. Copiii au fost născuţi de o mamă-surogat, părinţii fiind primii doi bărbaţi homosexuali din Marea Britanie care au avut copii prin această metodă. Părinţii săi milionari s-au asigurat că tănăra nu o să ducă lipsă de nimic, iar garderoba ei valorează nu mai puţin de 1 milion de lire sterline. Averea celor doi taţi este de aproximativ 40 de milioane de euro şi provine din diverse afaceri, inclusiv o companie de cercetare medicală cu filiale în toată lumea. Pe lîngă cadouri, Saffron se bucură şi de alocaţie lunară în valoare de 5.000 de euro, cu care să îşi asigure cheltuielile zilnice. (Sursa: Daily Mail)

64 de migranţi au murit în primul naufragiu în Mediterană din 2018

Şaizeci şi patru de migranţi au decedat în primul naufragiu cu victime din acest an în Marea Mediterană, produs sîmbătă în largul coastelor libiene, la nord de Tripoli, a anunţat Luni Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), transmite dpa, potrivit agerpres. Conform purtătorului de cuvînt Flavio Di Giacomo, 64 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar 86 au supravieţuit naufragiului. Sîmbătă, paza de coastă italiană anunţase că a recuperat opt cadavre şi 94 de supravieţuitori, în timp ce organizaţia umanitară germană Sea-Watch a vorbit despre ‘cel puţin’ 25 de morţi. Separat, marina libiană a comunicat pe Facebook că a salvat 272 de migranţi, printre care 53 de femei şi 56 de copii, de pe două ambarcaţiuni de cauciuc, recuperînd de asemenea cadavrele a două femei.Migranţii, de diferite naţionalităţi africane, au fost transportaţi înapoi spre Libia, a precizat marina. Potrivit unui purtător de cuvînt, este probabil ca vremea favorabilă să determine şi alţi migranţi să-şi rişte vieţile pe mare în zilele următoare. El a estimat la aproape un milion numărul migranţilor ilegali aflaţi pe teritoriul Libiei.

În postarea sa pe Facebook, marina libiană a criticat organizaţii umanitare străine, precum OIM, susţinînd că Semiluna Roşie libiană este singura care ar trebui să ofere asistenţă migranţilor în Libia. Italia şi Uniunea Europeană încearcă să asigure un acces mai bun al organizaţiilor străine în taberele de detenţie din Libia, ca răspuns la relatările privind relele tratamente cărora le sunt supuşi migranţii.

Viktor Orban îi vede pe refugiaţi ca o ‘forţă invadatoare musulmană’

Premierul ungar Viktor Orban a declarat că nici guvernul său şi nici el nu-i consideră pe musulmanii care sosesc în Europa drept refugiaţi musulmani, ci o „forţă invadatoare musulmană”, migranţi economici în căutarea unei vieţi mai bune, într-un interviu publicat Luni de ziarul german Bild, citat de agenţiile de presă MTI şi EFE. „Noi nu-i considerăm pe aceşti oameni drept refugiaţi, ci o forţă invadatoare musulmană”, a afirmat Orban, întrebat despre motivul pentru care Ungaria refuză să primească solicitanţi de azil. Potrivit premierului ungar, în drumul lor spre UE, aceştia traversează patru ţări care „nu sunt la fel de bogate ca Germania”, dar sunt sigure şi în care nu trebuie să „fugă pentru a-şi salva viaţa”. „Deja, în această călătorie nu se luptă pentru viaţa lor. Acest lucru arată că sunt imigranţi economici care doresc pur şi simplu o viaţă mai bună”, spune el. Cei care au ajuns la frontiera cu Ungaria în 2015 au intrat în ţară în mod ilegal şi acesta „nu a fost un val de refugiaţi, ci o invazie”, a spus el. „Nu am înţeles niciodată cum Germania, un exemplu de disciplină şi stat de drept pentru noi, a putut saluta intrarea ilegală în masă, anarhia şi haosul ca pe ceva bun”, a afirmat Viktor Orban. Din punct vedere politic, migraţia este o problemă a Uniunii Europene; din punct de vedere sociologic, este o problemă germană, consideră premierul ungar. Toţi migranţii au ca ţintă Germania pentru că „vor o viaţă germană”, a insistat el. În interviu, Orban insistă că Ungaria are dreptul să refuze să primească musulmani, întrucît aceasta este o chestiune de suveranitate şi identitate culturală. „Trebuie să ne menţinem prerogativa de a decide cine poate să trăiască pe teritoriul ungar”, a adăugat el. Premierul ungar şi-a reiterat în context respingerea multiculturalismului, despre care a spus că nu este altceva decît o iluzie. „Credem că un număr mare de musulmani duce la formarea unor societăţi paralele, pentru că societatea creştină şi societatea musulmană nu se vor interconecta niciodată”, consideră el. „Multiculturalismul este doar o iluzie. Nu vrem aşa ceva!”, a pledat Orban. În opinia sa, soluţia la criza migranţilor nu este de a-i distribui ilegal pe întregul teritoriu al UE, ci de a veni în ajutor acolo unde sunt probleme.

