UE vrea să impună tuturor statelor membre o carte de identitate comună, cu cip și cu steagul Uniunii

Comisia pentru Libertăți Civile a Parlamentului European a aprobat noile norme privind documentele de identitate ale tuturor cetățenilor UE. UE face primul pas spre schimbarea cărților de identitate ale cetățenilor din toate țările membre și să impună aceleași standarde de siguranță, scrie ziarul Il Giornale. Printre altele, deputații europeni doresc ca toate documentele să fie în culoarea albastră și să aibă pe ele steagul Uniunii.

Cu 32 voturi pentru, 7 împotrivă și 2 abțineri, Comisia pentru Libertăți civile a Parlamentului European a aprobat noile norme de standardizare a celor 86 de versiuni diferite ale cărților de identitate valabile în prezent pe teritoriul UE. Noile documente vor fi realizate în conformitate cu noile standarde de siguranță și uniformitate. Primul obiectiv este acela de a contracara furtul de identitate, susțin legiuitorii europeni. Care afirmă că măsura ar fi necesară în contextul creșterii, cu 13% în perioada 2013-2015, a numărului persoanelor arestate care aveau asupra lor documente false. Un alt obiectiv ar fi ca, în 5 ani, să fie eliminate complet vechile cărți de identitate fără cipuri care nu pot fi citite de terminalele electronice.

Eurodeputații europeni s-au gîndit și la aspectul estetic al problemei. Astfel, Comisia a stabilit că toate documentele noi trebuie să fie albastre și să aibă imprimat pe ele steagul albastru cu cele douăsprezece stele de aur. Votul final revine însă plenului Parlamentului European. În cazul aprobării, instituțiile comunitare vor începe discuțiile cu statele membre pentru a studia metodele practice de aplicare.

Trump elimină drepturile LGBT din noul acord de liber schimb cu Canada și Mexicul

O nouă lovitură a Administrației Trump pentru comunitatea LGBT. Administrația de la Washington a scutit Statele Unite de prevederile  din noul acord de liber schimb cu Canada și Mexicul - USMCA - care vizau, printre altele, aplicarea protecției drepturilor pentru comunitatea LGBT. După negocieri dure, Statele Unite, Mexic și Canada au semnat oficial, la 30 Noiembrie, un nou tratat de liber schimb, Acordul economic Statele Unite, Mexic, Canada (USMCA). Este o victorie pentru Donald Trump care pulverizase un acord precedent, NAFTA, aflat în vigoare de peste 20 de ani.

Site-ul canadian Global News notează însă că au fost făcute unele schimbări în ceea ce privește dispozițiile privind discriminarea, dintr-un draft publicat anterior, și care se referea la segmentul privitor la protecția drepturilor LGBT +. Statele Unite nu au o lege federală care să interzică discriminarea bazată pe orientarea sexuală și identitatea de gen, iar legiuitorii republicani au amenințat că vor acționa asupra acordurilor trilaterale dacă vor impune astfel de protecții. Draftul inițial cuprindea un angajament de a adopta „politici care protejează lucrătorii împotriva discriminării pe motive de angajare pe bază de sex, inclusiv în ceea ce privește sarcina, hărțuirea sexuală, orientarea sexuală și identitatea de gen”.

Varianta finală a acordului include însă doar un angajament pentru ca țările semnatare să pună în aplicare „politicile pe care le consideră adecvate pentru a proteja lucrătorii împotriva discriminării în ceea ce privește angajarea lucrătorilor”, pe baza unor caracteristici. O notă de subsol nouă clarifică în mod explicit faptul că nu va fi nevoie de modificări ale legii în Statele Unite, liniștind temerile republicanilor că odată cu noul acord ar putea fi obligați să treacă protecția drepturilor LGBT + în capitolul „drepturi civile”.

Decizia de a schimba aceste prevederi din primul draft al acordului a fost luată în spatele ușilor închise, iar motivul schimbării nu a fost făcut public. Se pare că vine în urma unei scrisori din partea congresmenilor republicani care au avertizat că textul original "ar submina dreptul Statelor Unite" de a decide cînd , dacă și cum trebuie abordate chestiuni legate de drepturile civile, clasele protejate și drepturile la locul de muncă.

