Realitatea internationala pe scurt (5 Noiembrie 2018)

Conflict armat într-un club de motociclişti din oraşul suedez Göteborg. 7 oameni au fost împușcați

Douăsprezece persoane au fost arestate după o confruntare cu arme de foc într-un club de motociclişti din Göteborg, oraş în Sud-Vestul Suediei, a transmis Duminică dpa. Poliţia anchetează cele 12 persoane în legătură cu diverse infracţiuni comise în timpul incidentului produs la Molnlycke, în Estul oraşului Göteborg. Cel puţin şapte persoane au fost spitalizate, dintre care cîteva aveau răni provocate de gloanţe, potrivit Poliţiei. Unul dintre răniţi se afla Duminică dimineaţă internat în stare gravă la spitalul universitar Sahlgrenska University. Un reprezentant al Poliţiei, Stefan Lindgren, a menţionat că mai multe victime au legături cu grupul de bikeri Hells Angels, a relatat cotidianul Göteborgs-Posten. Göteborg este unul dintre oraşele suedeze unde în ultimii ani au avut loc numeroase violenţe armate, de cele mai multe ori fiind vorba de disputarea unor zone de influenţă de către bande infracţionale rivale.

Doi jihadişti ISIS, arestaţi în Franţa. Ce postaseră pe Internet

Poliţia franceză a arestat doi membri ai unei familii din Le Mans, care făceau propagandă pentru ISIS. Doi membri ai unei familii de origine siriană arestaţi Marţi pentru postarea în mediul online a unor imagini cu o persoană care jura credinţă grupării Stat Islamic (SI) au fost puşi sub acuzare pentru ‘asociere criminală de răufăcători terorişti’, a comunicat Duminică o sursă judiciară, transmite AFP. Unul dintre cei doi a fost plasat în arest preventiv, iar celălalt sub control judiciar. O sursă apropiată anchetei a declarat că una dintre persoanele arestate este suspectată că este cea care apare în înregistrările video, dar a precizat că ‘nu este vorba în acest stadiu de un proiect de atac’. Iniţial, şapte membri ai acestei familii au fost arestaţi Marţi la Mans, un oraş din Vestul Franţei. Cinci dintre ei au fost ulterior eliberaţi, fără a face obiectul urmăririi în justiţie. Valul de atentate jihadiste, majoritatea revendicate de SI, care a lovit Franţa începînd din Ianuarie 2015 s-a soldat cu 246 de morţi.

Dezastru în Italia, după furtuni ce au ţinut o săptămînă. Oameni ucişi de fulgere şi ploi

În Italia, imagini filmate din dronă și difuzate de inspectoratul pentru situații de urgență arată prăpădul lăsat în urmă, în regiunea Veneto, după o săptămînă de furtuni. La munte, mii de copaci au fost smulși din rădăcină de vîntul foarte puternic. Iar trunchiurile și crengile rupte au acoperit la suprafață un lac de acumulare. Inundațiile și alunecările de teren au afectat drumuri și poduri. Multe sate au rămas izolate și fără curent electric. În toată Italia au fost furtuni cu vînt de pînă la 180 de kilometri pe oră și inundații, în ultima săptămînă. Vineri, două persoane au murit, o femeie de 87 de ani şi o turistă germană în vîrstă de 62 de ani, lovită de fulger în Sardinia. Aceste decese ridică la 20 numărul persoanelor ucise de intemperii de la începutul săptămînii, potrivit unui raport al Protecţiei Civile.

Cît de influentă este România în Uniunea Europeană

România este printre cele mai puțin influente țări din Uniunea Europeană - arată un studiu făcut de un institut cu sediul la Londra. În urma României mai sunt doar alte 5 ţări. Analiza e realizată de Consiliul European pentru Relaţii Externe, ce a măsurat cam cît contează fiecare ţară în familia europeană din care face parte. Studiul a fost realizat pe 800 de experţi din politică, presă sau mediu universitar, care au fost întrebaţi simplu: „Ce stat membru UE ar fi contactat de Guvernul țării dvs. în chestiuni de politici europene?" Rezultatul e mai mult decît umilitor pentru că doar 0,8% dintre respondenţi au indicat România. Adică doar vreo 6 sau 7 persoane. Practic, România nu contează, a dispărut încrederea.

