Facebook cenzurează imaginea lui Moș Crăciun îngenuncheat înaintea pruncului Iisus pentru „conținut violent”

Facebook a acoperit o postare a unei imagini cu Moș Crăciun îngenuncheat înaintea copilului Iisus, avertizînd internauții că fotografia „ar putea afișa conținut sau grafic violent”, scrie LifeSiteNews. Un al doilea avertisment, sub imaginea ascunsă a lui Moș Crăciun stînd în genunchi, adorîndu-l pe micul Iisus, explică: „Această fotografie a fost acoperită automat, astfel încît să puteți decide dacă doriți să o vedeți”. Utilizatorii pot da clic pe un buton pentru a descoperi fotografia.

Facebook explică pe site-ul său ce înseamnă „Violență și conținut grafic”: „De asemenea, știm că oamenii au sensibilități diferite în ceea ce privește conținutul grafic și violent. De aceea, adăugăm o etichetă de avertizare în special în ceea ce privește conținutul grafic sau violent, astfel încît să nu fie disponibil persoanelor sub vîrsta de sub optsprezece ani”, afirmă gigantul social media, subliniind că o face pentru a menține un „mediu sigur” pentru „comunitatea Facebook”.

Rămîne însă neclar de ce imaginea lui Iisus și a lui Moș Crăciun a fost considerată de Facebook ca avînd un „conținut grafic violent. Facebook are în spate o adevărată tradiție de cenzurare a organizațiilor și persoanelor pentru postări legate de credință. Gigantul american a fost forțat să-și ceară scuze pentru numeroasele cazuri de atitudine necorespunzătoare în cazul conținutului conservator sau creștin, etichetat drept „plin de ură". Facebook a cenzurat un profesor de teologie creștină după ce acesta a criticat un film care vorbea copiilor despre "mîndria" LGBT. Gigantul social media a blocat, de asemenea, anunțurile pentru filmul „Gosnell: Procesul celui mai mare criminal în serie din America”, etichetînd filmul despre   morbidul medic specialist în avorturi drept „discurs politic”.

„Pedofilii virtuoși”. Twitter cenzurează mesajele conservatoare, dar lasă pedofilii să-și facă de cap pe conturi

Twitter permite tot mai frecvent pedofililor să folosească rețeaua socială pentru a-și promova mesajele pedofile, însă și-a făcut un stindard din a lupta pentru a interzice mesajele conservatorilor sub pretextul descurajării „discursului urii”. Într-o serie de postări, un cont anonim Twitter a scos la lumină zeci de pedofili care utilizează în mod deschis rețeaua socială. Breitbart Tech a confirmat conturile listate pe Twitter. Astfel, au fost identificate peste 50 de conturi care s-au definit în mod deschis ca fiind fie pro pedofile, fie MAP, acronim pentru Persoanele Atrase de Minori, unele dintre acestea fiind active pe Twitter începînd din 2012.

Unul dintre conturi, denumit „Virtuos Pedophiles”, se descrie drept un cont pentru „pedofili împotriva sexului dintre adult și copii”, în timp ce un alt utilizator s-a prezentat drept „un pedofil de 50 de ani anti-contact”. Un alt cont recent creat, care a făcut peste 1.000 de postări de la crearea lui în Octombrie 2018, menționează: „Cei din MAP au  tot dreptul de a vorbi (inclusiv  pe bloguri publice) despre fanteziile lor sexuale și romantice, cîtă vreme materialele sexuale explicite sunt ascunse de copii. Nu este ceva rău sau lipsit de respect să vorbești despre oameni pe care îi consideri drăguți”. Printre conturile pedofile se află și al unui utilizator care a postat într-o veselie pe Twitter, timp de șase ani, descriindu-se ca fiind „atras sexual și emoțional de copii”.