Susținere politică tot mai masivă pentru Erdogan la alegerile prezidenţiale din 2019

Liderul Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP) din Turcia a anunţat Luni că partidul său va susţine tabăra preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în timpul alegerilor prezidenţiale de importanţă critică din Noiembrie 2019, informează dpa, potrivit agerpres. „MHP nu va înainta un candidat la preşedinţia ţării. MHP va decide să-l susţină pe Recep Tayyip Erdogan în alegerile prezidenţiale, acţionînd în spiritul (mitingului din) Yenikapi”, a declarat Devlet Bahceli în cadrul unei conferinţe în Ankara, citat de agenţia de presă Anadolu. Bahceli a făcut referire la manifestaţia anti-puci care a avut loc în 2016 în districtul Yenikapi din Istanbul, la o lună după lovitura de stat eşuată pusă la cale de o facţiune din cadrul armatei turce. Liderul MHP a susţinut propunerea lui Erdogan de a extinde puterile prezidenţiale în cadrul referendumului care a avut loc în Turcia în aprilie 2017. MHP rămîne al treilea cel mai mare partid în urma alegerilor parlamentare din 2015. Turcia se află încă în stare de urgenţă, implementată după lovitura de stat eşuată din Iulie 2016 şi extinsă pentru a cincea oară în Octombrie, permiţîndu-i lui Erdogan să conducă prin decret. Mai mult de 150.000 de oameni au fost între timp suspendaţi sau concediaţi, iar 5.000 de persoane au fost arestate.

Un lider al justiţiei iraniene cere pedeapsa maximă pentru iniţiatorii protestelor

Liderii recentului val de proteste împotriva conducerii politice din Iran ar trebui condamnaţi la cele mai grele sentinţe posibile, a afirmat Luni un oficial din sistemul judiciar iranian, potrivit dpa. „Cu siguranţă, cei care au organizat şi condus revolta împotriva conducerii ar trebui să se aştepte la pedeapsa maximă”, a afirmat Hamid Shahriari, lider adjunct al sistemului judiciar din Iran, citat de agenţia de presă ISNA. Pedeapsa cu moartea este cea mai severă sentinţă din Iran şi poate fi aplicată pentru mai multe tipuri de fapte penale, printre care trafic de droguri, crimă sau înaltă trădare. Shahriari nu a menţionat numărul persoanelor arestate în legătură cu aceste proteste, care au început la sfîrşitul lui Decembrie şi s-au concentrat în primă fază pe nemulţumiri privind situaţia economică, însă ulterior s-au transformat în demonstraţii mai ample de dezacord faţă de elita politică şi religioasă din Iran. Conform unor estimări, între 1.000 şi 1.800 de persoane ar fi fost arestate în timpul demonstraţiilor. Preşedintele reformist Hassan Rohani a afirmat Luni că poporul iranian „are un drept legitim de a cere să fie văzut şi ascultat şi de a-i fi luate în seamă solicitările”. „Trebuie pur şi simplu să acceptăm că poporul are ultimul cuvînt”, a spus el. Media de stat au relatat că liderii protestatarilor sunt fie membri ai Mujahedinilor Poporului din Iran, o grupare în exil care susţine răsturnarea Republicii Islamice, fie monarhişti. Mulţi oficiali de securitate au acuzat de asemenea puteri străini că au alimentat revolta. SUA au negat orice implicare. Parlamentarii iranieni au discutat Duminică, într-o sesiune specială, despre modalităţile de gestionare a demonstraţiilor. Protestatarii simpli, în special studenţi, ar urma să fie eliberaţi în etape, în timp ce liderii manifestaţiilor ar urma să fie pedepsiţi. În violenţele legate de demonstraţii 18 persoane şi-au pierdut viaţa.

