Poliţia italiană îi caută pe mafioţii din ‘Ndrangheta care se ascund și în România

Italia a anunţat, Miercuri, o vastă operaţiune a Poliţiei în peninsulă, în Germania, în Spania şi în România împotriva ‘Ndrangheta, cunoscuta mafie din Calabria (Sud), relatează France Presse şi DPA, potrivit agerpres. ”O operaţiune a Poliţiei judiciare denumită PLATINIUM-DIA împotriva ‘Ndrangheta este în curs de desfăşurare în Germania, în România, în Spania şi pe întreg teritoriul naţional, menţionează un comunicat al Direcţiei naţionale de investigaţii antimafia (DIA) din Italia. Această operaţiune este coordonată de Parchetul din Torino, capitala regiunii Piemont (Nord), precizează comunicatul. Operaţiunea vizează două clanuri ale ‘Ndrangheta – familia Agresta şi familia Giorgi –, aceasta din urmă fiind acuzată de trafic internaţional de droguri, în mai multe regiuni din Italia şi în Germania.

Peste 200 de membri DIA, 100 de poliţişti şi jandarmi, susţinuţi de elicoptere şi unităţi de cîini special dresaţi, precum şi un regiment militar iau parte la această operaţiune în Italia, în timp ce 500 de agenţi participă în celelalte trei ţări, conform sursei citate. În cursul raidurilor efectuate au fost puse sub sechestru bunuri, inclusiv imobiliare, în valoare de mai multe milioane de euro şi au fost arestaţi mai mulţi suspecţi. Potrivit publicaţiei La Repubblica, bandele ‘Ndrangheta aveau legături în Sudul Germaniei, în landul Baden-Wuerttemberg în regiunea lacului Constance. Infractorii aveau legături şi în Spania şi în România. Mai multe sute de anchetatori sunt implicaţi în această operaţiune de amploare. Clanurile ‘Ndrangheta sunt acuzate de trafic de droguri.

 ‘Ndrangheta calabreză a depăşit de mult timp Cosa Nostra siciliană în calitate de cea mai mare organizaţie mafiotă din Italia, fiind considerată unul dintre cele mai puternice sindicate ale crimei organizate din lume din cauza controlului exercitat asupra cele mai mari părţi a cocainei care intră în Europa.

O rusoaică a fost dată afară din Bali după ce în loc să poarte mască şi-a pictat faţa

O femeie de origine rusă a fost deportată, Miercuri, din insula indoneziană Bali pentru încălcarea regulilor asociate COVID-19, după ce a intrat într-un supermarket cu faţa pictată pentru a da impresia că purta mască, informează agenţia DPA, potrivit agerpres. Leia Se, în vîrstă de 26 de ani, şi prietenul ei, vedeta YouTube Josh Paler Lin, au declanşat au scandal luna trecută după ce au publicat pe Instagram o înregistrare video în care ea apare făcînd cumpărături pe insula turistică Bali cu o mască pictată pe faţă. ”Această acţiune a fost întreprinsă pentru a servi drept lecţie că oricine vizitează Indonezia trebuie să se conformeze regulilor sale”, a declarat guvernatorul din Bali, I Wayan Koster, cu referire la expulzarea femeii.

În înregistrarea video se vede că Se şi Lin au încercat să intre în supermarket, însă au fost opriţi de paznici pentru că nu purtau măşti. Ca urmare, Lin, care obişnuieşte să facă farse şi are 3,4 milioane de abonaţi pe YouTube, a pictat o mască pe faţa partenerei sale şi astfel acesteia i s-a permis să intre. ”Aţi observat că, de fapt, nimeni nu se uită la tine?”, spune Lin în înregistrarea video, care a fost ştearsă între timp de pe contul său de Instagram. ”Nu-mi vine să cred că a funcţionat!”, adaugă ea. Directorul serviciului de imigrări din Bali, Jamarulu Manihuruk, a declarat că Lin nu a fost deportat, în pofida rolului pe care l-a jucat în încălcarea regulilor. ”Pe baza anchetei noastre, doar Leia a fost considerată vinovată”, a spus el.

