Realitatea internationala pe scurt (7 Iunie 2018) | Moldova Suverană

Realitatea internationala pe scurt (7 Iunie 2018)

Noul premier italian cere revizuirea Acordului de la Dublin privind refugiații și o reanalizare a sancțiunilor impuse Rusiei

Noul premier al Italiei, Giuseppe Conte, a obținut votul de încredere al Senatului, în fața căruia juristul a apărat politica "populistă” pe care intenționează să o aplice: lupta împotriva "businessului” imigrației, relansarea creșterii economice și revizuirea sancțiunilor impuse Rusiei, scrie The Guardian. În primul său discurs în fața parlamentarilor de cînd a fost învestit, Conte a reafirmat cîteva teme principale din manifestul coaliției aflate la guvernare, inclusiv o atitudine mai dură în problema migranților, o respingere a austerității și gesturi de reconciliere cu Moscova. În ceea ce privește Rusia, care este ținta unor sancțiuni UE din cauza crizei din Ucraina, Conte a declarat: „Vom promova o reanalizare a sistemului de sancțiuni”.

El a adăugat: „Vrem să reducem datoria publică, dar dorim să facem acest lucru prin creștere economică și nu prin măsuri de austeritate. Vom cere cu fermitate ca regula Dublin să fie modificată pentru a obține o distribuire corectă a responsabilităților și pentru a ajunge la un sistem automat și obligatoriu de primire a refugiaților”. Regula Dublin arată că cei care caută azil trebuie să își depună cererile în prima țară din UE în care au ajuns, ceea ce a determinat ca Italia să fie sufocată de numărul mare de imigranți. Anterior, liderul Ligii Nordului, Matteo Salvini, a declarat că Italia nu va mai fi „tabăra de refugiați a Europei”. După discursul lui Conte, Senatul a votat pentru a confirma Guvernul său, cu 171 de voturi "pentru", 117 "împotrivă" și 25 de abțineri.

Belgia se alătură statelor anti-migrație: „Europa va înceta să mai existe dacă va exista o nouă criză a refugiaților”

Belgia intră în dezbaterile privind imigrația din Uniunea Europeană, cu o previziune șocantă, conform căreia o nouă criză a refugiaților ar putea însemna „sfîrșitul” blocului comunitar, scrie express.co.uk. Theo Francken, ministrul belgian al migrației, a afirmat că Bruxelles-ul nu face suficient pentru a stopa o nouă criză a imigrației ilegale în UE: „Mai întîi trebuie să reparăm ușa din față, să reparăm ușa din spate și apoi să găsim un compromis asupra a cine ce face”. El a adăugat că „Europa va înceta să mai existe", cu excepția cazului în care Bruxelles-ul poate implementa o „soluție" pentru a stopa un „aflux masiv" de refugiați.

Verile europene, începînd cu 2015, au fost dominate de o creștere accentuată a numărului de persoane care vin din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord în Europa pentru a solicita azil și pentru a scăpa de războiul și de persecuțiile din statele lor. Statele UE au recunoscut că sunt încă departe de găsirea unui compromis pentru deblocarea reformei sistemului european de azil, într-un context politic făcut și mai dificil de accederea la putere a unui Guvern populist în Italia, transmite AFP, informează Agerpres. Miniștrii de Interne din UE nu și-au ascuns pesimismul, în pofida propunerii de compromis înaintate de Președinția bulgară a Consiliului UE, care încearcă să țină cont de aspirațiile contradictorii ale diferitelor țări membre.

La trei ani după apogeul crizei refugiaților - 1,26 milioane de cereri de azil în UE în 2015 -, numărul acestora a scăzut considerabil. Cu toate acestea, europenii nu au reușit să se pună de acord asupra unei reforme a Regulamentului Dublin, astfel încît povara să nu mai apese în mod disproporționat asupra țărilor din prima linie. Mai multe state central-europene, în frunte cu Polonia și Ungaria, se opun în continuare categoric oricărei măsuri care ar aminti de cotele de repartizare de solicitanți de azil, care au divizat puternic Uniunea între 2015 și 2017. Alte state, precum Italia și Grecia, consideră însă absolut necesară o repartizare echitabilă a refugiaților între țările UE.

Macron şi Trudeau pledează pentru ‘un multilateralism puternic’ înaintea unui summit G7 dificil

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul canadian Justin Trudeau şi-au declarat Miercuri, la Ottawa, sprijinul faţă de ‘un multilateralism puternic’, cu două zile înaintea summitului G7 din Québec, la care îşi propun să facă front comun în războiul comercial care opune SUA aliaţilor lor, relatează AFP, potrivit agerpres. Preşedintele francez, sosit la Ottawa în cursul după-amiezii de Miercuri, s-a întîlnit cu prim-ministrul canadian – promotor, ca şi el, al liberului schimb şi multilateralismului -, pentru a-şi alinia punctele de vedere în perspectiva discuţiilor cu Preşedintele american Donald Trump, ale cărui măsuri protecţioniste fracturează deja G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA). ‘În perspectiva G7, trebuie să ne asigurăm ca întotdeauna că ne coordonăm’, a declarat Trudeau, primindu-şi oaspetele în Parlamentul federal de la Ottawa pentru o şedinţă de lucru în doi, în timp ce Macron a vorbit despre un ‘G7 care intervine într-un moment critic’.

