Realitatea internationala pe scurt (6 Noiembrie 2018)

Cele 8 țări care au voie să cumpere petrol iranian în ciuda sancțiunilor. Mesajul Iranului

“Iranul va continua să vîndă petrol şi va încălca sancţiunile, instituite de americani”, a declarat sfidător Preşedintele iranian. ″Anunţ că vom ocoli cu mîndrie sancţiunile voastre ilegale şi injuste deoarece ele contravin dreptului internaţional″, a spus Hassan Rouhani, chiar în ziua în care Statele Unite au introdus sancțiuni drastice împotriva Iranului. Măsurile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene. Companiile europene și asiatice vor avea interdicţie pe piaţa americană dacă vor continua să importe petrol iranian sau dacă au schimburi cu băncile iraniene. Opt ţări vor beneficia totuşi de o exceptare pentru petrol: Coreea de Sud, Japonia, Turcia, China,Taiwan, Italia, Grecia şi India.

Guvernele europene au denunțat ferm retragerea Statelor Unite din acordul internațional din 2015 cu Teheranul. Mulți experți sunt de părere că acest document nu a oprit Iranul să-și dezvolte programul nuclear şi să intervină în ţările vecine precum Siria sau Yemen.

Criză într-un mare oraș american. Peste 7.500 de oameni locuiesc pe străzi: „Un peisaj sinistru”

Peste 7.500 de oameni ai străzii au ajuns să trăiască pe trotuarele și în locurile aglomerate din San Francisco. Din acest motiv, autoritățile locale se străduiesc să găsească o soluție, pentru ameliorarea a ceea ce Organizația Națiunilor Unite a descris drept „o criză”. Într-un raport publicat în luna Octombrie, un raportor special al Organizației Națiunilor Unite vorbea despre o „criză a oamenilor străzii”, atrăgînd atenția că „sunt încălcate mai multe drepturi ale omului” în această metropolă, potrivit San Francisco Chronicle.

Astfel, expertul ONU Lelani Farha a descris drept „nemilos și inuman” modul în care sunt tratați oamenii străzii din San Francisco, precizînd că li se refuză accesul la „nevoile de bază”: apă, sistem medical și îngrijire personală. „M-a șocat, îmi pare rău. California e un stat bogat, Statele Unite e o țară bogată, așa că e inacceptabil din punct de vedere al standardelor internaționale să văd condițiile deplorabile pe care Guvernul le permite”, a spus ea. Reprezentanta ONU a comparat orașul cu Mumbai și Delhi, două metropole cunoscute ca fiind cele mai sărace și murdare din lume, scrie Business Insider. Într-o anchetă realizată de NBC Bay Area, străzile din San Francisco au fost comparate cu mahalalele din Brazilia, Kenya și India. Astfel, raportorul a făcut apel la adoptarea de noi politici și programe prin care problema oamenilor străzii să fie remediată.

„Se încearcă descurajarea rezidenților de a rămîne în aceste adăposturi informale, privîndu-i de accesul la apă, îngrijire medicală și la alte nevoi de bază. Dreptul la un adăpost sigur reprezintă un drept universal, din punctul de vedere al drepturile internaționale ale omului”, a precizat Farha.

Potrivit presei din Statele Unite, sunt în jur de 7.500 de persoane care trăiesc pe străzile din San Francisco, deși se estimează că cifrele ar depăși 10.000 de oameni. Deși, de la începutul anului, autoritățile din San Francisco au cheltuit 54 de milioane de dolari pentru a curăța străzile, se confruntă cu dificultăți cînd vine vorba de oferirea unui adăpost pentru toți acești oameni. Pentru a face față acestei crime, primarul London Breed încearcă să pună în aplicare o lege a conservatorilor, prin care să ajute și să ofere asistență medicală oamenilor fără adăpost care suferă din cauza dependenței de droguri și a sănătății psihice. Astfel, Breed a anunțat intenția de suplimenta numărul de paturi din spitale, pentru pacienții cu boli mintale. Între 70 și 90 de persoane fără adăpost vor putea primi ajutor medical.

„Legea se adresează oamenilor grav bolnavi, care au nevoie disperată de ajutor. Este doar o mică parte din populația fără adăpost a orașului care are suferă, în mod vizibil, pe străzi. În general, ei ajung frecvent în spitale sau în fața justiției, dar nu primesc ajutorul de care au nevoie să se repună pe picioare. E inuman să permitem ca starea lor să se deterioreze fără să intervenim”, a mai spus expertul ONU Lelani Farha.

