Realitatea internationala pe scurt (7 Septembrie 2018)

Groapă comună cu 166 de cadavre, descoperită în Mexic

Cel puţin 166 de cadavre au fost descoperite în Mexic, într-o groapă comună din statul Veracruz, afectat de violenţa cartelurilor de droguri şi unde au mai fost semnalate numeroase descoperiri de acest tip, a anunțat Joi procurorul local citat de AFP, relatează Agerpres.

Groapa a fost identificată la începutul lui August după investigaţii şi plîngeri depuse la biroul procurorului specializat în dispariţiile de persoane. Conform unui martor citat de procuror, "sute de persoane au fost îngropate clandestin" în respectivul loc. Pentru cercetări au fost folosite drone, radare de geolocalizare şi sonde. În 2016, într-o suburbie din portul Veracruz, a fost descoperită o groapă comună cu rămăşiţele a 295 de persoane. Conform cifrelor oficiale, peste 37.000 de persoane sunt date dispărute în Mexic. 

Dezastru de proporții în Coreea de Nord. Voluntarii Crucii Roșii vorbesc despre mii de persoane afectate

Inundaţiile grave care au afectat în ultima perioadă Coreea de Nord au lăsat în urmă cel puţin 76 de morţi şi 75 de persoane dispărute, între acestea numărîndu-se şi mulţi copii, a anunţat Joi Crucea Roşie, citată de AFP, transmite Agerpres.

Mii de persoane au rămas fără adăpost după ce ploile torenţiale au provocat inundaţii şi alunecări de teren care au deteriorat peste opt sute de clădiri - case, spitale şi unităţi de învăţămînt - din provinciile Hwanghae de Nord şi Hwanghae de Sud. Voluntarii din cadrul Crucii Roşii s-au mobilizat pentru găsirea supravieţuitorilor.
„Mii de oameni au rămas fără locuinţe şi au nevoie urgentă de servicii de sănătate, de adăpost, hrană, apă potabilă şi instalaţii sanitare'', a declarat John Fleming, membru al ramurii Nord-coreene a Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. „O dată cu venirea sezonului rece suntem îngrijoraţi de consecinţele acestui dezastru asupra creşterii riscului de probleme de sănătate şi insecuritate alimentară în anumite comunităţi", a adăugat Fleming.

Această ţară săracă este deosebit de vulnerabilă la dezastrele naturale. Peste 130 de persoane au murit în provincia Hamgyong de Nord în 2016, în urma inundaţiilor care au distrus numeroase clădiri şi au lăsat în urmă sute de mii de persoane fără adăpost şi hrană. Teritoriul ţării este compus în principal din munţi şi dealuri, multe dintre acestea defrişate în totalitate pentru procurarea lemnului de foc sau pentru culturile de orez terasate. Ca urmare, torenţii provocaţi de ploile torenţiale nu mai au niciun obstacol în calea lor. O succesiune de inundaţii şi secetă a fost parţial responsabilă de o foamete în urma căreia sute de mii de oameni au murit între anii 1994 şi 1998, iar proasta gestionare economică a ţării şi pierderea sprijinului sovietic au înrăutăţit situaţia, aminteşte AFP.

Orașul în care locuiesc cei mai mulți milionari din lume. New York-ul a fost detronat

New York-ul nu mai este orașul în care locuiesc cei mai mulți milionari din lume. Hong Kong a devenit destinația de top pentru cei mai bogați oameni din lume, potrivit unui studiu publicat Joi. Numărul persoanelor cu averi de milioane de euro a crescut cu o treime în 2017, ajungînd la peste 10.000. New York-ul deținea prima poziție în topul orașelor cu cei mai mulți milionari încă din 2011. Compania care a efectuat studiul definește „persoanele bogate” drept acelea care au o avere estimată la cel puțin 30 de milioane de dolari.

Numărul bogaților din Hong Kong a crescut în urma boomului economic de pe piața de capital, dar și datorită contextului economic în care se află orașul, ale cărui relații financiare cu China sunt mai bune ca niciodată. Printre cei mai cunoscuți milionari din Hong Kong se numără și Li Ka-shing, deținătorul unui adevărat imperiu care controlează porturi, linii de telecomunicații și companii de energie în mai multe zone de pe glob. Nici un alt oraș din China nu a intrat în top 10 al orașelor cu cei mai mulți bogați din lume, deși printre miliardarii chinezi proeminenți se numără nume precum Jack Ma și Pony Ma, fondatorii Alibaba și Tencent.