Discriminarea bazată pe orientarea sexuală a fost scoasă în afara legii în Canada încă din 1996, în timp ce în 2017 au fost adoptate legi care interzic discriminarea bazată pe identitatea de gen. Mexicul a scos în afara legii discriminarea bazată pe orientarea sexuală în 2003, și este la un pas de a scoate în afara legii discriminarea bazată pe identitatea sau expresia de gen. 

NATO se teme de apariţia unui califat al jihadiștilor în Afganistan

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat, Miercuri, preocupat de numărul mare de victime din rîndul forţelor de securitate afgane şi de riscul ca Afganistanul să fie folosit ca bază pentru grupări teroriste, transmite AFP, potrivit Agerpres. „Există un risc semnificativ ca talibanii să revină la putere şi să permită instalarea grupărilor teroriste”, a afirmat Stoltenberg în cadrul reuniunii miniştrilor de Externe ai NATO de la Bruxelles. „Trebuie să asigurăm securitatea cetăţenilor noştri, evitînd transformarea Afganistanului într-o platformă pentru teroriştii înfrînţi în Irak şi în Siria. Nu intră în discuţie ca Statul Islamic să-şi recreeze în Afganistan califatul pierdut în Irak şi Siria”, a subliniat secretarul general al NATO. Acesta a pledat pentru menţinerea unei prezenţe a Alianţei în Afganistan, deşi a recunoscut un „cost financiar şi uman ridicat”, deplîngînd pierderile suferite în ultimele săptămîni.

NATO menţine pe teritoriul afgan 16.910 soldaţi în cadrul misiunii Resolute Support, vizînd formarea forţelor locale. Marţi, aminteşte AFP, noul şef al Comandamentului Central al Armatei Americane ce supervizează operaţiunile din Afganistan, generalul Kenneth McKenzie, şi-a exprimat preocuparea faţă de incapacitatea forţelor afgane de a rezista într-un mod eficace în faţa talibanilor, ale căror efective sunt estimate la circa 60.000 de combatanţi. McKenzie a avertizat în cursul audierii sale de confirmare din Senat că, dacă nu se îmbunătăţesc recrutarea şi formarea forţelor locale din Afganistan, acestea nu vor putea face faţă ratei actuale de pierderi.

Luna trecută, Preşedintele afgan Ashraf Ghani a anunţat că circa 30.000 de membri ai forţelor afgane au fost ucişi din 2015, cînd acestea şi-au asumat securitatea în ţara devastată în continuare de război. Şi populaţia civilă plăteşte un tribut greu, un recent raport al Misiunii ONU din Afganistan consemnînd 2.798 de civili ucişi şi 5.252 răniţi între Ianuarie şi Septembrie.

Într-o declaraţie în 11 puncte prezentată Miercuri, miniştrii de Externe ai NATO şi-au reafirmat „angajamentul ferm faţă de garantarea securităţii şi stabilităţii pe termen lung în Afganistan” şi au promis „sprijin financiar şi logistic pentru forţele afgane şi pentru a întări mijloacele de care dispun acestea pentru a elimina ameninţarea terorismului sub toate formele sale”. Soluţionarea conflictul din Afganistan se află în impas, la 17 ani de la operaţiunea lansată de SUA pentru înlăturarea talibanilor de la putere, în urma atacurilor de la 11 Septembrie.