Într-o declaraţie comună transmisă AFP, cei doi lideri subliniază angajamentul lor de a ‘lucra împreună’ pentru ‘a aduce răspunsuri’ ‘într-un context geopolitic complex, marcat de mize cruciale pentru viitorul planetei şi al ordinii internaţionale’. ‘Vor fi discuţii deschise şi uneori dificile în jurul mesei de la G7, îndeosebi cu Preşedintele american despre comerţ, despre tarifele’ vamale impuse Uniunii Europene, Canadei şi Japoniei, a avertizat Trudeau, înainte de a-l primi pe Macron. Un alt măr al discordiei între Ottawa şi Washington este viitorul Acordului Nord-American de Comerţ Liber (NAFTA – SUA, Mexic, Canada), SUA intenţionînd să poarte negocieri separate cu fiecare stat, cărora Trudeau li se opune.

După discuţiile de Joi cu premierul provinciei Québec, Philippe Couillard, Emmanuel Macron s-au deplasat spre La Malbaie, un orăşel situat la 140 km de Québec, pe fluviul Sfîntul Laurenţiu, unde se va desfăşura Vineri şi Sîmbătă, într-un mare hotel ultrasecurizat, summitul G7. Acesta riscă să reflecte izolarea Washingtonului şi pe alte fronturi, precum cel al luptei împotriva schimbărilor climatice. Europenii sunt, de asemenea, iritaţi şi îngrijoraţi de decizia americană de a ieşi din acordul nuclear cu Iran şi de a exercita presiuni asupra companiilor din Europa pentru a renunţa la afacerile cu această ţară.

Rudy Giuliani pune gaz pe foc: Kim Jong-Un a implorat ‘în genunchi’ pentru un summit cu Trump

Rudy Giuliani, avocatul lui Donald Trump, a afirmat că liderul Nord-coreean Kim Jong-Un a implorat ‘ în genunchi’ pentru ca un summit cu Preşedintele american să aibă loc, a relatat Miercuri publicaţia Wall Street Journal, citată de AFP. ‘Ei spuneau că ei (Nord-coreenii) intenţionau să declanşeze un război nuclear împotriva noastră, că vor lupta împotriva noastră într-un război nuclear’, a declarat Rudy Giuliani, într-o conferinţă a investitorilor la Tel Aviv, potrivit cotidianului american. ‘Noi (Statele Unite) am spus că nu avem de gînd să organizăm un summit în aceste circumstanţe’, a afirmat el despre întîlnirea care a fost anulată la sfîrşitul lunii Mai de către Washington înainte de a fi reprogramată, aşa cum s-a planificat iniţial pentru 12 Iunie, în Singapore. ‘Ei bine, Kim Jong-Un a revenit în genunchi şi a implorat ca ea să aibă loc, este de altfel exact poziţia în care acesta trebuie pus’, a spus Giuliani, apreciind că acum, după reprogramarea summitului, americanii au o poziţie dominantă.

Vaticanul ‘se leapădă’ rînd pe rînd de preoţii pedofili

Un preot chilian din oraşul Constitucion (Sudul ţării) a fost suspendat de Vatican după ce a fost acuzat anul trecut de pedofilie, anunţă Biserica Catolică citată Joi de AFP, potrivit agerpres. Sfîntul Scaun a considerat plauzibilă plîngerea depusă împotriva preotului Ramon Iturra, căruia i s-a interzis din „precauţie” să-şi mai exercite funcţiile pînă la o decizie definitivă asupra lui, potrivit unui comunicat al diocezei din Linares, la  300 km distanţă de Santiago de Chile. Cristian Alcaino, un fost băiat de cor, avînd 11 ani în 1987 la momentul faptelor, a depus o plîngere pentru abuz sexual pe lîngă arhiepiscopul Tomislav Koljatic, care a prezentat dosarul în faţa Vaticanului în Iunie 2017. Vaticanul l-a trimis pe episcopul de Malta, Charles Scicluna, în Chile în Aprilie, anul acesta, pentru a ancheta asupra abuzurilor sexuale comise de un alt preot incriminat, părintele Fernando Karadima. La începutul lui Iunie, papa Francisc a primit mai multe persoane victime ale acestui preot pedofil. Într-o scrisoare adresată Joi chilienilor, Papa argentinian a recunoscut că „nu am ştiut să ascultăm şi să reacţionam la timp” în faţa scandalurilor de abuz sexual din rîndul Bisericii catolice din Chile. La 18 Mai, ansamblul ierarhiei Bisericii chiliene şi-a înaintat demisia Papei Francisc în cadrul uriaşului scandal de pedofilie şi de tăcere din partea prelaţilor. O adevărată undă de şoc, care l-a determinat pe Papă să-şi facă o mea culpa şi care urmează să decidă dacă acceptă sau nu demisiile.