O jurnalistă celebră de la BBC demisionează din cauza inegalităţilor salariale

O cunoscută jurnalistă de la BBC a anunţat Luni că demisionează din postul de redactor-şef al filialei din China a grupului media britanic pentru a denunţa inegalitatea salarială dintre femei şi bărbaţi care există în cadrul acestui serviciu public de radio şi televiziune, informează AFP, potrivit agerpres. Carrie Gracie a denunţat într-o scrisoare deschisă adresată publicului britanic o „cultură salarială secretă şi ilegală” în cadrul acestei instituţii media, care este finanţată prin intermediul unei redevenţe.„BBC vă aparţine (…) Aveţi dreptul de a şti că BBC încalcă legea în privinţa egalităţii şi opune rezistenţă în faţa presiunilor externe care îi cer să implementeze o structură de remunerare echitabilă şi transparentă”, a scris ea în acel text, ce a fost publicat pe blogul ei. „Eu nu cer mai mulţi bani. Cred că sunt deja bine plătită (…) Vreau pur şi simplu ca BBC să se conformeze în faţa legii şi să plătească bărbaţii şi femeile într-o manieră egală”, a adăugat ea. Carrie Gracie a evocat şi „o criză de încredere” în cadrul BBC, care s-a amplificat după ce instituţia media a dezvăluit pentru prima dată în istoria ei, în Iulie 2017, salariile anuale ale directorilor şi prezentatorilor vedetă, plătiţi cu peste 150.000 de lire sterline. În acea listă cu peste 200 de nume, doar o treime erau femei, cu salarii considerabil mai mici în comparaţie cu cele ale omologilor lor masculini. Tony Hall, directorul general al grupului BBC, a promis că va acţiona „mai repede şi mai în profunzime” pentru a reduce acele diferenţe, afişînd ambiţia de a ajunge la o egalitate a remuneraţiei între femei şi bărbaţi pînă în anul 2020. Acea listă a evidenţiat „un ecart de remunerare ce nu poate fi justificat între bărbaţi şi femei, pentru o muncă egală”, a subliniat Carrie Gracie, precizînd că de atunci peste 200 de femei care lucrează pentru BBC au depus plîngeri în instanţă din cauza acestei situaţii. Un purtător de cuvînt al radiodifuzorului public britanic a reacţionat afirmînd că în cadrul grupului BBC nu există „o discriminare sistemică împotriva femeilor”. Carrie Gracie a anunţat că şi-a reluat vechiul ei post în cadrul redacţiei de televiziune din Londra. Decizia ei este sprijinită de sindicatul BBC Women, ce reuneşte peste 130 de femei care lucrează pentru această instituţie media.

„Cerem BBC să rezolve acest caz – şi altele similare – fără întîrziere şi să se ocupe de problema inegalităţii salariale din cadrul companiei”, a subliniat asociaţia într-un comunicat.