România e una dintre țările cu cea mai mică influență și relevanță în blocul comunitar. Stau mai slab decît românii state precum Cipru, Bulgaria, Slovenia, Malta, respectiv Croația. Dar acestea sunt ţări cu o populaţie mult mai mică, ba mai mult, unele nici nu au vechimea României în interiorul blocului. Prin comparaţie, Polonia, copilul rebel al Europei, este văzută ca a șasea cea mai influentă țară în UE, după Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda și Italia. A şasea după marile puteri ale Europei. Rezultatele acestui studiu apar cu doar 2 luni înainte ca România să preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. 

Referendum privind independența față de Franța. Emmanuel Macron se declară „mîndru” de alegerea făcută de Noua Caledonie

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a luat act Duminică de victoria taberei „Nu” faţă de independenţa Noii Caledonii, teritoriu francez din Pacificul de Sud, la referendumul istoric privind autodeterminarea, subliniind că aceasta este un „semn de încredere” faţă de Republica franceză, potrivit AFP şi Reuters, scrie Agerpres. Potrivit rezultatelor oficiale parţiale, după numărarea a 95% din buletinele de vot, o majoritate de 56,8% dintre alegătorii din Noua Caledonie, a votat împotriva independenţei la referendumul la care s-a înregistrat o participare de circa 80%.

„Alegătorii au putut să aleagă suveran, în cunoştinţă de cauză, relaţia dintre Noua Caledonie şi Franţa. Ei s-au pronunţat astăzi, în majoritate, pentru ca Noua Caledonie să rămînă franceză”, a declarat Macron în cadrul unei scurte alocuţiuni televizate. „Vreau să-mi exprim de la început imensa mîndrie că am trecut împreună peste această etapă istorică şi de asemenea vreau să-mi exprim mîndria în calitate de şef al statului că majoritatea caledonienilor au ales Franţa. Aceasta este pentru noi un semn de încredere în Republica Franceza, în viitorul ei şi valorile sale”, a subliniat Emmanuel Macron. „În această zi, singurul învins este tentaţia pentru dispreţ, diviziune, violenţă şi frică, în timp ce singurul cîştigator este procesul în favoarea păcii pe care Noua Caledonie îl duce de 30 de ani, spiritul dialogului pe care nimic nu-l va zdruncina şi spiritul de responsabilitate, care a dus la participarea excepţională” a caledonienilor la referendum, a mai spus el.

Acest referendum, prevăzut de acordul de la Noumea semnat în 1998, este menit să continue eforturile de reconciliere între populaţia autohtonă Kanak şi descendenţii coloniştilor europeni, caldoche, începută cu acordurile de la Matignon în 1988. Acordurile au fost semnate după violenţele din anii ’80 care au culminat cu luarea de ostatici şi atacul asupra grotei de la Ouvéa din mai 1988, soldată cu 25 de morţi în total, conform AFP.

Rusia s-a autoinvitat la exerciţiul NATO din Norvegia: Un avion Tupolev-142 a survolat la o distanţă foarte mică nava USS Mount Whitney

Un avion rusesc de patrulare maritimă strategică şi de luptă antisubmarin Tupolev-142 a survolat la o distanţă foarte mică nava USS Mount Whitney în largul Norvegiei, în timp ce NATO desfăşoară în regatul scandinav cel mai amplu exerciţiu militar defensiv al său după încheierea Războiului rece, relatează Duminică portalul specializat pe probleme militare 45enord.ca, potrivit Agerpres.

Echipajul multinaţional de pe USS Mount Whitney, nava amiral la exerciţiul aliat „Trident Juncture-18”, îşi făcea tocmai o fotografie de grup pe puntea vasului, în largul Norvegiei, cînd un Tupolev-142, datînd din perioada sovietică, a apărut la tribord (bordul drept al navei). „Acesta este un avion de patrulare maritimă pe distanţe lungi”, a explicat marina americană după acest episod, produs la 2 Noiembrie, dar despre care s-a aflat abia Sîmbătă. „Nu este prima dată cînd vedem unul, dar este pentru prima oară cînd l-am văzut cu ochiul liber”, a declarat un responsabil american, referindu-se la avionul rusesc.

