Criza din Italia, pe cale de rezolvare. Noul Guvern depune Joi jurămîntul

Noul Guvern italian de coaliție, format din Mișcarea 5 Stele și Partidul Democrat, depune Joi jurămîntul, după ce Președintele Sergio Mattarella a acceptat lista miniștrilor prezentați de Giuseppe Conte. Depunerea jurămîntului de către Conte şi miniştrii săi va avea loc Joi dimineaţă, la ora locală 10.00 (08.00 GMT), a comunicat secretarul general al Preşedinţiei, Ugo Zampetti, informează AFP și EFE, citate de Agerpres.

Giuseppe Conte a anunţat componenţa noului Cabinet pe care îl va conduce şi în care liderul M5S, Luigi Di Maio, va deţine portofoliul Externelor. Noul ministru de Interne va fi Luciana Lamorgese, funcţionar civil de rang înalt, care îi va lua locul lui Matteo Salvini, liderul Ligii (extremă dreapta), al cărui mandat a fost caracterizat de măsuri aspre antimigraţie, criticate de ONG-uri care militează pentru drepturile omului. Luciana Lamorgese, care va împlini 66 de ani săptămîna viitoare, a lucrat în Ministerul de Interne pînă anul trecut şi în prezent este membră a Consiliului de Stat, o înaltă instanţă administrativă.

Un alt portofoliul-cheie îi va reveni lui Roberto Gualtieri, preşedintele Comitetului pentru afaceri economice şi monetare din Parlamentul European şi membru al PD, care va fi noul ministru al Economiei. Prezentarea listei noului Executiv a fost posibilă după ce membrii Mişcării 5 Stele au aprobatMmarţi, într-un vot online, formarea unei coaliţii de guvernare împreună cu Partidul Democrat. Cele două formaţiuni, tradiţional rivale, au convenit că vor alcătui un nou Guvern pentru a evita desfăşurarea de alegeri anticipate după ruperea coaliţiei anterioare între M5S şi Liga.

De ce a fost aleasă Viena “cel mai bun oraș pentru locuit în 2019”

Viena a fost desemnată, pentru al doilea an consecutiv, cel mai bun oraş pentru locuit, potrivit unui clasament publicat Miercuri şi realizat de “Economist Intelligence Unit”, celula de cercetare şi analiză afiliată săptămînalului englez The Economist. Paris a fost retrogradat de pe locul 6 pe 25 din cauza impactului mişcării “vestelor galbene”.

Deja în fruntea topului anul trecut, Viena îşi confirmă avantajele: infrastructura, calitatea aerului, oferta culturală, educativă şi medicală aproape de perfecţiune, într-un context de stabilitate de invidiat, potrivit analiştilor. Pentru al doilea an consecutiv, Capitala austriacă a obţinut un scor de 99,1 puncte, în faţa oraşului Melbourne (98,4), care s-a aflat mulţi ani pe primul loc, şi Sydney (98,1). Australia şi Canada domină Top 10, cu trei oraşe fiecare. Japonia este de asemenea prezentă cu Tokyo şi Osaka. Copenhaga, al doilea oraş european, se clasează pe locul 9 la nivel mondial.

În fiecare an, 140 de oraşe sunt astfel evaluate pe o scară de 100 de puncte, în baza unor criterii: nivel de viaţă, criminalitate, reţea de transport, acces la educaţie şi sistem de sănătate, stabilitate economică şi politică. Pentru prima dată, indicele integrează un parametru ţinînd cont de efectele schimbărilor climatice asupra calităţii vieţii: în acest sens, New Delhi şi Cairo au fost sancţionate din cauza “calităţii slabe a aerului”, a temperaturilor medii neatractive şi a unei aprovizionări cu apă insuficiente”.