O sticlă de vin, venită din spaţiu, se vinde cu 1 milion de dolari

O sticlă de vin Chateau Petrus din recolta anului 2000, care a călătorit în spaţiu la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), a fost pusă în vînzare de casa de licitaţii Christie’s, ai cărei specialişti au estimat-o la aproximativ 1 milion de dolari, informează AFP. Dacă preţul estimat va fi atins, atunci aceasta va deveni cea mai scumpă sticlă de vin din lume. Ea a făcut parte dintr-un lot de 12 sticle trimise la bordul ISS în Noiembrie 2019, la iniţiativa unui start-up european, Space Cargo Unlimited (SCU). După 14 luni de maturare pe orbita Terrei, preţioasele sticle de vin au revenit pe Terra în Ianuarie 2021. Testele realizate ulterior de Institutul de ştiinţe ale viţei-de-vie şi ale vinului (ISVV) din cadrul Universităţii Bordeaux au arătat că Chateau Petrus este în continuare „un vin foarte bun” după sejurul său petrecut în spaţiu. La finalul unei sesiuni de „degustare în orb”, anumite diferenţe au fost totuşi constatate între versiunea „celestă” şi cea terestră, iar ele au constat în principal în culoare, dar şi, uneori, în nuanţe ale mirosului şi gustului.

Chateau Petrus este una dintre sticlele spaţiale puse în vînzare de casa Christie’s, ai cărei specialişti au estimat că aceasta ar putea atinge un preţ de vînzare de „aproximativ 1 milion de dolari”, a precizat un purtător de cuvînt al casei de licitaţii. Suma obţinută din vînzare va fi utilizată pentru a finanţa cercetări agricole şi viitoare misiuni spaţiale. Recordul actual, pentru o sticlă standard (75 cl), a fost stabilit în Octombrie 2018, în cadrul unei licitaţii organizate de casa Sotheby’s la New York de o sticlă Romanee-Conti din recolta anului 1945, care a fost vîndută cu 558.000 de dolari. Casa Christie’s precizează că nu va organiza o licitaţie publică, ci o vînzare privată, ceea ce înseamnă că preţul tranzacţiei şi identitatea cumpărătorului vor rămîne confidenţiale, cu excepţia situaţiei în care cumpărătorul va alege să le facă publice.

Chateau Petrus face parte din gama vinurilor Pomerol şi este considerat unul dintre cele mai reputate vinuri din lume. Domeniul Chateau Petrus este situat în perimetrul celebrelor podgorii din regiunea franceză Bordeaux. O sticlă clasică de Chateau Petrus din anul 2000, considerat un sortiment de lux, se vinde în prezent cu aproximativ 4.500 de euro (circa 5.400 de dolari).

Strategie englezească de favorizare a imigranţilor cîștigători ai premiilor Nobel sau Oscar, artiști, arhitecți

Executivul britanic facilitează acordarea vizelor de muncă pentru oameni de ştiinţă, artişti sau muzicieni premiaţi, printr-o nouă politică de imigrare bazată pe competenţe, introdusă după Brexit, informează AFP. Cîştigători ai unor distincţii precum premiul Nobel, premiul Turing pentru informaticieni, premiul Grammy, premiul Oscar sau Globurile de Aur vor putea trăi şi lucra mai uşor în Regatul Unit conform acestei reforme introduse de ministerul de interne. Cîştigătorii anumitor premii din domeniile dansului, modei, arhitecturii şi ştiinţelor sociale sunt, de asemenea, vizaţi de aceste schimbări. Astfel, procedurile pentru obţinerea vizei de muncă vor fi simplificate şi accelerate. Aceste schimbări se încadrează într-un nou sistem de imigraţie ce foloseşte "puncte", pus în aplicare de Executivul britanic după Brexit, cu scopul de a atrage "cele mai bune talente în ţară pe baza abilităţilor pe care le pot aduce, mai degrabă decît pe baza naţionalităţii lor", a indicat Ministerul de Interne într-un comunicat. "Cîştigătorii acestor premii au atins apogeul carierei lor şi au multe de oferit Regatului Unit. Aceste schimbări importante le vor oferi libertatea de a veni şi de a lucra în industriile noastre de excelenţă ale artelor, ştiinţelor, muzicii şi filmului", a declarat ministrul de Interne Priti Patel, menţionată într-un comunicat, scrie Agerpres.

Controlul imigraţiei, în special cea provenind din ţările sărace ale Uniunii Europene a fost printre temele cheie ale campaniei referendumului Brexit din 2016. Începînd cu 1 Ianuarie, lucrătorii din Uniunea Europeană nu se mai bucură de deplină libertate de mişcare în Regatul Unit. Noul sistem de puncte favorizează inteligenţa în detrimentul lucrătorilor slab calificaţi. Pentru a obţine o viză, sunt luate în considerare abilităţile, cunoştinţele de limba engleză şi resursele financiare.