Şeful diplomaţiei iraniene este invitat la Bruxelles

Uniunea Europeană a decis să-l invite la Bruxelles pe şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, pentru a discuta despre recentele proteste din ţara sa, a comunicat Duminică seara ministrul de Externe german, Sigmar Gabriel, citat de AFP. „Am telefonat omologului meu iranian şi, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, am convenit să-l invităm pe ministrul iranian de Externe, dacă este posibil, săptămîna viitoare”, a declarat Sigmar Gabriel canalului de televiziune german ZDF, fără a intra în detalii. Mişcările de protest care au afectat mai multe oraşe iraniene timp de aproape o săptămînă s-au soldat pînă în prezent cu 21 de morţi şi cu numeroase arestări. „Noi am afirmat că susţinem libertatea manifestaţiilor şi că statul trebuie să o sprijine”, a subliniat înaltul demnitar german. În acelaşi timp, el a refuzat să urmeze exemplul preşedintelui american Donald Trump, pe care l-a acuzat că se foloseşte de situaţia din Iran turnînd gaz peste foc. „Noi am avertizat – dar nu numai noi, ci şi preşedintele francez (Emmanuel Macron) – împotriva tentativelor de a se instrumentaliza conflictele interne din Iran”, a subliniat ministrul. El s-a referit în special la faptul că SUA „se pregătesc să denunţe acordul asupra programului nuclear iranian şi deci să distrugă un succes în eforturile care urmăresc să împiedice continuarea propagării programului nuclear militar în lume”.

Reglările de conturi criminale dintre traficanţii de droguri pun stăpînire pe staţiunile mexicane

Cel puţin 18 persoane au fost ucise în confruntări armate la sfîrşitul săptămînii trecute în Acapulco şi Los Cabos, două staţiuni balneare de pe coasta Pacificului în Mexic, majorînd astfel numărul de victime ale valului de violenţe care se înregistrează în centrele turistice ale acestei ţări, informează Luni AFP, conform agerpres. La Acapulco (provincia Guerrero, Sud), un grup de miliţii ce se opun unui proiect de construcţie a unui baraj a atacat Duminică dimineaţa în zori locuitori ai satului La Concepcion, adunaţi pentru o sărbătoare. Atacul armat s-a soldat cu opt morţi, potrivit unui oficial al securităţii din provincie, Roberto Alvarez Heredia. După aceasta, membrii miliţiilor au atacat încă o dată, de data aceasta membri ai armatei şi poliţiei desfăşuraţi în comună, însă au fost respinşi de forţele de ordine care au ucis trei dintre atacatori, potrivit lui Heredia. Operaţiunea a permis arestarea a 30 dintre aceşti „gardieni comunitari”, precum şi a liderului lor Marco Antonio Suastegui Munoz, şi confiscarea a 580 de doze de canabis şi şapte arme, potrivit procurorului statului, Xavier Olea. Sîmbătă seara, o confruntare între ucigaşi plătiţi şi militari ai marinei mexicane s-au soldat cu şapte morţi la San Jose del Cabo, în regiunea Baja California Sur, Nord-Vest, potrivit Parchetului local. Regiunea Baja California Sur, zonă balneară frecventată de turişti americani, canadieni şi europeni, traversează de mai multe luni un val crescînd de violenţe legate de crima organizată.Marţea trecută, o familie formată din cinci persoane a fost ţinta unui raid al unei grupări armate, în care cei doi părinţi au fost ucişi, iar cei trei copii ai lor au fost răniţi. Potrivit cifrelor oficiale, 499 de oameni au fost asasinaţi în Baja California Sur în perioada Ianuarie-Noiembrie 2017, cifră care s-a dublat comparativ cu anul precedent. Cartelele care operează în Mexic, cum sunt cel din Sinaloa sau Nueva Generation, îşi dispută în mod violent controlul asupra teritoriilor pentru cultivarea şi traficarea de droguri precum canabis şi opiu, dar şi zonele turistice pentru vînzarea lor.

Peste de 100 de copii ai teroriştilor din ISIS sunt aşteptaţi să se întoarcă în Germania

