Realitatea internationala pe scurt (6 Septembrie 2018)

Ce se întîmplă la Casa Albă? Un oficial al Administrației Trump face dezvăluiri în presă

Sub titlul „Fac parte din rezistenţa din interiorul Administraţiei Trump”, cotidianul „The New York Times” a publicat Miercuri un articol de opinie scris de „un oficial american de rang înalt”, a cărui identitate nu este dezvăluită, la cererea acestuia. Preşedintele Statelor Unite a reacţionat acuzîndu-l pe autor de laşitate, relatează Agerpres. Ziarul recunoaşte explicit că practica publicării unui editorial dintr-o sursă confidenţială este neobişnuită, dar îşi motivează decizia prin importanţa dezvăluirilor şi prin riscul ca, dacă şi-ar face cunoscută identitatea, autorul să fie demis. Cititorii sunt asiguraţi că redacţia ştie cine a scris articolul şi sunt invitaţi să pună întrebări despre conţinut şi despre procesul de aprobare a publicării. Articolul, disponibil online la  adresa https://www.nytimes.com/2018/09/05/opinion/trump-white-house-anonymous-resistance.html, arată că în cadrul Administraţiei SUA există oameni care încearcă să împiedice ca unele din intenţiile Preşedintelui Donald Trump să fie puse în practică. Cei implicaţi consideră că prima lor datorie este cea faţă de ţară, susţine autorul.

Reuters citează din editorial: „Dată fiind instabilitatea pe care au văzut-o mulţi, s-a discutat pe şoptite în Cabinet despre invocarea celui de-ale 25-lea amendament, care ar declanşa un proces complex de demitere a Preşedintelui. Dar nimeni nu a dorit să precipite o criză constituţională. Aşa că vom face tot ce putem ca să dirijăm Administraţia în direcţia corectă pînă cînd - într-un fel sau altul - se termină”. Potrivit amendamentului menţionat la Constituţia Statelor Unite, vicepreşedintele şi majoritatea Cabinetului sau a unei alte structuri prevăzute prin lege de Congres pot declara în scris că Preşedintele „este incapabil să exercite atribuţiile şi îndatoririle funcţiei”. Amendamentul nu a fost folosit niciodată pentru demiterea unui Preşedinte, iar procesul ar fi complicat, explică Reuters. „Dorim ca Administraţia să aibă succes şi cred că multe din politicile sale au făcut deja America mai sigură şi mai prosperă. Însă credem că prima noastră datorie este faţă de această ţară, iar Preşedintele continuă să acţioneze în mod dăunător sănătăţii republicii noastre”, mai scrie oficialul protejat de anonimat, în editorialul citat de Reuters.

Solicitat să comenteze, Donald Trump a numit articolul „un editorial laş” şi a numit The New York Times un ziar „falimentar”. El a menţionat realizările economice care îi dovedesc calităţile de lider şi a susţinut că „nimeni nu va fi măcar aproape” să îl învingă în 2020, datorită celor realizate, relatează Reuters. Purtătoarea de cuvînt a Casei Albe, Sarah Sanders, i-a cerut persoanei care a scris articolul să demisioneze, adaugă agenţia. Ideea unei opoziţii interne în cadrul Guvernului Statelor Unite există şi în cartea Fear: Trump in the White House (Teamă: Trump la Casa Albă) a ziaristului Bob Woodward, celebru după investigaţia jurnalistică în urma căreia s-a declanşat scandalul Watergate. Volumul urmează să apară abia săptămîna viitoare, dar CNN a difuzat Marţi fragmente din text. Potrivit lui Woodward, unii consilieri apropiaţi ai lui Trump ar fi luat măsuri ieşite din comun la Casa Albă, încercînd să oprească „impulsuri periculoase” ale Preşedintelui şi mergînd pînă la ascunderea unor documente, pentru ca acesta să nu le semneze.