O femeie de 25 de ani din Mali a născut 9 copii

O femeie din Mali a născut nouă bebeluși, cu doi în plus față de ceea ce evidențiaseră investigațiile medicale, a anunțat Ministerul Sănătății din țara africană. Astfel, Halima Cisse, în vîrstă de 25 de ani, a intrat într-un club extrem de redus al mamelor de nonupleți, potrivit The Guardian. Femeia ar fi trebuit să nască șapte bebeluși, conform testelor cu ultrasunete efectuate în Maroc și Mali, însă doi dintre frați pur și simplu nu au putut fi văzuți. Toți copiii au fost născuți prin cezariană. Sarcina lui Cisse a devenit subiect național în țara Vest-africană și a atras atenția liderilor. Cînd medicii au spus că Cisse are nevoie de îngrijiri de specialitate, în luna Martie, liderul țării, Bah Ndaw, a ordonat trimiterea ei în Maroc, unde putea fi îngrijită mai bine. Aici, de altfel, a născut cinci fete și patru băieți.

„Mama și bebelușii se descurcă bine pînă în prezent”, a declarat ministrul Sănătății din Mali, Fanta Siby, pentru Agenția France-Presse, adăugînd că a fost ținută la curent în permanență cu situația de către medicul malian care a însoțit-o pe Cisse în Maroc. Femeia urmează să se întoarcă acasă peste cîteva săptămîni. Cu toate acestea, purtătorul de cuvînt al Ministerului Sănătății din Maroc, Rachid Koudhari, a declarat că nu are cunoștință despre o astfel de naștere multiplă care să fi avut loc într-unul din spitalele țării.

Medicii au fost îngrijorați cu privire la sănătatea femeii, potrivit presei locale, precum și cu privire la șansele de supraviețuire ale bebelușilor ei. Cazurile de nonupleți sunt extrem de rare. Complicațiile medicale la nașterile multiple de acest fel duc deseori la decese ale copiilor.

OMS vrea mai puţin sodiu în alimentaţie

Sarea în exces în alimente şi băuturi prezintă un risc mai mare de a suferi de boli de inimă şi accidente vasculare cerebrale potenţial fatale, a declarat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), publicînd noi recomandări pentru limitarea conţinutului de sodiu în alimentaţie, relatează Reuters. Se estimează că 11 milioane de decese la nivel global sunt asociate unei alimentaţii de slabă calitate în fiecare an, între care 3 milioane sunt atribuite nivelului ridicat de aport de sodiu, se arată într-un raport publicat de OMS. În multe ţări bogate şi în tot mai multe state cu venituri mici. o proporţie semnificativă a sodiului în dietă provine de la alimente fabricate precum pîine, cereale, carne procesată şi produse lactate, inclusiv brînză, a mai spus OMS. Clorura de sodiu este denumirea chimică a sării, iar sodiul este un mineral care reglează cantitatea de apă din organism.

Autorităţile trebuie să stabilească politici de reducere a consumului de sare şi să ofere oamenilor informaţii pentru a face alegeri alimentare potrivite, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Avem nevoie ca industria produselor alimentare şi a băuturilor să reducă nivelurile de sodiu în alimentele procesate”, a spus şeful OMS într-un comunicat. Noile linii directoare stabilite de OMS, pentru 64 de categorii de alimente şi băuturi, vizează să îndrume autorităţile din domeniul sănătăţii din cele 194 de state membre în discuţiile cu industria alimentară şi a băuturilor. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în rîndul bolilor netransmisibile la nivel mondial, responsabile pentru 32% din totalul deceselor, a mai spus OMS. Aportul ridicat de sodiu este asociat cu obezitatea, bolile de rinichi cronice şi cancerul gastric, se mai arată în raport. OMS le recomandă oamenilor să consume mai puţin de 5 grame de sare (sau mai puţin de 2 grame de sodiu) pe zi. Obiectivul său global, stabilit în 2013, este reducerea cu 30% a consumului mediu de sare de către populaţie pînă în 2025, a mai spus OMS, care a adăugat că „în prezent, lumea nu este pe drumul cel bun pentru a atinge acest obiectiv”.