Pentru că a susținut că sexul și genul ar trebui să fie diferite în ochii legii, a ajuns ținta atacurilor și amenințărilor activiștilor transgender

O profesoară de Drept din Scoția, cunoscută pentru poziția sa anti gender, spune că a fost amenințată cu violul și cu moartea de către activiștii pentru drepturile transgender care o hărțuiesc  prin toate mijloacele. Rosa Freedman, de 35 de ani, de la Universitatea Reading din Scoția, a declarat că activiștii transgender i-au făcut viața un coșmar. De la telefoanele anonime pe care le-ar fi primit noaptea, în care a fost amenințată cu moartea sau că va fi violată, pînă la gesturi de intimidare precum stropirea ușii casei cu urină.

Rosa Freedman, expert în drepturile femeii, se numără printre cadrele universitare care, în cadrul dezbaterilor privind așa numita Gender Recognition Act (Legea pentru Recunoașterea Teoriei de Gen), au cerut ca sexul și genul să fie definite în mod diferit prin lege, astfel încît că femeilor transgender să li se interzică intrarea în toaletele sau închisorile „doar pentru femei", scrie Daily Mail.

Freedman susține că agresorii ei ar fi putut fi încurajați de alte cadre didactice care o acuză că este "bigotă" și "transfobică" pentru privește opiniile sale de pe rețelele de socializare. „Mi-am găsit ușa casei stropită cu urină. Săptămîna trecută am primit mesaje de amenințare criminale care mă avertizau să plec de la Universitate”, a spus profesoara, care, de asemenea, a fost etichetată și ca „nazistă”. În opinia profesoarei de Drept,  o femeie este definită de lege din punct de vedere biologic, și nu fizic. Freedman a explicat și cum crede că reformele guvernamentale privind genderismul ar trebui să ia în considerare persoanele afectate.

Sexul și genul sunt două lucruri diferite, potrivit profesorului Freedman, iar legea le tratează ca pe două categorii diferite. Ea a propus un „proces de autoidentificare” în care o persoană, dacă se identifică ca bărbat, femeie sau non-binară, să explice de ce sexul este diferit de cel din certificatul de naștere. De asemenea, susține Rosa Freedman, trebuie să existe o distincție clară legală între ceea ce se identifică unii oameni și sexul în care nasc. Acest lucru ar asigura protecția drepturilor femeilor (biologice) în ceea ce privește spațiile și serviciile segregate prin sex, așa cum sunt protejate de Legea Egalității.

Reamintim că, luna trecută, Scoția a devenit prima țară din lume care va introduce predarea în școli a drepturilor lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor și intersexelor. Fiecare școală de stat va trebui să „introducă” egalitatea și incluziunea lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor și intersexelor în „toate nivelele programei școlare, de la primii ani și pînă  la învățămîntul superior", după ce Guvernul scoțian a acceptat pe deplin recomandările unui grup condus de activiștii LGBT.

Trump se consideră „hărțuit prezidențial”: Cota mea de popularitate ar trebuie să fie de 75%

Preşedintele american Donald Trump nu şi-a ascuns niciodată gustul pentru provocări şi exagerări. Astfel, a estimat el, Joi, cota sa de popularitate, care abia depăşeşte 40%, ar trebui să fie de fapt de 75%, relatează AFP, scrie Agerpres. Denunţînd din nou, într-un mesaj pe Twitter, ancheta procurorului special Robert Mueller privind posibilele legături între echipa sa de campanie şi Rusia în 2016, Preşedintele american a profitat de ocazie pentru a se felicita. ‘Fără vînătoarea de vrăjitoare reprezentată de ancheta privind ingerinţa Rusiei, şi cu tot ce am realizat în ultimii doi ani (scăderea impozitelor, judecători, armată, veterani etc.), cota mea de popularitate ar fi de 75%, mai degrabă decît de 50%, aşa cum arată ultimul sondaj Rasmussen’, a scris el.‘Asta se numeşte hărţuire prezidenţială!’, a adăugat el.

Potrivit ultimelor cifre publicate de site-ul FiveThirtyEight, care stabileşte zilnic cota de popularitate a Preşedintelui, folosind date oferite de zeci de institute de sondare a opiniei publice (inclusiv Rasmussen), 42,1% dintre americani aprobă acţiunile lui Donald Trump la Casa Albă.