17 ani de închisoare, după ce a fost... confundat. Asemănarea dintre el și adevăratul hoț este izbitoare

Richard A. Jones a fost condamnat în urmă cu aproape două decenii la închisoare, după ce a fost găsit vinovat într-un caz de jaf în circumstanțe agravante. Bărbatul ar fi furat un telefon mobil în parcarea unui magazin Walmart din Kansas, SUA. Singura probă împotriva lui a fost mărturia unui martor, care l-ar fi recunoscut dintr-un șir de mai mulți suspecți, scrie The New York Times.

Jones, însă, care a primit o sentință de 19 ani de închisoare, a susținut de la bun început că este nevinovat. Acesta a fost încarcerat la Lansing Correctional Facility, unde ceilalți pușcăriași i-au spus din primul moment că seamănă izbitor cu un alt pușcăriaș, pe nume Ricky. Această asemănate a dus în cele din urmă la eliberarea lui din închisoare, însă numai după ce a executat 17 ani din pedeapsă. Anul trecut, un judecător l-a eliberat, după ce martorul în acest caz nu a putut să spună care este adevăratul făptaș, atunci cînd polițiștii i-au pus în față cîte o poză cu Jones și Ricky. Acesta nici măcar nu a putut să spună care este, de fapt, Richard Jones, dintre cei doi.

Erdogan: S-ar putea ajunge la un masacru în Idlib

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a atenţionat împotriva unui „masacru" în Idlib dacă regimul sirian şi aliaţii săi vor întreprinde un atac de anvergură în această regiune a insurgenţilor situată în Nord-Vestul Siriei, informează Miercuri AFP, citată de Agerpres. „Allah să ne aibă în pază, un masacru ar putea avea loc dacă o ploaie de rachete se va abate" (asupra Idlib), a declarat Erdogan în faţa jurnaliştilor aflaţi la bordul avionului care-l ducea într-o vizită oficială în Kîrgîzstan. „Trei milioane şi jumătate de persoane trăiesc acolo şi, în caz de dezastru, aceşti oameni vor fugi spre Turcia", a adăugat Preşedintele turc, a cărui ţară găzduieşte deja mai mult de trei milioane de refugiaţi sirieni.

Idlib, această ultimă regiune siriană ce se sustrage controlului forţelor guvernamentale şi se învecinează cu Turcia, este dominată în proporţie de 60% de Hayat Tahrir al-Sham (HTS, format din membri ai fostei ramuri Al-Qaida) şi numără de asemenea o multitudine de grupări insurgente. Kremlinul, susţinător fervent al Damascului, a anunţat Marţi că Armata siriană „se pregăteşte să regleze problema terorismului" în această provincie, în pofida atenţionărilor din partea Turciei, SUA şi Uniunii Europene.

Erdogan şi omologii săi rus şi iranian, Vladimir Putin şi Hassan Rohani, urmează să discute Vineri despre situaţia din Siria, în cadrul unui summit în Iran. Cele trei ţări sunt garanţi în procesul de la Astana, menit să găsească o reglementare politică în Siria. Chiar dacă Moscova şi Teheran susţin regimul de la Damasc, în timp ce Ankara îi sprijină pe insurgenţii care încearcă să-l doboare, cele trei ţări cooperează strîns de mai multe luni. „Cu ajutorul lui Allah, vom putea să împiedicăm o acţiune extremă a regimului (la Idlib), obţinînd rezultate pozitive în timpul summitului de la Teheran", a mai spus Erdogan.

Scandal uriaș în SUA iscat de o reclamă Nike. Reacția lui Donald Trump

Nike se confruntă cu un scandal uriaş în Statele Unite, după ce l-a ales drept imagine pe primul jucător de fotbal american care a îngenuncheat în timp ce se cînta imnul naţional. Zeci de mii de oameni s-au filmat în timp ce îşi distrugeau echipamentul sportiv produs de companie. De asemenea, #NikeBoycott s-a răspîndit rapid pe Twitter, iar acţiunile firmei au scăzut cu 3 procente. În acelaşi timp, sunt foarte mulţi şi cei care apreciază gestul.