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat planul de acţiune privind migraţia şi azilul

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat, Miercuri, planul de acţiune privind migraţia şi azilul în Europa (2021-2025), în care este subliniată nevoia unei protecţii sporite pentru persoanele vulnerabile, pe întreaga durată a procedurilor de azil şi migraţie, indică un comunicat de presă al organizaţiei, potrivit agerpres. ”Migranţii şi solicitanţii de azil se confruntă cu probleme particulare în timpul pandemiei de COVID-19, în special pentru a avea acces la asistenţa medicală şi la vaccinare. Noi consolidăm cooperarea cu statele membre pentru a proteja majoritatea persoanelor vulnerabile”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić. Noul plan de acţiune include principalele provocări şi oportunităţi identificate după publicarea, în 2019, a precedentului plan, consacrat de acea dată copiilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, comitetele directoare şi organismele de monitorizare ale Consiliului Europei au subliniat protecţia specială pe care statele trebuie să o furnizeze persoanelor vulnerabile în contextul azilului şi al migraţiei.

În noul plan de acţiune, ”persoanele vulnerabile în contextul migraţiei şi azilului” sunt acelea ale căror nevoie particulare au fost constatate după o evaluare individuală a situaţiei lor şi care sunt îndreptăţite să facă apel la obligaţia statelor de a furniza o protecţie şi o atenţie speciale. Planul de acţiune se bazează pe patru piloni, dintre care trei decurg din mandatul central al Consiliului Europei – drepturile omului, democraţie şi stat de drept, cel de-al patrulea pilon este unul transversal, bazat pe cooperare: asigurarea protecţiei şi promovarea garanţiilor; garantarea accesului la drept şi justiţie; încurajarea participării democratice; consolidarea cooperării între autorităţile responsabile pentru migraţie şi azil în statele membre ale Consiliului Europei.

Ultimul raport GRECO critică dur România

Într-un raport publicat Miercuri, organismul anticorupţie al Consiliului Europei (GRECO) concluzionează că nivelul de respectare de către România a recomandărilor sale de prevenire a corupţiei cu privire la parlamentari, judecători şi procurori rămîne per ansamblu la un nivel nesatisfăcător, în ciuda unor progrese şi reforme planificate aflate încă într-un stadiu incipient, transmite agerpres. GRECO concluzionează că România a implementat în totalitate doar cinci din cele 18 recomandări ce rezultă dintr-o evaluare din 2015 şi dintr-o procedură de evaluare ad-hoc a Regulii 34 lansate în 2017 cu privire la aspecte legate de reforma judiciară. În ceea ce priveşte membrii parlamentului, nivelul de implementare rămîne neschimbat, cu excepţia unor cerinţe procedurale, cu doar două din cele nouă recomandări implementate. Avînd în vedere importanţa acestor recomandări pentru prevenirea corupţiei în rîndul parlamentarilor, GRECO subliniază că este necesară o acţiune mai hotărîtă pentru implementarea acestora.

În legătură cu prevenirea corupţiei cu privire la judecători şi procurori, în urma reformelor puternic criticate ale sistemului de justiţie penală (2017-2018) din România şi a deciziei GRECO de a aplica procedura sa ad-hoc, GRECO recunoaşte acum că au fost luate unele măsuri şi iniţiative mai promiţătoare sunt în curs care au potenţialul de a rectifica multe dintre neajunsuri. Un proiect promiţător de lege privind statutul magistraţilor din România este în curs de desfăşurare şi este în prezent supus consultării publice. Acesta prevede o procedură mai transparentă şi criterii de evaluare mai obiective pentru numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte şi se ocupă de asemenea de răspunderea judecătorilor. Un rol mai puternic pentru Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) în acest proces este încă necesar, iar implicarea puterii executive, adică a ministrului Justiţiei, în numirea sau revocarea celor mai înalţi procurori ar trebui diminuată pentru a asigura independenţa judiciară. De asemenea, trebuie stabilite criterii obiective şi clare, bazate pe merit şi calificare, pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii superioare. GRECO salută, de asemenea, consolidarea în continuare a competenţelor de supervizare ale CSM şi Inspecţiei Judiciare, precum şi desfăşurarea iniţiativelor de formare şi conştientizare ce vizează întărirea, consolidarea integrităţii judiciare şi asigurarea unor proceduri disciplinare mai uniforme şi rapide în sistemul judiciar. GRECO a solicitat autorităţilor române să furnizeze o actualizare a măsurilor luate pentru implementarea recomandărilor aflate în aşteptare pînă cel tîrziu la 31 Martie 2022.

Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) este un organism al Consiliului Europei care îşi propune să îmbunătăţească capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupţiei prin monitorizarea respectării de către acestea a standardelor anticorupţie. El ajută statele să identifice deficienţele în politicile naţionale anticorupţie, fapt ce determină reformele legislative, instituţionale şi practice necesare. În prezent, acesta cuprinde cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Belarus, Kazahstan şi Statele Unite ale Americii.