Germania alocă peste 50 de milioane de euro pentru proiecte în scopul dezvoltării în teritoriile palestiniene

Guvernul Germaniei a alocat, Miercuri, 54,4 milioane de euro (62 milioane dolari) pentru proiecte în scopul dezvoltării în teritoriile palestiniene Fîşia Gaza şi Cisiordania, anunţă Biroul reprezentantului german în Ramallah, citat de cotidianul Haaretz, potrivit mediafax. Fondurile vor fi folosite pentru dezvoltarea administraţiilor locale, pentru construcţia de unităţi de învăţămînt şi pentru reinserţia pe piaţa muncii. Zece milioane de euro sunt destinate unor proiecte energetice în Fîşia Gaza. „Prin acest nou angajament substanţial, Guvernul Germaniei evidenţiază că este un partener de încredere”, a declarat Klaus Kraemer, un oficial din cadrul Ministerului german al Dezvoltării. În anul 2017, Germania a oferit 53 de milioane de euro unor proiecte pentru dezvoltare în teritoriile palestiniene.

Ce a mai rămas din viziunea lui Emmanuel Macron 

Atunci cînd Emmanuel Macron a fost ales Preşedinte al Franţei, în Mai 2017, mulţi în Europa au văzut în el speranţa unui nou început, dar recentele evenimente arată că nu a mai rămas mare lucru din viziunea Preşedintelui francez, se arată într-un articol publicat Miercuri de Politico, scrie Agerpres.

După ani de criză, Europa avea în sfîrşit un lider ce părea capabil să o scoată din stagnare şi turbulenţe. Tînărul Preşedinte a venit cu un partid ce purta un nume mobilizator (En Marche!) şi cu o viziune de reconstrucţie a casei europene, renăscînd spiritul de fraternitate uitat al continentului. Comentatoarea franceză Natalie Nougayrede sintetiza, într-o singură frază, în publicaţia The Guardian, atmosfera din a doua zi a alegerii lui Macron Preşedinte al Franţei: ”Cîştigul cel mai important este că Macron a învins cu un mesaj puternic pro-european de speranţă şi reformă, într-un moment în care cuvîntul Europa aproape devenise un sinonim al deznădejdii”. Veniseră, în sfîrşit, zorii zilei în Europa. Dar apoi a venit realitatea. Ultimele zile au arătat ce a mai rămas din viziunea lui Macron, adică nu mare lucru. Indiferent că vorbim despre taxa franceză pe combustibil, de planurile pentru un impozit european perceput giganţilor internetului sau de planificata reformă a zonei euro, Macron a dus la capăt puţin din ceea ce a promis. Aceasta spune la fel de mult despre Europa cum spune despre tînărul lider francez arogant şi intoxicat de noua sa putere şi influenţă.

Motivele eşecului revoluţiei lui Macron se regăsesc atît în ţara sa cît şi în afară. Era clar de la bun început că, pentru a-şi realiza agenda europeană, el trebuia să arate mai întîi că este capabil să reformeze Franţa. Ani la rînd, Berlinul a privit cu tot mai multă nelinişte (aproape cu panică) cum atît Nicolas Sarkozy cît şi François Hollande au eşuat să implementeze reforme serioase în contextul situaţiei economice tot mai dificile a ţării lor.

Macron ştia că, pentru a avea succes în Europa, trebuia să se impună în faţa Germaniei, iar singurul mod în care putea face acest lucru era să rezolve problemele interne ale Franţei. Declinul precipitat al poziţiei sale acasă, în ultimul an, care a culminat cu revolta ”Vestelor Galbene”, l-a lăsat pe Macron fără legitimitatea de care are nevoie pe scena europeană. Mai simplu spus, un lider francez a cărui popularitate acasă a ajuns la puţin peste 20% nu poate pleda credibil pentru schimbări majore în politica europeană, fie că este vorba despre sectorul militar ori de chestiunile specifice ale zonei euro.