Potrivit Radio Svoboda, este pentru prima oară în ultimii 30 de ani cînd un Tu-142 s-a apropiat la o distanţă atît de mică de o navă amiral (străină). De la începutul exerciţiului „Trident Juncture”, la 25 Octombrie în Norvegia, Kremlinul a încercat să-şi arate nemulţumirea faţă de aceste manevre, cele mai ample efectuate de Alianţa Nord-Atlantică de la încheierea Războiului rece, denunţînd că acestea au loc în apropierea frontierelor sale. Rusia, care a catalogat acest exerciţiu drept „antirusesc”, a avertizat că va exista o „ripostă”, iar survolul neaşteptat al avionului Tu-142, utilizat şi în scopuri de recunoaştere, pare să facă parte din răspunsul Moscovei.

Deşi USS Mount Whitney (nava comandant a Flotei a VI-a americane din Marea Mediterană) este a treia navă cea mai veche a Marinei SUA, după o serie de lucrări de modernizare, ea a fost dotată cu echipamente noi de telecomunicaţii, ceea ce o face, probabil, deosebit de interesantă în ochii ruşilor, consideră unii experţi.

Potrivit Ministerului Apărării rus, de fapt, două avioane Tupolev TU-142 au efectuat un „zbor planificat” de peste 12 ore la 2 Noiembrie. „Toate zborurile aparatelor aviaţiei maritime ruse sunt efectuate strict în conformitate cu regulile internaţionale de utilizare a spaţiului aerian şi nu încalcă niciodată frontierele altor state”, a subliniat Ministerul Apărării al Rusiei, citat Sîmbătă seara de agenţia de presă RIA Novosti.

De la Suedia la Turcia şi ţările baltice, mai multe state au semnalat în repetate rînduri încălcarea spaţiului lor aerian de către Rusia în ultimii ani, notează publicaţia menţionată. Referitor la „Trident Juncture-18”, Rusia a anunţat că va efectua teste cu rachete în apele internaţionale ale Norvegiei în partea a doua a săptămînii, într-o zonă şi la o dată care se suprapun în mare parte exerciţiului NATO.

„Nu am văzut nimic care să arate ca un test de rachete sau nave, ori avioane care să poată efectua astfel de teste”, afirmă Robert Aguilar, căpitan pe USS Mount Whitney.

Mesajul transmis de Moscova către NOTAM, o notificare oficiala a agenţiilor guvernamentale pentru a evita o zona din motive de securitate, lăsa să se înţeleagă că tirurile ruseşti urmau să aibă loc între 1 şi 3 Noiembrie. Dar nimic nu s-a produs, întărind convingerea militarilor occidentali că aceste proiecte au fost doar o „provocare” din partea Moscovei.

La bordul USS Mount Whitney, ofiţerii superiori reiterează linia oficiala a NATO şi susţin că nu îşi vor schimba planurile iniţiale. „Suntem pe mare, toată lumea are dreptul să fie aici. Suntem în apele internaţionale, într-un spaţiu aerian internaţional”, afirmă amiralul britanic Guy Robinson, numărul doi al grupului operativ maritim. „Evident, urmărim îndeaproape. Dar tot ceea ce vedem în cursul acestui exerciţiu este că ei se comportă profesionist şi fără a prezenta vreun pericol”, mai spune el. La rîndul său, generalul Jason Bohm, şeful forţelor infanteriei marine americane angajate în manevre, afirmă că „principala problemă pe care am avut-o în timpul exerciţiului a fost vremea nefavorabilă”.

La exerciţiile NATO din Norvegia, care continuă pînă în data de 7 Noiembrie, iau parte circa 50.000 de militari, 10.000 de vehicule şi peste 300 de avioane şi nave. Alianţa Nord-Atlantică îşi testează capacitatea de a respinge o ofensivă lansată împotriva unui stat membru de un potenţial agresor.

Bloomberg: Elita superiahturilor consumă anual peste 2.5 miliarde de euro pentru aceste ambarcaţiuni de lux

Numeroşi miliardari deţin iahturi de lux extrem de scumpe şi greu de întreţinut, comentează agenţia de presă Bloomberg, estimînd că, anual, pentru achiziţionarea unor astfel de ambarcaţiuni cheltuielile ajung la circa trei miliarde de dolari (2,63 miliarde de euro), potrivit Mediafax. „Dintre toate jucăriile pe care un miliardar le poate cumpăra, nici una nu depăşeşte ca decadenţă un superiaht. Cu lungimi care depăşesc frecvent un teren de fotbal, navele sunt extrem de scumpe, întreţinerea anuală poate ajunge la zeci de milioane de dolari, emisiile poluante sunt mari, iar valoarea unei astfel de ambarcaţiuni aproape că nu creşte niciodată. Cu toate acestea, oamenii extrem de bogaţi consumă din ce în ce mai mulţi bani pentru aceste palate plutitoare”, comentează editorialiştii Devon Pendleton şi Hayley Warren într-un material publicat în agenţia Bloomberg sub titlul „Elita superiahturilor scufundă trei miliarde de dolari anual în ambarcaţiuni care consumă bani”.