Atunci cînd mai multe oraşe au cîştigat puncte în aceşti ultimi ani datorită ameliorării stabilităţii, a sistemului educativ şi de îngrijirii, aceste progrese sunt “grav ameninţate de un climat din ce în ce mai defavorabil”, a spus Agathe Demarais de la EIU. Londra şi New York, confruntate cu percepţia unui risc semnificativ de criminalitate, terorism şi de infrastructuri supraaglomerate, se clasează pe locul 48, respectiv 58. La coada clasamentului, se află cinci oraşe cel mai puţin primitoare: Damasc, Lagos, Dacca, Tripoli şi Karachi. Într-un alt studiu publicat în Martie 2019, compania Mercer a plasat Viena în fruntea clasamentului celor mai ofertante oraşe în privinţa calităţii vieţii în lume, pentru al zecelea an consecutiv.

Boris Johnson, paralizat și de-ai lui: Camera Comunelor a votat legea prin care opreşte Brexit fără acord

O nouă înfrîngere pentru Boris Johnson în Parlamentul de la Londra. Legea prin care parlamentarii britanici pro-europeni încearcă să-l împiedice pe premierul conservator Boris Johnson să decidă un Brexit fără acord pe 31 Octombrie a trecut Miercuri seară de  Camera Comunelor, transmit agenţiile internaţionale de presă. Textul, propus de opoziţie şi de un grup de conservatori rebeli, a primit 329 de voturi pentru şi 299 împotrivă. Legea va ajunge în Camera Lorzilor, unde urmează să fie dezbătută probabil timp de mai multe zile.

Premierul Boris Johnson a reacţionat imediat şi a spus că actul normativ pune efectiv capăt negocierilor privind Brexit-ul. El a mai declarat că legea adoptată îl forţează pe premier să capituleze în negocierile cu UE şi că privează Marea Britanie de dreptul de a decide cît de mult ar trebui să stea în UE. Johnson a declarat totodată că Guvernul nu poate funcţiona dacă Parlamentul refuză să adopte ceea ce el propune. El a spus de asemenea că trebuie să aibă loc alegeri la 15 Octombrie.

Actul normativ pe care Johnson îl numeşte ″legea capitulării″, argumentînd că UE nu le va mai face nici o concesie britanicilor ştiind că aceştia nu vor putea ieşi din UE fără un acord, l-ar obliga pe şeful Guvernului de la Londra să ceară o nouă amînare a Brexitului pînă la 31 Ianuarie 2020, dacă, pînă la 19 Octombrie, premierul nu reuşeşte să obţină un nou acord cu UE sau nu primeşte aprobarea Parlamentului pentru o retragere fără acord.

După ce Marţi seară o alianţă transpartinică, căreia i s-au raliat şi 21 de deputaţi conservatori, a condus la adoptarea unei moţiuni care a permis votul asupra acestei legi în Camera Comunelor, Johnson a cerut Miercuri convocarea alegerilor anticipate pentru 15 Octombrie, dacă va fi adoptată legea care-l obligă se ceară o nouă amînare a Brexitului.

Discuții între Rusia și Turcia despre vînzarea de avioane Su-57 și Su-35

Rusia și Turcia poartă consultări privind intenția Administrației de la Ankara de a achiziționa aeronave multirol Sukhoi-57 și Sukhoi-35, a anunțat Miercuri șeful Serviciului Federal pentru cooperare tehnico-militară din Rusia, Dmitri Shugayev, conform agenției de presă Tass.

„Nu a fost făcută o cerere oficială pentru Sukhoi-57 momentan, așadar este prematur să speculăm despre discuții concrete”, a declarat Shugayev. „Există însă consultații privind achiziția aeronavelor Sukhoi-35 și Sukhoi-57”, a adăugat acesta.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că avioanele rusești Suhoi Su-35 și Su-57 sunt o posibilă alternativă la aeronavele americane F-35. Participarea Turciei la programul F-35 a fost suspendată din cauza achiziţiei de către Ankara a sistemului antibalistic rus S-400. Ministerul turc al Apărării a confirmat că a început transferul elementelor celei de-a doua baterii a sistemului antiaerian S-400.