Există însă un motiv mai profund care îi pune obstacole lui Macron, explică Jan Techau, director al programului european la centrul de studii German Marshall Fund al SUA. ”El nu este acel european adevărat pe care vrea ca noi să-l credem că este. El nu este un european de dragul Europei, ci de dragul Franţei”, crede analistul citat, care-l descrie pe Macron ca fiind în esenţă un ”Gaullist” care a pus interesele naţionale ale Franţei mai presus de orice. Această realitate a ieşit la suprafaţă într-o varietate de contexte, de la diplomaţie la apărare şi inclusiv în sfera comercială. De pildă, săptămîna trecută, Parisul a reacţionat cu o supărare greu disimulată în faţa sugestiei ministrului german de Finanţe, Olaf Scholz, ca Franţa să cedeze Uniunii Europene locul ei de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Cînd trebuie să vină cu idei despre apărarea europeană comună, în special ”armata europeană” pe care a propus-o, Macron se pierde repede în generalităţi, un semn clar în ochii multor observatori că el nu este chiar atît de interesat de aceasta. Chiar şi la capitolul inteligenţei artificiale, un domeniu în care Franţa şi Germania au promis că vor colabora îndeaproape pentru a contracara concurenţa Chinei şi a Statelor Unite, cele două părţi par să-şi urmărească separat propriile obiective.

Eşecul lui Macron de a veni în întîmpinarea aşteptărilor nu este o veste proastă doar pentru cauza reformei UE. Mulţi au sperat că după ce cancelarul Angela Merkel îşi va încheia mandatul el va fi cel care va îmbrăca haina de lider de facto al UE. Dar deocamdată sunt puţine motive care să sugereze că şi poate. Emmanuel Macron ”nu poate umple vidul şi aceasta înseamnă că nici nu poate fi umplut”, spune Jan Techau.

Negociatorii anunţă un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor

Parlamentul European şi statele membre ale blocului comunitar au ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe 2019, au anunţat Miercuri negociatorii, după luni de dispute, transmite DPA, scrie Agerpres. Bugetul pentru anul viitor, de 148,2 miliarde de euro (169 de miliarde de dolari), reprezintă o creştere de peste 2% faţă de 2018. Planul este „avantajos din punct de vedere economic şi asigură spaţiu de manevră pentru a face faţă unor nevoi neaşteptate”, a afirmat Hartwig Loeger, ministrul austriac de Finanţe şi negociatorul şef pentru statele membre ale UE.

Sume mai mari vor fi alocate pentru cercetare şi inovare, infrastructură şi programe de schimb pentru tineri. Aproximativ 1,45 miliarde de euro sunt alocaţi pentru sprijinirea refugiaţilor din Turcia, în timp ce fondurile pentru aderarea Turciei la UE sunt reduse cu 146,7 milioane de euro. Acordul trebuie adoptat săptămîna viitoare de Parlamentul European şi statele membre ale blocului comunitar, o decizie care este considerată o formalitate. Negocierile pentru buget sunt de obicei afaceri tensionate, statele membre încercînd de obicei să limiteze cheltuielile, în timp ce parlamentarii europeni cer mai multe cheltuieli, susţin analiştii. Cei mai mulţi bani din bugetul UE se întorc la statele membre ale blocului comunitar sub forma subvenţiilor pentru agricultură, sprijinirea regiunilor sărace sau a programelor pentru cercetare şi educaţie.

Muncitorii străini, „exploataţi de către angajatorii lor” în Germania

Angajaţi fără contract de muncă, sub-remuneraţi, obligaţi să facă ore suplimentare neplătite: în Germania, străinii sunt adesea „exploataţi de către angajatorii lor”, denunţă Miercuri Institutul German pentru Drepturile Omului, informează AFP, potrivit Agerpres.

Aceşti străini, printre care sirieni şi irakieni primiţi în 2015, dar şi români, bulgari sau latino-americani, sunt victime ale unei „grave exploatări” în munca lor, subliniază acest institut independent, în raportul său anual prezentat Parlamentului german. Unii angajatori nu ezită să le plătească străinilor salarii mult inferioare salariului minim în Germania, care este în prezent de 8,84 de euro brut pe oră. Unii muncitori străini sunt, de asemenea, constrînşi să facă ore suplimentare neplătite sau sunt cazaţi de angajatorii lor în locuinţe improprii, potrivit institutului, care a realizat interviuri cu mai multe zeci de muncitori străini. Astfel de situaţii sunt frecvente în domeniul construcţiilor, al întreprinderilor pentru procesarea cărnii, dar şi în domeniul sanitar, al firmelor de curăţenie sau în sectorul hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor (horeca), precizează institutul.