Cele mai scumpe 25 de superiahturi din lume valorează peste 7,5 miliarde de dolari (6,5 miliarde de euro), conform estimărilor firmei de profil VesselsValue. În 2018, pînă în Octombrie, au fost cumpărate aproape 300 de superiahturi, în creştere faţă de 249 în anul 2017. Analiştii au observat că miliardarii chinezi, al căror număr este în creştere, nu se numără printre persoanele atrase proporţional de acest produs. Valoarea totală a iahturilor de lux vîndute în 2017 a fost de 2,9 miliarde de dolari (2,6 miliarde euro), cu 21% mai mult decît în 2016, conform datelor oficiale.

„Este vorba de o schimbare dramatică a tendinţelor pentru o industrie în care comenzile scăzuseră cu 90% şi preţurile cu 50% în urma crizei financiare izbucnite în 2008. Acelea au fost zile negre în lumea superiahturilor. Chiar dacă potenţialii cumpărători aveau disponibilitatea de a cheltui 100 de milioane de dolari pentru un vas cu echipaj, dotat cu pistă de elicopter, piscină şi avînd culoare din piele, aceste manifestări extravagante ale bogăţiei au devenit mai rare în vremuri incerte. După criza financiară, numărul firmelor care construiesc iahturi de lux s-a înjumătăţit, la fel şi numărul clienţilor”, observă editorialiştii Bloomberg.

Oricum, piaţa superiahturilor este relativ mică. „Este vorba de o industrie propulsată de 1.500-2.000 de persoane serioase cu averi extrem de mari”, explică William Mathieson, director editorial la Superyacht Group. Compania de profil VesselsValue are în evidenţă 6.245 de iahturi comercializate de-a lungul timpului. Multe nave rămîn mulţi ani în circuit, fiind preluate de diverşi proprietari. Cel mai vechi iaht funcţional este din 1880. „Se întîmplă extrem de rar ca valoarea unui astfel de vas să crească”, explică Sam Tucker, directorul VesselsValue. Spre exemplu, un iaht cu lungimea de 57 de metri, „Lady Sara”, a avut solicitarea de preţ de vînzare de 43,9 milioane de dolari în 2015. În Septembrie 2018, se cerea preţul de 36 de milioane de dolari.

„Pentru proprietarii celor mai scumpe 25 de superiahturi din lume, valoarea de revînzare probabil nu contează. Aceşti oameni bogaţi – printre care se numără prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman şi patronul Clubului Chelsea, Roman Abramovich, sunt atraşi de libertatea şi confortul privat pe care îl oferă aceste nave de lux. Chiar dacă piaţa dominantă a superiahturilor este în Statele Unite, ţinînd cont de veniturile populaţiei şi de interesul pentru călătoriile maritime, multe dintre cele mai luxoase nave sunt deţinute de magnaţi din Orientul Mijlociu şi Rusia”, subliniază agenţia Bloomberg. Printre proprietarii celor mai valoroase 25 de iahturi de lux se numără opt persoane aflate în Topul 500 al Miliardarilor alcătuit de agenţia Bloomberg.

O militantă anticorupţie din Ucraina a decedat la trei luni după un atac cu acid

O militantă împotriva corupţiei din Ucraina, Katerina Gandziuk, grav rănită după un atac cu acid, a decedat la spital, informează Duminică AFP, citînd surse din anturajul acesteia, scrie Agerpres. „Katia (Katerina) a murit. Detaliile vor fi disponibile în curînd”, a indicat pe Facebook un grup care a publicat pînă acum cu regularitate buletine despre starea de sănătate a activistei şi informaţii cu privire la investigarea acestui atac.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a confirmat decesul şi a prezentat condoleanţe rudelor militantei în timpul unei întîlniri cu reprezentanţi ai comunităţii ucrainene din Turcia, unde a efectuat Duminică o vizită oficială. „Mă adresez forţelor de ordine să facă tot posibilul pentru ca asasinii Katerinei Gandziuk să fie găsiţi, judecaţi şi pedepsiţi”, a scris de asemenea Poroşenko într-o postare pe contul său de Twitter.