În cartea sa ‘The Art of the Deal’ (Arta negocierii), publicată în 1987, magnatul imobiliar a lăudat virtuţile unei anumite forme de emfază. ‘Oamenii nu gîndesc întotdeauna la o scară mare, dar îi iubesc pe cei care o fac. De aceea, puţină hiperbolă nu a făcut niciodată rău. Oamenii vor să creadă că un lucru este cel mai mare, cel mai bun, cel mai spectaculos. Eu numesc asta hiperbolă sinceră. Este o formă inocentă de exagerare şi o formă de promovare extraordinar de eficientă’, a afirmat Donald Trump.

Anchetă în Olanda cu privire la adopţii ilegale vechi de cîteva decenii

Autorităţile olandeze au anunţat, Joi, că deschid o nouă anchetă cu privire la o posibilă implicare a unor funcţionari din cadrul Guvernului în cazuri de adopţie ilegale vechi de cîteva decenii, provenind din Brazilia, relatează AFP, scrie news.ro.

Într-o scrisoare transmisă Camerei inferioare a Parlamentului, ministrul olandez al Protecţiei Juridice, Sander Dekker, anunţă că înfiinţează o comisie de anchetă independentă, ale cărei cercetări urmează să vizeze o perioadă cuprinsă între 1967 şi 1998. Comisia urmează să se concentreze mai întîi asupra unor cazuri de adopţie din Brazilia, iar apoi să le examineze pe cele din ţări care au dat ”semne ale unor posibile abuzuri în trecut”, şi anume din Columbia, Indonezia, Sri Lanka şi Bangladesh. Ancheta a fost declanşată de o solicitare de informaţii cu privire la un caz de adopţie din Brazilia, care a ridicat o serie de întrebări cu privire la cazuri asemănătoare.

”Aceste informaţii conţin indicii cu privire la o posibilă implicare activă a uneia sau mai multor persoane asociate Guvernului olandez în cazuri de adopţie ilegale provenind din Brazilia în anii ’70 şi ’80”, arată Sander Dekker în scrisoare. ”Eu iau această informaţie foarte în serios. Aceste semnale cu privire la o posibilă implicare activă a unor funcţionari din Guvernul olandez nu trebuie să fie ignorate”, afirmă ministrul.

Cupluri olandeze au călătorit în Brazilia cu scopul de a adopta un bebeluş, pretinzînd că acest copil brazilian era al lor, şi a-l aduce în Olanda, a anunţat Guvernul olandez într-un comunicat. Copiii erau înregistraţi apoi în registrul civil al ţării. Poliţia olandeză a efectuat o anchetă cu privire la aceste adopţii, la începutul anilor ’80 şi a constatat ”fapte penale” în 42 de cazuri. Însă procedurile angajate au fost pînă la urmă clasate fără urmări, a anunţat Guvernul, fără să facă precizări. Noua anchetă urmează să stabilească totodată dacă a existat o tentativă oficială, la vremea respectivă, de divulgare a implicării unor oficiali olandezi în cursul cercetărilor Poliţiei. Comisia, care urmează să-şi înceapă lucrările în Primăvara lui 2019, va avea nevoie de cel puţin un an pentru a-şi efectua ancheta, au precizat autorităţile.

Arestările legate de terorism au scăzut semnificativ în UK, dar anchetele rămîn la o cotă alarmantă

Arestările pentru activităţi legate de terorism au scăzut cu o treime în Marea Britanie, deşi anchetele poliţiei sunt la un nivel record, relevă cifrele oficiale făcute publice Joi, citate de Press Association, potrivit agerpres. Astfel, numărul suspecţilor reţinuţi anul acesta pînă la finele lui Septembrie – 317 – este cu 31% mai mic faţă de anul precedent, 462. Potrivit Ministerului de Interne, această scădere se explică în parte prin numărul mare de arestări operate în perioada Octombrie 2016-Octombrie 2017, care a inclus şi anchetele lansate după atacurile de la Londra şi Manchester.