Raportul subliniază lipsa frecventă a contractelor de muncă sau a statelor de plată, ceea ce face dificil pentru muncitorii imigranţi să intenteze apoi eventuale acţiuni în Justiţie. Angajatorii lor nu plătesc nici contribuţii sociale. „De fapt, aceste persoane nu au practic nici o posibilitate de a-şi revendica salariile la Tribunal”, şi-a exprimat regretul directoarea institutului, Beate Rudolf, în timpul prezentării raportului.

Lipsa de cunoştinţe lingvistice şi juridice, dependenţa de angajator sau dificultatea de a accede la avocaţi „duce la o inferioritate structurală a persoanelor vizate în raport cu angajatorul lor”, atenţionează institutul. Pentru a remedia situaţia, el preconizează inclusiv posibilitatea de a intenta procese colective.

Germania a primit în 2015 în jur de un milion de migranţi, majoritatea proveniţi din Irak şi Siria. Această decizie a cancelarului federal german Angela Merkel a fost de atunci criticată, într-un context de ascensiune a extremei drepte şi inclusiv în propriul partid, însă este susţinută de mediul de afaceri. Berlinul a adoptat legi mai restrictive privind dreptul la azil, care au contribuit la diminuarea drastică a numărului de noi solicitări de azil. Din Ianuarie și pînă la sfîrşitul lui 2018, Germania a înregistrat 158.000 de cereri de azil, foarte departe de „vîrful” de 750.000 din 2016. Cu toate acestea, coaliţia aflată la putere preconizează o lege care să atragă muncitorii străini calificaţi pentru a contracara penuria de mînă de lucru din unele sectoare.

Brexitul va pune capăt libertăţii de circulaţie a cetăţenilor comunitari în Regatul Unit

Ministrul britanic de Interne, Sajid Javid, a declarat Miercuri, în faţa Parlamentului de la Londra, că acordul privind Brexitul convenit cu UE va pune capăt libertăţii de circulaţie a cetăţenilor comunitari în Regatul Unit şi va permite ”controlarea” imigraţiei, transmite agenţia EFE, scrie Agerpres.

În intervenţia sa, în Camera Comunelor, în a doua zi de dezbateri asupra acordului şi declaraţiei politice privind Brexitul convenite cu UE şi asupra cărora deputaţii britanici se vor pronunţa prin vot pe 11 Decembrie, ministrul Sajid Javid a mai spus că, pînă la finele lunii Decembrie, Guvernul condus de Theresa May va publica o ”carte albă” în care vor fi oferite detalii despre viitoarea lege privind imigraţia pe care o va elabora Executivul de la Londra.

Această lege, a indicat Sajid Javid, va pune capăt oricărei priorităţi pentru cetăţenii Uniunii Europene în faţa altor naţionalităţi. ”Acordul (privind Brexitul) ne va permite crearea unui sistem care nu este construit pe legile europene şi care va funcţiona numai pe baza interesului naţional” al Regatului Unit, a precizat el. ”Libertatea de circulaţie (pentru cetăţenii comunitari) se va termina. În viitor, decizia cu privire la cine vine în Regatul Unit va reveni exclusiv Regatului Unit”, a asigurat ministrul britanic de Interne.

Parlamentarul laburist Chuka Umunna s-a plîns, în timpul dezbaterilor din Camera Comunelor, că deputaţii nu vor putea vedea respectiva ”carte albă” înaintea votului din 11 Decembrie şi a atras atenţia că planurile definitive ale Guvernului, inclusiv cele legate de imigraţie, s-ar putea schimba în funcţie de ce se va stabili la negocierile cu UE cu privire la relaţia post-Brexit. Premierul Theresa May a declarat, în Noiembrie, că lucrătorii imigranţi din Uniunea Europeană care vin în Marea Britanie nu vor mai putea ‘să sară peste rînd’ după Brexit, formulare pentru care însă ea apoi şi-a exprimat regretul.