Preşedintele american Donald Trump a declarat că firma de echipament sportiv Nike transmite un "mesaj îngrozitor" prin reclama cu jucătorul de fotbal american Colin Kaepernick. Însă el a afirmat că respectă decizia companiei. "Nu sunt de acord cu Colin Kaepernick, dar există drepturi pentru a face lucruri despre care alte persoane cred că nu ar trebui făcute", a mai spus Trump citat de News.ro.

Compania Nike a lansat o campanie cu accente politice după 30 de ani de la lansarea sloganului ”Just Do It”, iar jucătorul de fotbal american Colin Kaepernick este principala figură a acestei campanii. Colin Kaepernick, fost quaterback timp de şase sezoane la San Francisco 49ers, a devenit cunoscut în SUA după ce a pus genunchiul în pămînt în 2016, în timpul imnului naţional, pentru a manifesta împotriva rasismului şi a brutalităţii Poliţiei faţă de comunitatea de culoare din SUA. Cazul a provocat mînia Preşedintelui Donald Trump, a fanilor şi a ligii profesioniste de fotbal american (NFL). Donald Trump a considerat gestul lui Kaepernick lipsit de respect faţă de drapel şi patrie. Gestul lui Colin Kaepernick a fost imitat apoi de mai mulţi jucători din NFL.

În noua campanie, pe chipul lui Colin Kaepernick în alb şi negru se poate citi: "Crede în ceva. Chiar dacă asta înseamnă să sacrifici totul". Jucătorul a devenit persona non grata pe teren şi nu şi-a mai găsit echipă după expirarea contractului său cu San Francisco la începutul anului 2017. Ceilalţi doi sportivi care apar în campania Nike - 30 de ani sunt Serena Williams şi Lebron James.

Noul buget pentru Apărare al Germaniei poate atrage nemulţumiri din partea lui Trump

Germania se expune la noi atacuri din partea lui Donald Trump. Berlinul a anunţat un nou buget pentru Apărare care în 2019 va fi de 1,3% din produsul intern brut. E în creştere, dar departe de acel 2% asumat de partenerii din NATO. Bugetul militar al Germaniei ar urma să crească treptat, dar în 2024 abia este prognozat să ajungă la 1,5% din PIB. Germania poate fi ţinta criticilor pentru că are şi excedent bugetar, de peste 1% din PIB. Aliaţii NATO s-au angajat de mult timp să aloce 2% din PIB pentru cheltuielile de Apărare, dar doar opt din cele 29 de ţări membre ar urma să atingă acest obiectiv în acest an. În sumă, alocările militare ale Germaniei sunt consistente în comparaţie cu alte ţări europene şi depăşesc 43 de miliarde de euro. Potrivit Ministerului german al Apărării, bugetul extins din 2019 va fi distribuit în toate sectoarele Bundeswehr-ului, însă se va acorda o atenţie specială achiziţiei de noi echipamente şi pentru digitalizare.

Brexit. Ce ar alege acum britanicii dacă s-ar ține un nou referendum

Britanicii ar alege, în proporţie de 59%, să rămînă în Uniunea Europeană, dacă ar avea ocazia, arată un sondaj de opinie publicat Miercuri, acesta fiind cel mai mare procentaj înregistrat de la referendumul care a avut loc în urmă cu doi ani, scrie news.ro. La referendumul din 23 Iunie 2016, 17,4 milioane de persoane cu drept de vot (51,9%) au ales ca Marea Britanie să părăsească UE, faţă de 16,1 milioane (48,1%) care au votat pentru rămînerea în blocul european.  

În prezent, dacă ar avea ocazia, britanicii ar vota în majoritate rămînerea în Uniunea, potrivit sondajului realizat de expertul John Curtice, citat de Reuters. La realizarea sondajului, între 8 Iunie şi 9 Iulie, au participat 2.048 de subiecţi. El nu a fost afectat de strategia anunţată de prim-ministrul Theresa May la începutul lunii Iulie, care a dus la scindarea partidului său şi a atras critici chiar din partea susţinătorilor Brexit. Deşi au existat numeroase voci care au propus, Guvernul britanic a exclus organizarea unui nou referendum după cel din 2016. Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană pe 29 Martie 2019.