SUA rămîne țara preferată a milionarilor, în condițiile în care o treime dintre ei locuiește în America. Topul 10 este completat de New York, care se află anul acesta pe locul 2, urmat de Tokyo, Los Angeles, Paris, Londra, Chicago, San Francisco, Washington DC și Osaka.

A murit celebrul actor Burt Reynolds

Celebrul actor Burt Reynolds a murit în această dimineață, anunță presa americană. Vedeta avea 82 de ani.Reynolds era internat la centrul Jupiter Medical din Florida, potrivit managerului său, Erik Kritzer, relatează Hollywood Reporter. Reynolds a avut mai multe probleme de sănătate, în ultimii ani. A suferit inclusiv o operație bypass, în 2010, iar în trecut a avut probleme cu drogurile. Filmele pentru care Burt Reynolds a rămas cunoscut sunt Deliverance, Cannonball Run, Smokey and the Bandit, The Longest Yard.

Favoritul alegerilor prezidenţiale din Brazilia a fost înjunghiat

Favoritul primului tur al prezidențialelor din Brazilia, Jair Bolsonaro, a fost înjunghiat grav în timpul unui miting electoral. Candidatul extremei-drepte era purtat pe umeri de susținători, cînd un bărbat s-a apropiat și l-a rănit în abdomen cu un cuțit. Politicianul a fost operat de urgență și este acum în stare stabilă, spun medicii.Atacatorul a fost scos cu greu de polițiști din mijlocul mulțimii care voia să-l linșeze. Fost membru al unui mic partid de stînga, bărbatul a declarat că a comis fapta la ordinul lui Dumnezeu. Se numește Adélio Bispo de Oliveira și are 40 de ani. 

După atac, fiul politicianului a anunțat inițial că tatăl său are o rană superficială, dar după două ore a scris pe Twitter că situația este mai gravă decît se credea. „A pierdut mult sînge, a ajuns la spital cu tensiunea 10/3, aproape mort. Acum pare să se fi stabilizat. Rugați-vă, vă rog!”, a scris fiul lui Bolsonaro. Medicii au anunțat că politicianul are o plagă adîncă în intestine, ce îi pune viața în pericol, și că este în stare „gravă, dar stabilă”.

Politicianul înjunghiat este controversat și a provocat multă indignare în Brazilia cu declarațiile sale rasiste și homofobe. În 2011, declara în „Playboy” că n-ar putea să-și iubească un fiu care ar fi homosexual și ar prefera să-l vadă mort într-un accident. Iar în 2015, a fost amendat după ce a declarat într-un ziar că o parlamentară, Maria da Rosario, este atît de urîtă, că nu merită să fie violată. Bolsonaro este un admirator al dictaturii militare din Brazilia, din anii 60. Cu toate acestea, stă cel mai bine în sondaje. Este creditat cu 22% din intenţiile de vot la alegerile care vor avea loc luna viitoare, ceea ce îl face favoritul turului 1. Asta, în cazul în care fostul Președinte al Braziliei, Lula da Silva, aflat în prezent în închisoare, nu reușește să obțină dreptul de a candida din nou.

Franţa a arestat un bărbat acuzat pentru crime împotriva umanităţii

Un bărbat suspectat de abuzuri în timpul conflictului civil din Liberia din anii 1990 a fost arestat marţi în regiunea pariziană, inculpat şi întemniţat pentru „acte de tortură” şi „crime împotriva umanităţii”, relatează vineri AFP. Kunti K., un liberian naturalizat olandez, „a fost comandant al ULIMO (United Liberation Movement of Liberia for Democracy), facţiune de trei grupări armate” care se opunea fostului Preşedinte liberian Charles Taylor, în timpul primului război civil din această ţară din Vestul Africii, potrivit unei surse judiciare.

Bărbatul, născut în 1974, este suspectat de acte de tortură, de folosirea de copii soldaţi, de crime, acte de canibalism şi sclavie, în perioada 1993-1997, a precizat sursa citată. El a fost arestat în regiunea pariziană, la Bobigny, unde se ascundea în casa unui prieten, a declarat colonelul Eric Emeraux, comandantul Oficiului Central de luptă împotriva crimelor împotriva umanităţii, a genocidului şi crimelor de război. „A venit în Franţa în 2016, după ce a părăsit Olanda şi a trecut prin Belgia”, a spus colonelul Emeraux.

Procuratura din Paris a deschis o anchetă preliminară în urma unei plîngeri depuse pe 23 Iulie 2018 de ONG-ul Civitas Maxima, potrivit sursei judiciare. Contactat de AFP, ONG-ul cu sediul la Geneva, care apără victimele crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, nu a dorit să comenteze. Ţară săracă din Africa de Vest, Liberia a fost între 1989 şi 2003 scena unui război civil extrem de sîngeros în care au murit peste 250.000 de persoane.