Peste 2.000 de străini din prima linie în timpul epidemiei au primit cetăţenia franceză

Mai mult de 2.000 de lucrători străini care au fost „în prima linie” în Franţa în timpul epidemiei de coronavirus şi „au demonstrat ataşamentul lor faţă de Naţiune” au primit cetăţenia franceză, a anunţat Miercuri Ministerul de Interne al Franţei, informează AFP, potrivit agerpres. „Pînă acum, 2.009 persoane au obţinut cetăţenia franceză, dintre care 665 de copii”, în cadrul unei proceduri accelerate, a detaliat Ministerul într-un comunicat. În Septembrie, ministrul delegat pentru cetăţenie, Marlene Schiappa, le-a dat prefecţilor instrucţiunea de a „accelera” şi „facilita” acest acces la cetăţenia franceză pentru persoanele care „au contribuit activ” la lupta împotriva COVID-19, între care profesionişti în domeniul sănătăţii, agenţi de securitate sau de întreţinere, bone, casieri, menajere, gunoieri. De atunci, „peste 8.000 de cereri au fost depuse la prefecturile de pe întreg teritoriul” Franţei, potrivit comunicatului, care precizează că „dosarele sunt în prezent în curs de examinare şi vor fi analizate cu cea mai mare atenţie”. Instrucţiunile transmise prefecţilor le permit inclusiv să utilizeze noţiunea de „servicii devenite importante” pentru a reduce la doi ani în loc de cinci durata minimă de rezidenţă cerută în Franţa. Totuşi, în total, 61.371 de persoane au obţinut în 2020 cetăţenia franceză, cu 20% mai puţini decît anul precedent.

Peste jumătate dintre locuitorii democraţiilor lumii cred că libertăţile le-au fost restrînse excesiv în pandemie

Cincizeci şi opt la sută dintre locuitorii democraţiilor lumii se declară mulţumiţi de modul în care Guvernele statelor lor au reacţionat la pandemia COVID-19, chiar dacă mai mult de jumătate cred că libertăţile le-au fost restrînse în mod exagerat, relevă rezultatele unei anchete la nivel global publicate Miercuri, transmite Reuters. Indicele percepţiei asupra democraţiei (DPI) este cel mai amplu studiu anual care monitorizează atitudinile faţă de democraţie în întreaga lume. Ancheta a fost întreprinsă de Fundaţia Alianţa Democraţiilor, în colaborare cu compania Latana, şi, potrivit autorilor, este reprezentativă pentru mai mult de 75% din populaţia lumii. Din cei peste 50.000 de respondenţi din 53 de ţări, puţin peste jumătate au fost de părere că ţara lor este democratică, dar mulţi văd în inegalitatea economică şi puterea companiilor Big Tech ameninţări la adresa democraţiei.

Deşi majoritatea aprobă felul în care Guvernele lor au reacţionat la pandemie, 53% cred că libertăţile personale le-au fost restrînse excesiv prin lockdown-uri. ”Trebuie acum să ieşim din pandemia COVID-19 prin a le oferi oamenilor mai multă democraţie şi libertate”, a afirmat Anders Fogh Rasmussen, preşedintele Fundaţiei Alianţa Democraţiilor, fost secretar general al NATO şi ex-premier danez. Dintre cei chestionaţi, 64% au indicat inegalitatea economică drept cea mai mare ameninţare pentru democraţie. Respondenţii din Statele Unite au fost cei mai preocupaţi de impactul companiilor Big Tech asupra democraţiei. La nivel global, aproape jumătate dintre respondenţi sunt îngrijoraţi că Statele Unite ameninţă democraţia din ţările lor, în vreme ce 38% se tem de influenţa Chinei şi 27% de cea a Rusiei. Odată cu alegerea Preşedintelui Joe Biden, percepţia privind influenţa Statelor Unite asupra democraţiei la nivel global s-a ameliorat faţă de perioada Administraţiei Donald Trump. Cu toate acestea, în Europa, Rusia şi China, influenţa SUA este în continuare percepută mai ales ca negativă.

Per total, 62% dintre respondenţi consideră că reţelele sociale au un impact pozitiv asupra democraţiei în ţara lor. Acest procent este de 76% în Venezuela şi de 72% în Hong Kong, unde reţelele sociale au fost folosite pentru organizarea de proteste şi ulterior interzise. În Statele Unite, procentul respectiv a fost de doar 42%. Majoritatea celor 53 de state incluse în anchetă sunt democraţii pluripartite, dar printre ele se află şi China, Venezuela, Vietnam şi Arabia Saudită.