UE a adoptat o legislaţie pentru blocarea sancţiunilor SUA în dosarul nuclear iranian

Comisia Europeană (CE) a adoptat o legislaţie ce are drept scop contracararea efectelor extrateritoriale ale sancţiunilor SUA asupra companiilor europene care doresc să investească în Iran, după retragerea Washingtonului din acordul nuclear cu Iranul, relatează AFP. Regulamentul european, numit ‘legea blocajului’, a fost creat iniţial în 1996 pentru a contracara embargoul asupra Cubei, însă nu a fost niciodată utilizat şi trebuie adaptat pentru a se aplica în cazul dosarului nuclear iranian. Statele membre ale UE şi Parlamentul European au termen două luni pentru a se opune, a afirmat Executivul european într-un comunicat. ‘Dacă nu vor fi obiecţii’, legislaţia va intra în vigoare ‘nu mai tîrziu de începutul lunii August cînd vor intra în vigoare primele sancţiuni decise recent de Statele Unite’, se precizează în comunicat.

Această lege aşa-numită „de blocaj” permite companiilor şi instanţelor europene să nu se supună reglementărilor privind sancţiunile adoptate de ţări terţe şi stipulează că nici un verdict decis de tribunale străine pe baza acestor reglementări nu s-ar aplica în UE. Franţa, Germania şi Marea Britanie au cerut încă de Miercuri Statelor Unite ca întreprinderile lor din Iran să fie scutite de sancţiuni. Executivul european şi-a actualizat de asemenea legislaţia pentru a permite Băncii Europene de Investiţii (BEI) să faciliteze investiţiile companiilor europene în Iran, în special cele ale companiilor mici şi mijlocii.

Cinci români arestaţi în Sicilia, acuzaţi de exploatarea altor români

Cinci români au fost arestaţi în Sicilia, acuzaţi de exploatarea altor români – ca muncitori la fermă sau prostituate -, a anunţat Miercuri Poliţia, relatează The Associated Press. În cadrul anchetei, la Ragusa, în Sicilia, s-a descoperit că atît minori, cît şi bătrîni se află între persoanele exploatate, a precizat Poliţia. În total 13 muncitori – unii analfabeţi sau fără adăpost – au fost înşelaţi, crezînd că vin în Italia la un loc de muncă corect remunerat şi o locuinţă. Poliţia afirmă că li s-a dat hrană stricată, haine luate de la gunoi, locuinţe neîncălzite şi că nu li s-a plătit vreun salariu. Fete minore au fost obligate să se prostitueze, a precizat un reprezentant al Poliţiei, Antonino Ciavola.

Cei care au încercat să se opună au fost agresaţi, însă, pînă la urmă, un muncitor român s-a dus la Poliţie. Persoanele arestate – acuzate de trafic de persoane, exploatare de prostituate şi exploatare sexuală de minori – au fost încarcerate. Muncitorii în domeniul agricol din Italia se confruntă de mult timp cu probleme precum plata unor salarii mult inferioare celor sindicalizaţi şi condiţii de muncă rele. Ei depind adesea de intermediari în găsirea unor locuri de muncă cu ziua. Descinderi anterioare în livezi şi la culturi agricole au relevat că sunt exploataţi atît muncitori din Africa şi Europa – inclusiv din Polonia, Ucraina şi Bulgaria, cît şi italieni. Un muncitor agricol din Mali – care avea permis de muncă – a fost ucis prin împuşcare, săptămîna trecută, în Sudul Calabriei, din cauză că ar fi intrat ilegal pe o proprietate, cu scopul de a recupera materiale de construcţie în vederea îmbunătăţirii locuinţei altor muncitori agricoli migranţi. O anchetă cu privire la această crimă este în curs.

 

Socialmai mult
18.08.18 - 13:12
18.08.18 - 13:07
18.08.18 - 13:01
17.08.18 - 13:25
17.08.18 - 13:23
16.08.18 - 16:33
16.08.18 - 16:31
16.08.18 - 12:35
16.08.18 - 12:34
16.08.18 - 12:33
15.08.18 - 16:37
15.08.18 - 19:18
15.08.18 - 12:29
15.08.18 - 12:27
15.08.18 - 12:26
15.08.18 - 12:24
14.08.18 - 18:58
14.08.18 - 15:30
14.08.18 - 12:12
14.08.18 - 12:10