Militantă şi consilieră a primarului din Herson (Sud), Katerina Gandziuk, 33 de ani, a denunţat corupţia în cadrul filialei regionale a Ministerului de Interne ucrainean şi a fost atacată la sfîrşitul lunii Iulie, cînd un necunoscut a aruncat asupra ei aproape un litru de acid sulfuric. Ea a fost spitalizată în stare „gravă”, cu arsuri pe mai mult de 30% din suprafaţa corpului său. Potrivit vesti.ukr, Katerina Gandziuk a decedat în urma unui cheag de sînge, după o serie de intervenţii chirurgicale la care a fost supusă în urma atacului.

Teheran. Mii de iranieni au protestat faţă de reinstituirea sancţiunilor americane

Mii de iranieni au ieşit Duminică pe străzile din Teheran pentru a demonstra împotriva introducerii, începînd de luni 5 Noiembrie, a unor sancţiuni americane suplimentare contra Iranului, transmit Reuters şi dpa. Participanţii au scandat sloganuri împotriva SUA, Israelului şi Arabiei Saudite.Manifestaţia au avut loc la 39 de ani de la ocuparea Ambasadei SUA la Teheran de către studenţi iranieni fundamentalişti, eveniment care a cauzat o gravă criză diplomatică.

În luna Mai, Preşedintele american Donald Trump a anunţat retragerea unilaterală a SUA din acordul internaţional cu privire la programul nuclear iranian, document semnat în 2015 de Iran, pe de o parte, şi SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China şi Germania, pe de altă parte. Washingtonul a început reintroducerea sancţiunilor contra Iranului în luna August, iar de Luni încep să fie aplicate sancţiuni suplimentare în domeniile bancar, energetic şi al construcţiilor şi transporturilor navale.

Irak. Atentate cu explozivi la Bagdad – şase morţi

O serie de atentate cu explozivi s-a soldat Duminică, la Bagdad, cu şase morţi, dintre care cinci civili, şi circa 20 de răniţi, informează AFP, citînd surse din Poliţie şi serviciile medicale, potrivit Agerpres. Doi civili au fost ucişi şi opt răniţi de două explozii în Sadr City, în Estul Capitalei irakiene. Un funcţionar şi-a pierdut viaţa în urma exploziei unei bombe sub autovehiculul său, în cartierul Saha din Sud-Vest. În al-Tarmiya, în Nord, un soldat a murit şi doi au fost răniţi, de asemenea, de o deflagraţie. În apropierea unei autogări din cartierul Aden din aceeaşi parte a oraşului o altă explozie a ucis doi civili şi a rănit şase. Tot în Nord, în alte cartiere, două bombe în autobuze au rănit şapte civili.

Irakul a anunţat sfîrşitul războiului împotriva Statului Islamic în Decembrie anul trecut şi alungarea combatanţilor jihadişti din regiunea Bagdad, însă nu au fost eliminate toate celulele teroriste.

Erdogan avertizează împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, Duminică, marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificîndu-i pe cei care sfidează Ankara drept „răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria, informează AFP. Într-un discurs pronunţat la darea în exploatare a unei noi nave de război, Preşedintele turc a avertizat că explorarea resurselor în Estul Mediteranei prin excluderea Ankarei este „inacceptabilă”. „Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în Estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” („Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.

În cursul ultimilor doi ani, Turcia a desfăşurat cu succes campanii militare în Siria împotriva miliţiilor kurde şi a jihadiştilor din Statul Islamic, care a dus ca forţele pro-Ankara să controleze de facto o parte din Nordul acestei ţări. Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care își exercită autoritatea numai în cele două treimi din Sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil. Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din Nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizînd ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atît timp pînă se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.

„În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da cîştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem). Nave de război, ameninţări, contracte de miliarde de dolari: descoperirea gazelor în Estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În Februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii Octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.

Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în cîmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcămînt offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului.

 

 

 

 

 

 

Socialmai mult
20.11.18 - 10:59
19.11.18 - 18:14
19.11.18 - 16:07
19.11.18 - 16:06
19.11.18 - 16:04
19.11.18 - 11:01
19.11.18 - 11:00
18.11.18 - 16:49
18.11.18 - 14:49
18.11.18 - 00:56
17.11.18 - 16:30
17.11.18 - 16:28
17.11.18 - 16:21
17.11.18 - 16:20
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40