Faţă de 2008, cei mai bogaţi oameni ai lumii şi-au dublat averile în 2018

Cumulată, averea celor mai bogaţi oameni ai lumii a atins recordul de 70,2 trilioane de dolari. Mai exact, peste dublul celor 32.8 trilioane de dolari din 2008, arată cea mai recentă cercetare World Wealth Report, realizată de firma Capgemini, citată de Fortune. Studiul a urmărit persoanele cu bunuri în valoare de peste un milion de dolari, sumă valabilă la momentul respectiv pentru investiţii şi care nu reprezenta reşedinţa primară sau obiectele de colecţie.   

Astfel, în topul celor mai bogaţi oameni ai lumii se află americanii, cu 5.285 indivizi care au averi de peste un milion de dolari, urmaţi de japonezi cu 3.162 şi de nemţi cu 1.365. Dintre aceştia, 30.9% îşi păstrează banii în acţiuni, în timp ce 27.2% preferă cash-ul sau echivalentele în numerar, în timp ce 16.8% pariază pe real estate. În ultima vreme, bogaţii lumii şi-au concentrat atenţia pe investiţii în criptomonede mai mult ca niciodată, arată analiştii. „29% dintre ei sunt foarte interesaţi să cumpere criptomonede precum Bitcoin sau Ether. Aproximativ 40% spun ca vor sa investească datorită randamentului pe care îl are investiţia, în timp ce 19.3% pentru că văd un real potenţial”, conform sursei citate.  

Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, cu o avere de 112 miliarde de dolari ocupă primul loc în rîndul celor mai bogaţi oameni de pe întreg mapamondul, arată topul realizat de revista americană Forbes. Pe locurile doi şi trei se clasează patronul Microsoft, Bill Gates, cu 90 de miliarde de dolari în acest an, în creştere de la 86 de miliarde de dolari, respectiv Warren Buffett, cu 84 de miliarde de dolari.

Serghei Lavrov: Riscul unei confruntări militare între Rusia şi Statele Unite este în creştere

Riscul unei confruntări militare între Statele Unite şi Rusia este în creştere, avertizează ministrul de Externe de la Moscova Serghei Lavrov. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a vorbit, Marţi seara, în cadrul emisiunii „Bolşaia igra“ („Joc la nivel înalt“), difuzată pe Pervîi Kanal, despre dosarele spinoase la nivel internaţional. El s-a arătat deranjat îndeosebi de extinderea NATO. În opinia sa, apropierea NATO de Rusia are loc la iniţiativa Statelor Unite, „sub forma desfăşurării de infrastructură militară“, iar această acţiune „sporeşte riscul unei confruntări militare“.

Americanii „promovează includerea Ucrainei şi Georgiei în NATO, celor două ţări fiindu-le oferită o invitaţie formală“, a subliniat Lavrov. „Este inacceptabil pentru Rusia şi i-am avertizat în legătura cu acest fapt pe partenerii noştri americani“, a insistat ministrul rus de Externe. „Dacă ţinem cont de efervescenţa pasiunilor politice, de intensitatea retoricii, care depăşeşte uneori ceea ce se considera pînă recent în diplomaţie drept standarde morale, se poate spune că riscul unei confruntări (militare între Rusia şi Statele Unite, n. red.) este în creştere“, a conchis Serghei Lavrov, preluat pe larg de presa rusă şi citat de Agerpres în pagina electronică.