Poliţia a precizat că scăderea numărului arestărilor nu trebuie considerată un indiciu al diminuării ameninţării teroriste. Comisarul adjunct Dean Haydon, coordonator pentru politicile antiteroriste, a precizat că „este al patrulea an consecutiv în care au fost operate peste 300 de arestări legate de terorism, nivel ce nu a mai fost atins de la începutul acestor statistici, în 2001”. El a menţionat că, începînd din Martie 2017, Poliţia şi serviciile secrete britanice au dejucat 17 comploturi teroriste şi că în momentul de faţă sunt în desfăşurare circa 700 de anchete antiteroriste cu privire la aproximativ 3000 de persoane. Responsabilul Poliţiei britanice a îndemnat pe de altă parte publicul „să-şi păstreze vigilenţa şi să raporteze eventuale activităţi suspecte în perioada Crăciunului şi a Anului Nou”.

Contribuţii de solidaritate pentru țările UE care nu acceptă imigranţi 

Ţările membre ale Uniunii Europene care vor refuza acceptarea imigranţilor extra-comunitari ar putea fi obligate să achite contribuţii de solidaritate, confirm unui proiect elaborat de Franţa şi Germania, afirmă surse citate de agenţia Reuters, scrie Mediafax. Conform unui proiect de document circulat la o reuniune a miniştrilor de Interne din ţările UE şi obţinut de agenţia Reuters, planul prevede în continuare obligativitatea ţărilor europene de a accepta solicitanţi de azil, dar pot fi făcute excepţii pentru ţările care contribuie cu „măsuri alternative de solidaritate”.

Surse diplomatice au explicat că terminologia se referă la contribuţii la bugetul UE sau la proiecte pentru dezvoltare în ţări africane. Planul vizează depăşirea disensiunilor între naţiunile UE precum Germania, care acceptă imigranţi, şi ţări estice, precum Ungaria, reticente să ofere azil. Documentul prevede instituirea unui mecanism la nivelul Uniunii Europene pentru a se evita o situaţie în care toate ţările ar putea opta pentru achitarea de contribuţii financiare. Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, declara recent că alocarea de fonduri pentru dezvoltarea ţărilor din Africa, astfel încît să nu mai existe afluxuri masive de imigranţi, ar fi un compromis acceptabil pentru statele central şi Est-europene care nu acceptă imigranţi extra-comunitari.

În Octombrie, Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a somat ţările central şi Est-europene să respecte normele statului de drept şi sistemul de distribuire a imigranţilor extra-comunitari, reiterînd că Uniunea Europeană „nu este supermarket”. Emmanuel Macron ar vrea un sistem de condiţionare a finanţării UE de respectarea standardelor fiscale şi în domeniul muncii. Liderul de la Paris a cerut „vizibilitate şi claritate” privind politicile asociate bugetului european. „Cred că ar fi un lucru normal să fie sistate fondurile dacă sunt încălcate valorile comune. Dacă fondurile europene sunt utilizate pentru îndepărtarea de principiile statului de drept, atunci este vorba de încălcarea condiţiilor iniţiale pentru admiterea în Uniunea Europeană”, a explicat Macron. Amintind că fondurile europene sunt destinate şi convergenţei economice, Macron a subliniat: „Voi respinge un buget european folosit pentru finanţarea divergenţelor, în materie fiscală, în domeniul valorilor comune şi pe piaţa muncii”. Liderii ţărilor central şi Est-europene se opun condiţionării accesării fondurilor de coeziune de primirea extra-comunitarilor şi de respectarea principiilor statului de drept.

În Aprilie 2017, Consiliul Uniunii Europene a propus oferirea unor subvenţii de cîte 60.000 de euro pentru fiecare imigrant statelor UE care primesc extra-comunitari peste cotele stabilite de Comisia Europeană, iar ţările care nu primesc ar urma să achite sumele. Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în Septembrie 2015, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiaţi extra-comunitari ajunşi în spaţiul UE. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. După atentatele comise la Paris în Noiembrie 2015, Polonia a semnalat că nu va mai primi refugiaţi.