Ankara a comandat un sistem antibalistic şi antiaerian rus S-400, dar cazul a amplificat tensiunile dintre Turcia şi Statele Unite, aliaţi în cadrul NATO. Statele Unite avertizează că sistemele S-400 nu sunt compatibile cu echipamentele NATO, formulînd temeri că ar putea fi expuse date secrete de tip tehnic despre avioanele militare americane F-35, pe care Turcia vrea, de asemenea, să le achiziţioneze.

Noi sancţiuni americane împotriva Iranului

SUA au anunţat Miercuri noi sancţiuni împotriva Iranului, vizînd o reţea de transport maritim acuzată că vine ilegal petrol iranian, şi au exclus orice derogare care ar facilita deschiderea unei linii de credit pentru Teheran în cadrul unei medieri franceze, transmite AFP, potrivit agerpres.

Măsurile punitive privesc 16 entităţi, 11 nave şi zece persoane, a precizat Departamentul Trezoreriei de la Washington. Şeful acestuia, Steven Mnuchin, a declarat că Iranul îşi continuă provocările pentru a destabiliza regiunea şi lumea, iar noile sancţiuni arată în mod clar că aceia care cumpără petrolul iranian susţin în mod direct braţul terorist al Iranului, Forţa Qods a Gardienilor Revoluţiei. ”Reţeaua’ denunţată de Administraţia Trump ”este condusă de Forţa Qods şi de aliatul său terorist Hezbollah, mişcarea şiită libaneză, care profită şi ea financiar de pe urma acestor operaţiuni”, indică Departamentul Trezoreriei. Acesta mai afirmă că, în ultimul an, Forţa Qods a transportat petrol în valoare de sute de milioane de dolari sau mai mult prin intermediul acestei reţele, în beneficiul regimului brutal al lui Assad în Siria, al Hezbollah şi al altor actori în afara legii.

Potrivit Washingtonului, reţeaua este condusă de fostul ministru iranian al petrolului Rostam Ghassemi, în prezent înalt responsabil al Forţei Qods, care se numără printre oficialii vizaţi de sancţiuni. În paralel, Departamentul de Stat a informat că va oferi recompense de pînă la 15 milioane de dolari oricărei persoane care va furniza informaţii susceptibile să ajute la combaterea operaţiunilor financiare ale Gardienilor Revoluţiei şi Forţei Qods.

În ce priveşte posibilitatea ca Administraţia SUA să aibă în vedere eventuale derogări care ar facilita deschiderea unei linii de credit pentru Teheran, emisarul SUA pentru Iran, Brian Hook, a declarat: ”Nu putem fi mai clari cu privire la faptul că suntem hotărîţi să punem în aplicare această campanie de presiune maximă şi că nu intenţionăm să acordăm excepţii sau derogări”.

Statele europene semnatare ale acordului din 2015, din care SUA s-au retras anul trecut, încearcă o mediere ce ar consta în acordarea unei linii de credit de circa 15 miliarde de dolari Teheranului, în schimbul revenirii acestuia la respectarea integrală a angajamentelor în domeniul nuclear. Preşedintele francez Emmanuel Macron speră ca această ”gură de oxigen financiar” să creeze condiţiile pentru începerea unui dialog americano-iranian, cu o posibilă întîlnire între Donald Trump şi omologul său Hassan Rouhani. ”Preşedintele (Trump) ar dori cu adevărat să vadă o soluţie diplomatică la această situaţie”, a dat asigurări Brian Hook, fără a închide total uşa medierii franceze, dar indicînd că nu a văzut deocamdată nici o propunere concretă.

Netanyahu: Evreii vor rămîne în Hebron pentru totdeauna!

Evreii vor rămîne în Hebron „pentru totdeauna”, a declarat prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu Miercuri seară în timpul unei rare vizite în oraşul din Cisiordania, informează DPA, scrie agerpres. Netanyahu s-a exprimat în cadrul unei ceremonii memoriale de stat de comemorare a masacrului a 67 de evrei în 1929 de către o mulţime de arabi în oraş. „Vom rămîne în Hebron pentru totdeauna”, a spus Netanyahu. „Nu vom deposeda pe nimeni, dar nimeni nu ne va deposeda”, a adăugat el. Este prima dată cînd Netanyahu vizitează Hebronul după 1998, cînd a vizitat oraşul în timpul primului său mandat. De asemenea, a fost pentru prima dată cînd un prim-ministru israelian a participat la un eveniment de acest fel, organizat în Peştera Patriarhilor, potrivit The Jerusalem Post.