Szijjarto: ‘Ungaria, sub atacul constant al unor forţe pro-migraţie conduse de Macron’

Ungaria se află încă sub atacul unor forţe pro-migraţie conduse de Preşedintele francez Emmanuel Macron, a declarat Vineri ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, relatează MTI. „Indiferent de presiuni, Guvernul (ungar) va susţine această luptă pentru cauza Europei şi a patriei”, a spus Peter Szijjarto într-o declaraţie. „Preşedintele Macron intenţionează să importe mase de migranţi în Europa, punînd în pericol securitatea continentului”, a adăugat el. „Aceste forţe se consideră progresiste, dar problema este că direcţia spre care se îndreaptă progresul este dezastruoasă şi conduce Europa cu mare viteză spre o prăpastie”, a spus ministrul ungar. „Ceea este în joc la alegerile europarlamentare de anul viitor are o importanţă enormă”, a continuat el, adăugînd că este imperativ ca politicienii care doresc să pună capăt migraţiei să întrunească majoritatea în Parlamentul European.

Ministrul ungar a acuzat-o pe eurodeputata Judith Sargentini, care a pregătit ”falsul raport privind Ungaria”, că a acţionat împreună cu Preşedintele francez pentru a submina Ungaria.

„Ungaria nu a încălcat valorile fundamentale ale Europei, a spus şeful diplomaţiei ungare. Guvernul de la Budapesta consideră că securitatea este valoarea cea mai preţuită şi va face totul pentru a proteja securitatea Ungariei şi a Europei pentru a evita atacuri teroriste cum au fost acelea care au avut loc la Paris, Nisa, Bruxelles, Manchester sau Berlin”, a adăugat Peter Szijjarto.

Deputaţii europeni urmează să supună la vot un raport care critică situaţia statului de drept în Ungaria, pregătit de Comisia pentru libertăţi civile a PE (LIBE). Raportul elaborat de eurodeputata Judith Sargentini, din partea Verzilor, constată ”un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor Uniunii Europene” şi cere activarea procedurii articolului 7, prin care poate fi suspendat dreptul de vot al unui stat în Consiliul UE, cu condiţia unui vot unanim în acest sens din partea tuturor celorlalte state membre.

Manfred Weber atrage atenţia: ‘În Europa există Salvini, Orban şi socialiştii din România; trebuie să colaborăm cu toată lumea’

Conservatorul german Manfred Weber, care aspiră să devină viitorul preşedinte al Comisiei Europene, a declarat într-un interviu difuzat Vineri de mai multe publicaţii europene, între care şi ziarul spaniol El Pais, că doreşte să colaboreze cu toată lumea, inclusiv cu vicepremierul italian Matteo Salvini, cu premierul ungar Viktor Orban, cu liderul Partidului Lege şi Justiţie din Polonia (PiS), Jaroslaw Kaczynski, şi cu socialiştii din România, transmite agerpres.

”Cînd privesc panorama politică europeană îi văd pe Salvini, pe Kaczynski, pe socialiştii din România… Asta este realitatea. Pot visa la altă Europă, dar asta avem. Şi trebuie să conlucrăm şi să găsim un punct în comun. Şi cred că nu este atît de greu dacă urmărim compromisuri, dacă nu încercăm să avem cîştigători şi perdanţi. Vreau să amintesc că la baza Brexit-ului a stat decizia (fostului premier britanic – n.r.) David Cameron de a-şi retrage partidul din PPE (Partidul Popular European). Această promisiune a declanşat procesul ieşirii Marii Britanii (din UE – n.r.). Şi nu vreau să se repete acest proces în alte ţări din Europa de Est sau în orice altă parte. Trebuie să rămînem uniţi”, a răspuns Weber, atunci cînd a fost întrebat dacă, pentru a fi învestit ca şef al Executivului european, ar accepta voturile unui partid precum cel al lui Salvini, formaţiunea de extremă dreapta Liga.

La insistenţa jurnaliştilor, care au dorit să ştie dacă exclude sau nu un dialog cu Liga lui Salvini, Weber, care este liderul grupului PPE din Parlamentul European, a răspuns că preferă să nu facă nici un comentariu cu privire la anumite partide. ‘Însă pentru mine, blocul central al spaţiului politic trebuie să fie ocupat de partide angajate faţă de Europa. Nu le-aş spune proeuropene, ci dornice să colaboreze, care să se aşeze să lucreze împreună şi să ajungă la un compromis. Aceste partide reprezintă viitorul UE”, a spus Manfred Weber, membru al Uniunii Creştin Sociale (CSU), aripa bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), formaţiunea cancelarului Angelei Merkel.