Germania se aşteaptă ca mai mult de 100 de copii ai cetăţenilor care au plecat în Irak şi Siria pentru a se alătura grupului terorist Statul Islamic (SI) să revină în ţară, relatează Luni dpa. La o întrebare adresată de blocul parlamentar al Verzilor, Guvernul a declarat că are informaţii potrivit cărora numeroşi minori sunt aşteptaţi să revină în ţară, ‘majoritatea putînd fi bebeluşi sau copii mici’, a informat Luni ziarul Die Welt. Expertul Irene Mihalic din grupul Verzilor a criticat răspunsul ca fiind inadecvat, spunînd că Guvernul federal se bazează pe informaţii vagi în loc să încerce să obţină fapte solide. Mihalic a afirmat că sunt necesare informaţii întemeiate astfel încît reintegrarea copiilor în societate să se poată realiza cu succes şi că o reţea de prevenţie la nivel naţional ar trebui stabilită. Pierderile importante de teritorii suferite de Statul Islamic în Irak şi Siria au determinat revenirea unora dintre familiile combatanţilor grupului în Germania. Din cele 950 de persoane care au părăsit Germania pentru a merge în Siria şi Irak pentru a lupta alături de SI, aproximativ o treime s-au întors, în timp ce se bănuieşte că mulţi ar fi murit. Germania este obligată să accepte intrarea în ţară a celor care deţin cetăţenie germană. O revenire semnificativă a foştilor luptători nu a avut loc încă loc, a declarat luna trecută Hans-Georg Maassen, şeful serviciului de informaţii interne din Germania (BfV), care a adăugat că numărul femeilor, a tinerilor şi a copiilor care s-au întors a fost semnificativ, în condiţiile în care combatanţii SI au încercat să-şi aducă familiile în siguranţă.

Globurile de Aur 2018. Negrul a dominat pe covorul roşu, în semn de protest faţă de abuzurile sexuale de la Hollywood

Colierele scumpe cu forme variate au fost cel mai popular accesoriu ales de actriţele care au participat la gala Globurilor de Aur 2018, majoritatea acestora optînd pentru ţinute negre, în semn de protest faţă de abuzurile sexuale de la Hollywood, potrivit The Hollywood Reporter. Înainte de gală - organizată Duminică seară, la Beverly Hilton Hotel din Los Angeles, de Asociaţia presei străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association) -, unii stilişti au pus sub semnul întrebării mişcarea #WhyWeWearBlack (de ce purtăm negru, n.r.), în sensul în care avalanşa de ţinute negre de pe covorul roşu ar fi plictisitoare. Însă, actriţele care au participat la gală au fost de altă părere şi au ales ţinute negre diverse, care să le pună în valoare personalitatea şi pe care le-au accesorizat cu coliere "statement", strălucitoare, în variate forme şi mărimi. Astfel, actriţa Allison Williams a ales un colier la baza gîtului, cu cinci rînduri, ornat cu diamante albe de 43,15 carate pentru rochia sa Armani Privé. De cealaltă parte, colierele lungi au decorat decolteul unor vedete precum Kate Hudson, care a purtat o rochie Valentino şi o bijuterie din platină cu diamante şi safire. De asemenea, actriţa Issa Rae a optat pentru un colier din diamante şi smaralde, care i-a accesorizat rochia neagră din şifon de la Prabal Gurung. Diamantele albe au părut să domine, regizoarea Greta Gerwig făcînd o excepţie, cu colierul său vintage din aur şi diamante, datînd din 1980. Ţinutele negre au fost extrem de variate: Catherine Zeta-Jones a optat pentru o rochie transparentă decorată cu paiete, accesorizată cu o pereche de cercei din smaralde, în timp ce Alicia Vikander a purtat o rochie mai degrabă victoriană, cu mîneci transparente şi spate gol.

Punctele de culoare au fost mai degrabă minore, fiind reprezentate de machiajul ochilor şi de fîşii de ţesături aplicate pe ţinutele negre. Meher Tatna - preşedintele Hollywood Foreign Press Association - a stîrnit vîlvă cu ţinuta sa de un roşu strălucitor, cu accente metalice, însă o sursă apropiată acesteia a declarat pentru AFP că a ales să-şi arate sprijinul faţă de femei purtînd o rochie de inspiraţie indiană, celebrînd cultura din care provine. Aproape toţi participanţii la gala de Duminică s-au îmbrăcat în negru, răspunzînd astfel actriţelor şi organizaţiei Time's Up - lansată recent de aproximativ 300 de vedete, printre care Natalie Portman, Reese Witherspoon, Nicole Kidman, Meryl Streep şi Jennifer Lawrence. Asociaţia îşi doreşte să apere victimele abuzurilor sexuale, nu numai pe cele de la Hollywood, ci şi pe cele din domenii mai puţin "glamour", precum restaurante şi agricultură. Mulţi dintre bărbaţii care au participat la gală au purtat insigne prin care sprijineau iniţiativa Time's Up. Unii bărbaţi care anunţaseră înainte de gală că vor purta ţinute negre au fost, însă, ironizaţi, pentru că smochingurile sunt în general de această culoare.