Un fost general bosniac a fost arestat pentru crime de război

Un fost general al forţelor bosniace în timpul conflictului intercomunitar din anii 1990, Ramiz Drekovic, a fost arestat Miercuri la Sarajevo, sub acuzaţia de crime împotriva civililor sîrbi, a comunicat Parchetul bosniac, potrivit AFP, transmite şi agerpres.

Drekovic, în vîrstă de 62 de ani, este al treilea general al forţelor bosniace musulmane acuzat în ultimii trei ani de Justiţia locală pentru crime de război. Judecătorii urmează să decidă dacă Ramiz Drekovic va rămîne sau nu în arest. Bosniac originar din Serbia, el a fost căpitan în Armata populară iugoslavă (JNA) înainte de destrămarea federaţiei în 1991 şi de războaiele în care şi-au pierdut viaţa peste 130.000 de oameni, dintre care aproape 100.000 în Bosnia. Drekovic s-a alăturat Armatei bosniace, în care a fost unul din principalii comandanţi în timpul războiului împotriva forţelor sîrbe.

El este acuzat de Parchetul de la Sarajevo că, în Primăvara lui 2015, în calitate de comandant al Corpului 4 de Armată, a ordonat mai multe bombardamente de artilerie împotriva oraşului Kalinovik. Un comunicat al Parchetului precizează că, în aceste bombardamente, ‘un copil de 15 ani a fost ucis şi mai mulţi copii şi adulţi au fost răniţi, în plus faţă de o mare distrugere de bunuri’. Retras din Armată la scurt timp după conflictul intercomunitar dintre anii 1992-1995, Drekovic a fost consilier al mai multor lideri bosniaci. Alţi doi foşti generali bosniaci, Sakib Mahmuljin şi Atif Dudakovic, au mai fost inculpaţi în ultimii ani pentru crime de război. Fostul comandant bosniac din enclava Srebrenica, Naser Oric, a fost achitat de Justiţie săptămîna trecută.

Rusia va răspunde cu măsuri simetrice dacă SUA vor construi noi tipuri de rachete

Rusia va reacţiona simetric în cazul în care Statele Unite vor dezvolta noi tipuri de rachete după eventuala retragere din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a avertizat Miercuri Preşedintele rus Vladimir Putin, observînd că Pentagonul are deja în planul bugetar un proiect balistic.

Vladimir Putin afirmă că, înaintea anunţului Preşedintelui Donald Trump privind retragerea SUA din Tratatul INF, Congresul alocase fonduri pentru dezvoltarea unor noi rachete nucleare. „Decizia SUA (de retragere din INF - n.red.) a fost luată tacit cu mult timp înainte, au crezut că nu vom observa, dar proiectul este deja stipulat în bugetul Pentagonului, adică dezvoltarea acestor rachete; au anunţat retragerea din Tratatul INF abia ulterior”, a declarat Vladimir Putin, citat de agenţia Tass, potrivit mediafax. „Apoi, au început să caute pe cineva căruia să îi atribuie vina, iar cel mai simplu şi cel mai tradiţional lucru pentru Occident este să spună că este vina Rusiei. Dar acest lucru nu este adevărat, ne opunem anulării acestui Tratat, dar, dacă se va întîmpla acest lucru, vom reacţiona în mod adecvat”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) în 60 de zile în cazul în care Rusia nu va reîncepe să respecte acordul, a transmis Marţi seară secretarul de Stat american, Mike Pompeo. „Statele Unite anunţă, astăzi, că Rusia a fost găsită vinovată de încălcarea clară a Tratatului INF; vom suspenda obligaţiile noastre în 60 de zile dacă Rusia nu revine la aplicarea totală şi verificabilă a Tratatului”, a declarat Mike Pompeo după reuniunea miniştrilor de Externe ai statelor NATO, desfăşurată la Bruxelles. „Aceste încălcări ale Tratatului INF nu pot fi văzute separat de modelul mai amplu al ilegalităţilor ruse pe plan mondial. Lista acţiunilor negative ale Rusiei este lungă: Georgia, Ucraina, Siria, ingerinţe electorale, cazul Skripal şi acum Strîmtoarea Kerci, iar acestea sunt doar cîteva”, a subliniat Pompeo, atribuind Moscovei responsabilitatea pentru abandonarea Tratatului INF, deşi Preşedintele Donald Trump a anunţat intenţia retragerii SUA din acest acord.