Uniunea Europeană prelungește sancțiunile impuse persoanelor și entităților rusești implicate în criza din Ucraina

Reprezentanții Uniunii Europene au acceptat Miercuri să prelungească pentru șase luni sancțiunile impuse persoanelor și entităților rusești implicate în criza din Ucraina, au anunțat diplomați și oficiali ai UE, relatează Reuters, scrie mediafax. Lista de sancțiuni UE vizează 154 de persoane și 44 de entități rusești care au primit interdicție de a călători în spațiul Uniunii Europene și blocarea bunurilor acestora, după eliminarea liderul rebelilor din Estul Ucrainei sprijinit de Rusia, Alexander Zakharcenko, care a fost ucis într-o explozie săptămîna trecută, au transmis diplomații UE. Lista cuprinde în mare parte cetățeni și companii rusești, precum și cetățeni ucraineni pro-ruși. Extinderea formală a sancțiunilor pînă la jumătatea lunii Martie va fi completată zilele următoare, au anunțat diplomații europeni. Blocul Comunitar a impus, de asemenea, sancțiuni economice împotriva Moscovei pentru anexarea regiunii Crimeea în 2014 și pentru sprijinirea rebelilor din Estul Ucrainei împotriva Guvernului de la Kiev.

Peste 50 din cei 144 de migranţi debarcaţi de pe nava Diciotti au dispărut din centrele de primire

Peste 50 din cei 144 de migranţi debarcaţi în 25 August de pe nava Diciotti au dispărut din centrele de primire, a anunţat Miercuri ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, citat de AFP şi de presa locală. Ei fuseseră blocaţi timp de 10 zile la bordul navei pazei de coastă a Italiei, scrie agerpres. Migranţii „aveau atîta nevoie de protecţie, casă şi masă, încît s-au hotărît să plece şi să dispară. Dar cum, nu erau sechestraţi? Este a N-a confirmare că nu toţi cei care sosesc în Italia sunt schelete care fug de război şi de foame. Voi lucra şi mai mult pentru a schimba legi greşite şi de a aduce la zero sosirile”, a spus politicianul de extremă dreaptă.

După ce s-a opus debarcării migranţilor de pe Diciotti, Salvini a fost anchetat de Parchetul din Agrigento pentru sechestrare de persoane şi abuz de putere. În cele din urmă, autorităţile din Italia a obţinut acorduri cu Irlanda, cu Albania şi cu Biserica Catolică, în urma cărora migranţii au fost primiţi în diverse centre. Cei adăpostiţi în centrul de la Rocca di Papa urmau să fie distribuiţi săptămîna aceasta în mai multe dioceze. Conform legii, ei puteau circula liber. După ce o parte din migranţi a dispărut, Giorgia Meloni, preşedinta organizaţiei de extremă dreaptă Fratelli d’Italia a scris în reţeaua Twitter: „Dacă unul singur dintre ei comite o infracţiune, cine va răspunde? Stop imigraţiei necontrolate şi blocadă navală imediată”.

AFP observă că majoritatea migranţilor de pe Diciotti proveneau din Eritreea şi ar fi avut şanse mari să obţină azil în Italia, însă eritreenii evită în general să depună cereri în acest sens. Din peste 3.000 de migranţi din Eritreea sosiţi anul acesta în Italia, mai puţin de 1.000 au solicitat azil, potrivit statisticilor Ministerului de Interne de la Roma. Cei mai mulţi preferă să meargă mai departe, în Germania, Suedia sau Regatul Unit, în ciuda controalelor de la frontiere şi a prevederilor acordului de la Dublin, potrivit cărora sunt obligaţi să ceară azil în prima ţară membră a Uniunii Europene în care ajung.

Distribuirea corectă de refugiaţi în UE rămîne ”un subiect critic”, după întîlnirea Merkel-Babis de la Berlin

Cancelarul german Angela Merkel şi premierul ceh Andrej Babis nu au reuşit, în cadrul unei întîlniri ce a avut loc Miercuri la Berlin, să treacă peste dezacordul lor ce durează de mult timp în legătură cu politica Uniunii Europene privind refugiaţii, relatează agenţia DPA, scrie agerpres. După convorbirile cu Babis,  Merkel a afirmat că distribuirea corectă de refugiaţi în Uniunea Europeană rămîne ”un subiect critic”. Republica Cehă, împreună cu Polonia, Ungaria şi Slovacia, se opune puternic unei scheme a UE, elaborată în 2015, de redistribuire a solicitanţilor de azil în statele Uniunii Europene. Merkel a insistat, în schimb, în mod repetat, pentru soluţii europene comune în această chestiune.