Irlandez condamnat după ce a urmărit cu toporul un român: „Plecați la voi acasă!”

Un irlandez a fost condamnat la închisoare pentru atac de natură rasistă, după ce a urmărit un român cu toporul strigîndu-i să plece în țara lui. Patrick Joseph Ward, de 32 de ani, mai are 114 condamnări anterioare și a pledat vinovat pentru deținere de armă albă, agresiune și tulburarea ordinii publice în fața unei instanțe de judecată din Irlanda de Nord, relatează armaghi.com. Atacul a avut loc pe data de 12 Iulie. Atunci, Ward și fratele său au atacat un cuplu de români. Femeia a reușit să alerteze organele de Poliție. Femeia a spus că Ward i-a abordat pe stradă și le-a adresat mai multe remarci rasiste. La un moment dat, fratele agresorului i-a dat acestuia un topor. Ward a început să îl alerge pe român în jurul unei mașini strigîndu-i „plecați la voi acasă!”. Anchetatorii spun că întregul incident a avut loc în fața unor copii. Judecătorul l-a condamnat pe Ward la 7 luni de închisoare. 

Un mafiot italian care a luat ostatici într-un oficiu poştal s-a predat după 7 ore

Un mafiot care a luat ostatici Luni dimineaţa într-un oficiu poştal din Nordul Italiei s-a predat Poliţiei, după circa şapte ore de suspans, informează dpa şi EFE. Francesco Amato, condamnat Miercurea trecută la 19 ani închisoare pentru apartenenţă la temuta ’Ndrangheta, s-a predat şi a pus cuţitul cu care era înarmat la dispoziţia Poliţiei, a precizat comandantul regional al carabinierilor, Cristiano Desideri. Acesta a menţionat că negociatorii Poliţiei l-au convins pe Amato să se predea făcînd apel la profundele sale convingeri catolice.

Bărbatul, în vîrstă de 55 de ani, care se sustrăgea arestării în urma condamnării sale în mega-procesul anti-Mafia “Aemilia”, a intrat în jurul orei locale 09.30 (08.30GMT) în oficiul poştal din localitatea italiană Pieve Modolena, provincia Reggio Emilia, şi a luat ostatici cinci angajaţi, lăsîndu-i totuşi să plece pe clienţi. Amato i-a dat drumul ulterior şi uneia dintre ostatice, căreia i se făcuse rău. Femeia a fost preluată de o ambulanţă. O altă ostatică a relatat prin telefon, pentru postul public RAI, că Amato era “relativ calm” şi că a cerut să stea de vorbă cu ministrul de Interne Matteo Salvini.

Francesco Amato era unul dintre cei 125 de condamnaţi Miercuri, în primă instanţă, în procesul ‘Aemilia’, cel mai mare proces legat de infiltrarea mafiei calabreze Ndraghetta în regiunile din Nordul Italiei.

Peste 80 de persoane, majoritatea elevi, răpite în Camerun

Peste 80 de persoane, majoritatea copii, au fost răpite, Luni, din şcoala în care se aflau, din oraşul Bamenda, situat în Nord-Vestul Camerunului, relatează Reuters, citînd surse guvernamentale. ″În total, 81 de persoane au fost răpite, inclusiv directorul”, a precizat o sursă militară, citată de Reuters. Actul nu a fost încă revendicat, însă răpirea a avut loc într-o zonă a Camerunului în care populaţia vorbeşte preponderent limba engleză. În aceeaşi provincie existînd o grupare separatistă al cărei obiectiv este formarea unui stat separat de Camerun. De altfel, aceeaşi grupare a impus starea de asediu şi a închis şcoli pentru a contesta autoritatea Preşedintelui Paul Biya şi a Guvernului camerunez, dominat de vorbitori de franceză. Mişcarea separatistă a luat avînt în 2017, ca urmare a înăbuşirii unor demonstraţii paşnice, instabilitatea rezultată din urma acestor evenimente ducînd la migraţia multor camerunezi către zonele francofone, mai paşnice.

Cinci partide din Ungaria s-au raliat iniţiativei partidului de dreapta Jobbik pentru decretarea unei „zile a coeziunii maghiaro-secuieşti”

Cinci partide din Ungaria, inclusiv cele care formează alianţa partidelor de guvernămînt din această ţară, Fidesz şi Partidul Popular Creştin-Democrat, şi-au exprimat dorinţa de a se ralia iniţiativei partidului de dreapta conservator Jobbik, de opoziţie, pentru decretarea unei „zile a coeziunii maghiaro-secuieşti”, a anunţat Luni Istvan Szavay, parlamentar Jobbik, informează agenţia de presă ungară MTI, potrivit Agerpres.