Rusia a negat că ar încălca Tratatul INF, dar a acuzat că sistemele balistice instalate de SUA în România intră în contradicţie cu acest acord Sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa au caracter ofensiv, fiind o încălcare gravă a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat Ministerul rus de Externe, referindu-se la platforma Aegis, montată în România. Anterior, Washingtonul acuzase Administraţia Vladimir Putin că încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), avertizînd că Armata SUA ar putea distruge arsenalul nuclear rus dezvoltat prin încălcarea acestui acord. Kay Bailey Hutchison, ambasadorul Statelor Unite la NATO, a dat asigurări că Washingtonul va încerca să găsească soluţii diplomatice, dar, dacă riscurile vor persista, ar putea recurge la acţiuni militare. „Măsurile de contracarare ar putea include eliminarea rachetelor dezvoltate de Rusia prin încălcarea acestui Tratat. Dacă Rusia va continua acţiunile de înarmare, vom încerca să dezvoltăm capabilităţi prin care să eliminăm rachetele care pot lovi ţările aliate din Europa şi statul american Alaska. Deci, presupun că este şi în interesul nostru, şi în cel al Canadei. Avem riscuri Nord-atlantice, dar şi la nivel european”, a subliniat oficialul SUA. Ulterior, Washingtonul a dat asigurări că nu se referă la un atac împotriva Rusiei, ci la intensificarea capabilităţilor defensive.

Uniunea Europeană a atras atenţia Administraţiei Donald Trump că decizia de retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) va genera „instabilitate” şi o „cursă a înarmării”, cu efecte asupra ţărilor europene.

Autorităţile bulgare au confiscat un adevărat arsenal. Infractorii aveau mai multe arme decît trupele speciale

Autorităţile bulgare au confiscat Miercuri o mare cantitate de arme, în urma unor raiduri efectuate la Sofia şi în satul Gabarevo (centru), transmite BTA, potrivit agerpres. În cursul operaţiunii, care a fost lansată în urmă cu cîteva zile, Poliţia a descoperit arme de asalt automate Kalaşnikov, precum şi alte arme şi muniţie. Majoritatea erau împachetate în pungi sau cutii, unele dintre ele fiind noi. Armele au fost remise Direcţiei generale pentru combaterea crimei organizate în prezenţa premierului Boiko Borisov, a procurorului general Sotir Ţaţarov şi a ministrului de Interne Mladen Marinov.

Procurorul general adjunct Ivan Gheşev a remarcat, cu acest prilej, că operaţiunea arată că, deşi Bulgaria are ceva probleme cu combaterea crimei organizate, aceste probleme nu diferă de cele ale altor ţări. El a precizat că, în cursul percheziţiilor, au fost confiscate amortizoare similare celor folosite exclusiv de forţele speciale bulgare şi că cele opt kilograme de praf de puşcă găsite în garajul din Gabarevo ar fi distrus complet clădirea, dacă ar fi sărit în aer. Anchetatorii sunt convinşi că o parte din arsenal, inclusiv amortizoarele, au fost produse într-o fabrică din Kazanlîk, în centrul ţării.

Poliţia a mai confiscat paşapoarte falsificate canadiene, europene, israeliene şi iraniene şi au fost arestaţi doi cetăţeni iranieni. La începutul şedinţei de Miercuri a Guvernului, premierul Borisov a comentat că volumul de arme confiscate îl depăşeşte pe cel aflat la dispoziţia brigăzilor speciale şi că arsenalul găsit, care cuprinde puşti, lansatoare de grenade şi peste 40.000 de gloanţe, este de înaltă calitate.