Ca parte a programului său electoral, Weber a pledat pentru ”păstrarea modului de viaţă european”, iar în trecut a descris creştinismul ca făcînd parte din ADN-ul european. Întrebat dacă nu există riscul ca unii să se simtă excluşi din acest model, Weber a declarat că identitatea va fi una dintre temele dominante în campania electorală.

”Iar pentru mine este important să explic că există un model de viaţă european, o identitate europeană. În întreaga Europă avem democraţie, stat de drept, economie socială de piaţă, egalitate de tratament între femei şi bărbaţi, separaţie între stat şi biserică… Avem multe lucruri în comun. Cînd aud vorbindu-se despre identitate naţională mă întreb ce diferenţă există între un austriac, un italian, un spaniol sau un olandez atunci cînd vine vorba despre principiile şi valorile fundamentale. Desigur, parcursul istoric al fiecărei ţări a fost diferit, dar avem multe în comun. Şi cînd transferăm acest lucru la nivel mondial, în G7 sau în G20, cine va ridica mîna pentru a apăra politici comerciale care să ţină cont de ecologie şi de schimbările climatice? Vor apăra acest lucru Trump sau Xi Jinping? Nu, trebuie să o facă Europa. Cine va cere includerea standardelor sociale în acordurile comerciale? China, Brazilia? Avem multe de oferit şi de apărat la nivel mondial. Şi dacă suntem divizaţi, dacă nu recunoaştem că există o identitate europeană, modelul european nu va putea supravieţui”, a insistat politicianul german.

Întrebat dacă Turcia are loc în această identitate europeană, Weber a răspuns tranşant că ”nu, Turcia nu poate face parte din UE”. ”Este o ţară foarte importantă pentru noi şi trebuie să creăm o reţea amplă de acorduri bilaterale, dar nu poate fi membră a UE”, a spus Weber, care a insistat că motivul nu îl reprezintă religia. ”În Balcanii occidentali avem regiuni unde majoritatea populaţiei este de religie musulmană şi care fac parte din Uniunea Europeană şi altele care trebuie să aibă o perspectivă de integrare europeană. Nu are absolut nici o legătură cu credinţa. Însă trebuie să găsim o definiţie despre ceea ce este teritoriul european şi ceea ce nu este. Am refuzat clar Marocul atunci cînd această ţară a cerut să adere (la UE). Şi dacă întreb oamenii pe stradă, aici, la Bruxelles, dacă Budapesta, Sofia sau Belgradul fac parte din Europa, oamenii vor spune că sunt foarte departe, dar că fac parte din Europa. Însă cînd întreb dacă o regiune care are graniţă cu Irakul face parte din Europa, 99% îmi vor spune că nu”, a explicat el.

În ceea ce priveşte priorităţile sale, în cazul în care va ajunge preşedintele Comisiei Europene, Weber a declarat că următorul pas al dezvoltării Uniunii Europene trebuie să fie politica apărării şi politica comercială, fiind nevoie de o integrare mai profundă în ambele domenii. ”Iar pentru a o obţine, statele membre trebuie să înlocuiască unanimitatea cu majoritatea calificată în aceste politici. Europa este deja un gigant economic şi are o politică comercială puternică. Însă suntem slabi din punct de vedere politic, iar eu vreau să creez un gigant politic. Însă vreau să fac şi propuneri concrete, pentru că UE are mulţi duşmani, înăuntru şi în afară, iar pentru a ne menţine uniţi trebuie să oferim soluţii”, a insistat Weber.

Referitor la politica de migraţie şi azil, conservatorul german a apreciat că una dintre propunerile-vedetă, mecanismul de redistribuire a refugiaţilor pe baza unui sistem de cote obligatorii, a eşuat, iar mai multe ţări, precum Ungaria şi Polonia, au refuzat fără drept de apel să accepte astfel de cote. ”Toţi trebuie să respecte normele, şi din acest motiv susţin propunerea (actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude) Juncker, de a include în viitorul cadru financiar multianual un mecanism prin care statele membre să fie obligate să respecte deciziile luate. Însă cred totodată că în acest caz este nevoie de un dialog politic extins, trebuie să vorbim unii cu alţii”, a conchis conservatorul german.

 

 

Socialmai mult
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28
20.09.18 - 14:20
20.09.18 - 14:19
20.09.18 - 11:58
20.09.18 - 11:51
19.09.18 - 18:57
19.09.18 - 18:52
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50
19.09.18 - 15:43
19.09.18 - 14:30
19.09.18 - 14:15