"Oamenii sunt acum conştienţi de o balanţă dezechilibrată a puterii. A dus la abuzuri în industria noastră (…) Este peste tot", a declarat Meryl Streep - nominalizată la Globul de Aur pentru rolul din drama "The Post" - pentru postul TV E!. Streep a mai spus că femeile şi bărbaţii de la Hollywood se simt acum "încurajaţi să stea împreună, într-o linie neagră, groasă". Denzel Washington a declarat şi el: "Este importantă această seară, dar este important şi să continuăm. Este important să vedem ce se va întîmpla în anul care vine". Gala Globurilor de Aur 2018 a celebrat lupta împotriva abuzurilor sexuale la Hollywood şi nu numai, după valul de şoc provocat de "scandalul Weinstein", premiile fiind atribuite unor producţii TV şi filme ce au prezentat personaje feminine puternice.

Drama "Three Billboards Outside Ebbing, Missouri", de Martin McDonagh, conduce în topul premiilor dedicate cinematografiei, cu patru Globuri de Aur, în timp ce serialul HBO "Big Little Lies" a dominat categoriile dedicate televiziunii, cu patru trofee din şase nominalizări. Nu în ultimul rînd, vedeta TV Oprah Winfrey a primit premiul Globul de Aur pentru întreaga carieră (Cecil B. DeMille Award). "Să ne spunem propriul adevăr este cea mai puternică unealtă pe care o avem. Mă simt în mod particular mîndră şi inspirată de toate femeile care s-au simţit suficient de puternice să vorbească şi să îşi împărtăşească poveştile personale", a declarat Winfrey în timpul galei. "De prea mult timp, femeile nu erau auzite sau crezute dacă îndrăzneau să spună adevărul în faţa puterii acestor bărbaţi. Dar s-a terminat cu ei! S-a terminat cu ei", a mai spus Winfrey, stîrnind ovaţii, dar şi lacrimi în rîndul actriţelor care au participat la gală.

The New York Times a publicat, la începutul lunii Octombrie 2017, o anchetă despre comportamentul de "prădător sexual" al producătorului de cinema Harvey Weinstein. Peste o sută de femei, printre care Ashley Judd, Rose McGowan, Gwyneth Paltrow, Angelina Jolie, Rosanna Arquette, Asia Argento şi Cara Delevingne, l-au acuzat pe Harvey Weinstein de hărţuire, agresiune sexuală şi viol. Trei anchete sunt în curs, deschise de autorităţile din Londra, New York şi Los Angeles. Între timp, Weinstein a fost înlăturat din rîndul membrilor Academiei de film americane, Academiei de film britanice şi Sindicatului regizorilor americani. În prezent, autorităţile investighează şi dacă producătorul de film nu a deturnat fonduri cu scopul de a păstra secrete faptele sale. Însă consecinţele acestui scandal au depăşit colinele oraşului Los Angeles. Scandalul nu s-a limitat la industria cinematografiei, atingînd şi oficiali ai marilor companii, precum Disney şi Amazon, dar şi zona media. De asemenea, printre vedetele acuzate de abuz sexual se numără actorul Kevin Spacey, regizorul Bryan Singer, actorul Dustin Hoffman, producătorul muzical Russell Simmons, actorul de comedie Louis CK şi actorul Geoffrey Rush.

 

 

Socialmai mult
20.07.18 - 18:53
20.07.18 - 18:44
20.07.18 - 18:43
20.07.18 - 13:36
20.07.18 - 13:33
19.07.18 - 18:38
19.07.18 - 18:36
19.07.18 - 18:33
19.07.18 - 16:17
19.07.18 - 13:20
19.07.18 - 13:07
18.07.18 - 19:10
18.07.18 - 19:11
18.07.18 - 15:08
18.07.18 - 15:07
18.07.18 - 14:23
18.07.18 - 11:29
17.07.18 - 19:12
17.07.18 - 19:11
17.07.18 - 17:28