Hussein el-Sheikh, membru al comitetului central al partidului palestinian Fatah, a criticat vizita lui Netanyahu la Hebron într-o postare pe Twitter, declarînd că ea serveşte „satisfacerii coloniştilor înaintea alegerilor israeliene”. Alegerile generale sunt stabilite pentru 17 Septembrie.

Pînă la începutul secolului XX, în Hebron trăiau atît musulmani cît şi evrei . În urma masacrului din 1929, forţele britanice, care controlau oraşul la acea vreme, i-au evacuat pe cetăţenii evrei din oraşul vechi. După cucerirea oraşului de către trupele israeliene în 1967, evreii s-au întors în oraşul vechi. Hebronul este împărţit din 1998 într-o parte controlată de Autoritatea Palestiniană şi cealaltă de Israel. În partea controlată de Israel, 800 de colonişti evrei trăiesc înconjuraţi de aproximativ 50.000 de palestinieni.

Rusia şi-a plătit aproape integral datoria la Consiliul Europei

Rusia şi-a plătit miercuri aproape integral datoria la Consiliul Europei, organism din care risca să fie exclusă din acest motiv, informează agenţia EFE.

Potrivit purtătorul de cu.vînt al secretarului general al Consiliului Europei, 97% din datoria corespondentă anilor 2017 şi 2018 a fost achitată, pentru diferenţa de plătit mai rămînînd de clarificat unele detalii tehnice. La începutul anului în curs, datoria Rusiei faţă de Consiliul Europei era de circa 66 de milioane de euro. La finalul lunii Iunie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a aprobat revenirea delegaţiei ruse, la cinci ani de cînd aceasta fusese privată de dreptul de vot în APCE ca urmare a anexării Crimeei, decizie în urma căreia Rusia s-a retras din APCE.

În Iunie 2017, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov l-a informat pe secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, că Rusia îşi suspendă plata cotizaţiei la bugetul acestei instituţii pînă cînd vor fi restabilite complet drepturile delegaţiei sale în APCE. Anul trecut Rusia a mers chiar mai departe cu ameninţările, evocînd posibilitatea de a se retrage din Consiliul Europei, în timp ce Jagland a amintit că o ţară poate fi exclusă din această organizaţie pentru neplata cotizaţiei.

După restabilirea drepturilor delegaţiei ruse în APCE, Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat dezamăgit de această decizie, adăugînd că a încercat să-i facă să se răzgîndească pe cancelarul german Angela Merkel şi Preşedintele francez Emmanuel Macron de a susţine revenirea Rusiei în APCE.

Poliţia elenă a recurs la gaze lacrimogene în timpul unui protest al refugiaţilor pe insula Lesbos

Poliţia elenă a anunţat că a folosit Miercuri gaze lacrimogene pentru a linişti un protest violent al migranţilor într-o tabără supraaglomerată de pe insula Lesbos, relatează dpa, potrivit agerpres. În jur de 50 de tineri migranţi au declanşat protestul, cerînd să fie transferaţi din tabăra de refugiaţi Moria în Grecia continentală. Unii au început să arunce cu pietre în poliţişti şi personalul centrului, declanşînd riposta forţelor de ordine. Nu există informaţii despre eventuali răniţi. Tabăra Moira a fost construită pentru 3.000 de persoane, dar în prezent găzduieşte în jur de 9.000 de refugiaţi.