Babis, care a întreprins prima sa vizită al Berlin de la alegerea sa anul trecut pe baza unui program anti-imigraţie, a confirmat că nu există încă o poziţie comună privind preluarea de refugiaţi salvaţi pe mare. Miercuri, Merkel a afirmat că Italia, unde sosesc multe nave cu refugiaţi, nu poate fi lăsată să facă faţă singură unei astfel de situaţii. La rîndul său, Babis a declarat că Republica Cehă a dat dovadă de solidaritate, oferind din 2015 un ajutor de 100 de milioane de euro ţărilor afectate de problema migraţiei. În opinia sa, migraţia ilegală trebuie combătută în mod ferm.

Babis, om de afaceri născut în Slovacia şi al cărui Guvern minoritar a intrat în funcţie în Iulie, este în prezent investigat de către Justiţia cehă şi de către autorităţile anti-fraudă ale UE, fiind suspectat de folosire ilegală de fonduri europene pentru companiile sale. El este pe locul al doilea pe lista cu cele mai bogate persoane din Republica Cehă. În pofida scandalului, Babis se bucură de popularitate, nu numai datorită retoricii sale anti-refugiaţi, ci şi pentru că a reuşit să-şi creeze o imagine de luptător împotriva ”elitei corupte”.

Estonia: Un ofiţer de origine rusă şi tatăl său, acuzaţi de „trădare” în favoarea Moscovei

Un ofiţer estonian de origine rusă, maiorul Denis Meţavas, în vîrstă de 38 de ani, considerat un exemplu al integrării rusofonilor în Estonia după separarea acesteia de Moscova în 1990, şi tatăl său au fost acuzaţi de „trădare” de către un Tribunal, au anunţat Miercuri autorităţile de la Tallinn, potrivit AFP. Marţi, Tribunalul din regiunea Harju, în Nordul Estoniei, a decis să îi plaseze în detenţie provizorie pe Meţavas şi pe tatăl său, Piotr Volin, în vîrstă de 65 de ani. Ei sunt acuzaţi că au transmis informaţii clasate ca secrete către serviciile de spionaj ruse (FSB) în ultimii cinci ani, inclusiv pînă Marţi, ziua arestării lor. Comandantul Forţelor Armate estoniene, generalul Riho Terras, a declarat Miercuri că Meţavas, care a servit în Armată din 2008, lăsa impresia unui ofiţer competent şi devotat, dar care s-a dovedit un ‘trădător’. El îşi schimbase numele de familie şi luase un patronim estonian.

Premierul estonian, Juri Ratas, a calificat arestarea lor ca fiind „profund îngrijorătoare” şi a adresat „un mesaj clar: orice infractor va fi arestat la un moment dat şi orice act de acest fel va fi pedepsit”. A fost creată o comisie specială pentru evaluarea daunelor cauzate la adresa securităţii ţării, potrivit ministrului Apărării, Juri Luik. Cazurile de spionaj complică deseori relaţiile dintre Rusia şi ţările baltice, foste republici sovietice devenite membre ale NATO şi ale Uniunii Europene. Temerile în aceste ţări au crescut semnificativ după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014. În Februarie, Estonia şi Rusia au făcut un schimb la frontieră între doi bărbaţi condamnaţi la închisoare pentru spionaj. Omul de afaceri estonian Raivo Susi a fost schimbat cu rusul Artiom Zincenko la postul de frontieră Koidula în Sud-Estul Estoniei.

 

Socialmai mult
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28
20.09.18 - 14:20
20.09.18 - 14:19
20.09.18 - 11:58
20.09.18 - 11:51
19.09.18 - 18:57
19.09.18 - 18:52
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50
19.09.18 - 15:43
19.09.18 - 14:30
19.09.18 - 14:15