Szavay a propus în urmă cu trei săptămîni, cu prilejul celei de-a 170-a aniversări a adunării naţionale secuieşti de la Lutiţa (Agyagfalva), în judeţul Harghita, România, ca 16 Octombrie să fie decretată zi memorială pentru a marca astfel cele 11 secole de coexistenţă maghiaro-secuiască şi i-a îndemnat pe liderii tuturor partidelor din Ungaria să susţină această iniţiativă, aminteşte MTI. Singurul partid care nu a răspuns favorabil iniţiativei a fost Coaliţia Democratică (DK), care nu a manifestat niciodată „prea multă sensibilitate faţă de etnicii maghiari de peste hotare”, a subliniat parlamentarul Jobbik. Jobbik respinge ideea de a-i declara pe secui o naţionalitate în Ungaria, pentru că „un pas ca acesta nu ar face decît să ofere muniţie românilor pentru a-i dezbina pe etnicii maghiari”, a mai spus el. „Secuii sunt parte integrantă din naţiunea maghiară”, a declarat acesta.

Marea Britanie va deschide o bază militară comună de antrenament în Oman

Marea Britanie a anunţat că va deschide o bază militară comună de antrenament în Oman în Martie 2019, în contextul eforturilor de dezvoltare a relaţiilor cu aliaţii în regiune, relatează Reuters. Într-o perioadă de creştere a tensiunilor în regiunea Golfului, Marea Britanie este angrenată diplomatic în soluţionarea a diverse conflicte şi dezacorduri în care sunt implicate ţări ca Yemenul, Arabia Saudită, Iranul şi alte state.

Ministrul britanic al Apărării, Gavin Williamson, a anunţat crearea bazei de antrenament în cursul unei vizite în Oman cu prilejul încheierii unui amplu exerciţiu militar comun la care au participat mii de militari antrenaţi pentru lupte în deşert. „Relaţia noastră cu Omanul este construită pe secole de cooperare şi o consolidăm în viitor cu deschiderea noii noastre baze comune”, a spus Williamson într-o declaraţie emisă de departamentul său. ”Acest lucru nu a fost niciodată mai important în contextul în care activitatea malignă a unor state ostile şi organizaţii extremiste violente încearcă să submineze stabilitatea şi să răstoarne regulile fundamentate pe ordine şi pe care noi toţi ne bazăm”, a subliniat ministrul britanic.

La începutul acestui an, Marea Britanie a deschis de asemenea o bază militară permanentă în Bahrain. Williamson a semnalat, de asemenea, în cadrul unor întrevederi cu lideri din Oman intenţia de a semna un nou acord bilateral la începutul anului viitor, pentru ameliorarea relaţiilor în domeniul apărării şi o cooperare mai extinsă, a anunţat Ministerul Apărării.

Poliţiştii germani dezmembrează o reţea de traficanţi de persoane

Poliţia federală germană a efectuat percheziţii în patru apartamente ale unor presupuşi traficanţi de persoane şi falsificatori de documente, în landurile Bavaria, Renania-Palatinat şi Renania de Nord-Westphalia, transmite Luni dpa, potrivit agerpres. În timpul acestei operaţiuni, aproximativ 70 de ofiţeri de Poliţie au confiscat telefoane mobile, echipamente de stocare a datelor electronice şi declaraţii bancare, a precizat un purtător de cuvînt al Poliţiei germane, la Frankfurt. Procurorii suspectează şapte persoane din oraşul Siegen (landul Renania de Nord-Westphalia) de traficarea unor migranţi irakieni şi sirieni folosind documente false. Suspecţii ar fi folosit zboruri dinspre alte ţări europene către aeroporturile din oraşele germane Frankfurt, Munchen şi Koln. Poliţia a anunţat că investigaţiile în acest caz continuă.