O situaţie similară se întîlneşte şi în taberele de refugiaţi de pe alte insule din Marea Egee: Chios, Samos, Leros şi Kos. Unele tabere servesc pentru procesarea cererilor de azil ale migranţilor care sosesc din Turcia. În baza acordului încheiat în 2016 între Uniunea Europeană şi Ankara, cei ale căror solicitări sunt respinse urmează să fie returnaţi în Turcia, dar procesarea cererilor nu ţine pasul cu ritmul noilor sosiri, ceea ce a dus la o supraaglomerare dramatică. La începutul acestei săptămîni, autorităţile elene au transferat un grup numeros de solicitanţi de azil, majoritatea din grupuri vulnerabile, de pe insula Lesbos în partea continentală a Greciei pentru a-i proteja şi a reduce presiunea asupra taberei Moira.

Moscova ameninţă că va expulza corespondenţii postului public german Deutsche Welle

Un înalt oficial rus care investighează acuzaţii privind influenţa externă asupra politicii interne a ameninţat Miercuri că va expulza corespondenţii postului public internaţional german Deutsche Welle, informează DPA. Vasili Piskarev, şeful comisiei care conduce ancheta, a cerut ca un reprezentant al Deutsche Welle să participe la o audiere parlamentară cu privire la acuzaţii. În cazul în care un astfel de reprezentant nu va participa, „vom solicita Guvernului să suspende sau să revoce complet acreditarea acestor corespondenţi”, a spus Piskarev în comentarii citate de agenţia de presă rusă Interfax.

Un reporter al Deutsche Welle a fost reţinut pentru scurt timp în timp ce relata despre un protest al opoziţiei politice ruse la Moscova în Iulie. Deutsche Welle a declarat într-o scrisoare publicată în germană şi rusă pe website-ul Parlamentului rus că nu va participa la audierile comisiei. „Acoperirea de către noi (a evenimentelor) respectă regulile jurnalismului echilibrat”, a afirmat postul public german, respingînd acuzaţiile că s-ar amesteca în politica internă rusă.

Putin şi Modi dau un nou impuls cooperării economice dintre Rusia şi India

Preşedintele rus Vladimir Putin şi prim-ministrul indian Narendra Modi au dat Miercuri, la Vladivostok, un nou impuls cooperării economice dintre ţările lor, anunţînd parteneriate în domeniile nuclear, al apărării şi al hidrocarburilor, transmite AFP. Cei doi lideri s-au întîlnit tete-a-tete, apoi împreună cu delegaţiile lor pentru negocieri în cadrul Forumului economic al Estului, ce are loc la Vladivostok, în Extremul Orient rus.

La finalul discuţiilor, Putin şi Modi au anunţat că au adus relaţiile lor ”la un nou nivel”. Rusia şi India urmează să fabrice împreună un model de avion civil şi studiază posibilitatea de a produce în comun combustibil nuclear. De asemenea, vor coopera în producţia şi distribuţia de petrol şi gaz, în producţia de diamante, dar şi în domeniul apărării sau al turismului. Rusia a invitat India să participe la proiectele sale de producere de gaz natural lichefiat în Arctica, iar cele două state vor încerca să creeze o zonă de liber schimb comună, în condiţiile în care valoarea schimburilor lor a fost în 2018 de doar 11 miliarde de dolari.

Pe plan politic, Putin şi Modi au chemat la o reformă a Consiliul de Securitate al ONU în sprijinul ”multilateralismului” pe principiul ”neamestecului în afacerile interne” ale statelor. Ei au discutat de asemenea despre mediu şi despre salvarea tigrilor, o temă foarte dragă lui Vladimir Putin, după cum a menţionat premierul indian. De altfel, Narendra Modi şi Vladimir Putin se cunosc de multă vreme şi se apreciază, premierul indian ţinînd să sublinieze, într-un interviu pentru presa rusă, că între ei ”există o chimie specială, o lejeritate specială în relaţiile noastre”. India, unul din cei mai mari cumpărători de armamente ai lumii, este un partener crucial pentru Rusia.

În Octombrie 2018, India şi Rusia au încheiat un acord pentru sisteme de apărare antiaeriană S-400 ruseşti în valoare de 5,2 miliarde de dolari, livrările urmînd să înceapă în 2023.