Un proces desfăşurat în Franţa îi mobilizează pe anarhiştii greci

Anarhişti greci au scris Luni pe zidurile exterioare ale Institutului Francez de la Atena sloganuri prin care cer „libertate” pentru un grup de şapte persoane ce vor fi judecate Joi în Gap, Franţa, pentru „ajutor în vederea intrării ilegale” de migranţi, informează AFP. Scrise în engleză, sloganurile „Burn all the borders” (Daţi foc tuturor frontierelor) şi „Free the Briancon” (Libertate – pentru cei acuzaţi în cazul – Briancon), erau semnate de anarhişti, constată un fotograf al AFP. De asemenea, a fost aruncată vopsea peste zidurile laterale ale clădirii, situată în centrul Capitalei greceşti.

Şapte militanţi, suspectaţi în Franţa de „ajutor pentru intrarea ilegală” de străini „în bandă organizată”, vor fi judecaţi la Tribunalul corecţional din Gap pentru că au permis intrarea a circa 20 de migranţi, în 22 Aprilie, în timpul unui marş care a avut loc în Briancon (Sud-Estul Franţei). „Acuzaţia este gravă şi este pasibilă de pedepse grele”, ajungînd pînă la zece ani de detenţie şi 750.000 de euro amendă, a afirmat la sfîrşitul lui Octombrie Jean-Claude Mas, secretarul general al Cimade, o asociaţie de ajutorare a migranţilor, doi dintre membrii căreia se numără printre acuzaţi.

ONG-uri au lansat o petiţie în care se cere „eliberarea celor şapte din Briancon”, petiţie care a adunat pînă Luni aproape 40.000 de semnături. „Acesta va fi primul proces după decizia Consiliului Constituţional” din 6 Iulie care a recunoscut „principiul fraternităţii” şi „aceasta va putea arăta cum sunt folosite şi interpretate principiile”, a adăugat Mas.

Annegret Kramp-Karrenbauer este propusă să-i ia locul Angelei Merkel la şefia CDU

Secretarul general al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer, a fost propusă în mod oficial de filiala Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a landului din care provine, Saar, pentru a-i lua locul cancelarului Angela Merkel la şefia formaţiunii la nivel naţional, transmite dpa, potrivit agerpres. Filiala CDU din Saar, land vestic aflat la graniţele cu Franţa şi Luxemburg, a desemnat-o Luni, în unanimitate, pe fostul premier al landului, Annegret Kramp-Karrenbauer, pentru a candida la funcţia supremă a creştin-democraţilor la viitorul congres al formaţiunii, ce va avea loc în Decembrie la Hamburg.

‘Mai presus de toate, avem nevoie la conducerea Guvernului federal de o personalitate care reuşeşte să integreze’, a declarat prim-ministrul landului Saar, Tobias Hans, care deţine şi şefia filialei regionale a creştin-democraţilor. Annegret Kramp-Karrenbauer deţine ‘experienţa necesară, dar este capabilă şi să dea noi impulsuri, de pildă, în ce priveşte conţinutul programului partidului nostru’, a explicat Tobias Hans.

Supranumită ‘Merkel a Saarlandului’ sau ‘mini-Merkel’ din cauza apropierii ideologice şi de caracter cu cancelarul, Annegret Kramp-Karrenbauer este cunoscută şi sub iniţialele ‘AKK’. Ca şi dna Merkel, ea apără o direcţie centristă pentru CDU în faţa presiunilor în creştere pentru un viraj mai pronunţat la dreapta pentru contracararea ascensiunii extremiştilor de dreapta. Tot Merkel este cea care a desemnat-o în Februarie pe Kramp-Karrenbauer pentru postul de secretar general al CDU, numărul doi în partid, răspunzînd astfel criticilor interne care reclamau o înnoire la vîrful formaţiunii.

Căsătorită şi mamă a trei copii, AKK este licenţiată în ştiinţe politice şi drept public, şi s-a aflat la conducerea landului Saar, cel mai mic land german, din 2011 pînă în Octombrie 2018. Annegret Kramp-Karrenbauer, actualul ministru al Sănătăţii, Jens Spahn, şi fostul lider al grupului conservator din Bundestag, Friedrich Merz, sunt cei trei candidaţi cotaţi cu şanse la succesiunea Angelei Merkel.

 

Socialmai mult
20.11.18 - 10:59
19.11.18 - 18:14
19.11.18 - 16:07
19.11.18 - 16:06
19.11.18 - 16:04
19.11.18 - 11:01
19.11.18 - 11:00
18.11.18 - 16:49
18.11.18 - 14:49
18.11.18 - 00:56
17.11.18 - 16:30
17.11.18 - 16:28
17.11.18 - 16:21
17.11.18 - 16:20
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40