Realitatea internationala pe scurt (5 Februarie 2019)

Laura Codruţa Kovesi, temuta fostă procuror-șef al DNA din România, prima pe lista scurtă pentru funcţia de procuror-şef european

Laura Codruţa Kovesi s-a clasat pe primul loc în selecţia pentru postul de şef al procurorilor europeni, top realizat de un Comitet special de selecţie. Comitetul de selecţie a trimis lista scurtă de trei nume la Parlamentul European şi Consiliul UE. Din lista scurtă va fi ales de Parlamentul European cîştigătorul competiţiei. Fostul procuror-şef DNA este urmată de procurorii Jean – Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

Potrivit regulamentului de alegere al Procurorului European, numirea trebuie să aibă loc pînă la începutul lunii Martie. Acest lucru înseamnă că Parlamentul European şi Consiliul UE trebuie să voteze pînă la finalul lunii candidatul care va ocupa această funcţie. Procedura de selecţie a procurorului-şef european nu depinde de ţara din care e candidatul, fiind una exclusiv europeană. Juriul este format din 12 persoane din rîndul foştilor membri ai Curţii de Justiţie şi ai Curţii de Conturi, din rîndul foştilor membri naţionali ai Eurojust, al membrilor instanţelor naţionale supreme, din rîndul procurorilor de înalt nivel sau al juriştilor ale căror competenţe sunt recunoscute. 

Potrivit Regulamentului Consiliului, numirea procurorilor-şefi europeni este făcută de comun acord de Parlamentul European şi Consiliu. Procurorul-şef european are un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

Un general iranian, avertisment pentru Europa: ”Vom fi nevoiți să facem un salt strategic”

Un înalt responsabil militar iranian a avertizat că ţara sa ar putea fi nevoită să mărească raza de acţiune a rachetelor sale dacă unele ţări, în special europene, încearcă să “comploteze” pentru a priva Iranul de astfel de arme, relatează AFP. ″Dacă europenii, sau oricine, încearcă să comploteze pentru a priva Iranul de rachete sale, vom fi nevoiţi să facem un salt strategic în materie”, a declarat pentru televiziunea de stat generalul de brigadă Hossein Salami, comandant în rîndul Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, conform Agerpres. “Strategia noastră de apărare nu este gravată în marmură. Ea se poate schimba în funcţie de situaţie şi comportamentul unora şi al altora”, a adăugat generalul Salami în acest interviu difuzat după anunţarea Sîmbătă de către Teheran a unui test cu o nouă rachetă.

Înainte de aceasta, ofiţerul a făcut referire la doctrina strategică iraniană care limitează oficial la 2.000 de kilometri raza de acţiune a rachetelor dezvoltate de Republica Islamică. Amiralul Ali Shamkhani, secretar al Consiliului Suprem de Securitate Naţională, organism care are autoritatea să se pronunţe pe aceste probleme, a declarat Marţea trecută că Teheranul ″nu are nici o intenţie să crească raza rachetelor″⁣chiar dacă Iranul are capacitatea, potrivit agenţiei oficiale Irna.

Problema rachetelor iraniene este un subiect de dispută între Teheran şi occidentali. Rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în 2015, cere Iranului ”să nu efectueze nici o activitate legată de rachete balistice concepute pentru a transporta focoase nucleare, inclusiv tiruri care folosesc tehnologia rachetelor balistice″. Această menţiune face obiectul unor interpretări divergente între occidentali şi iranieni. Afirmînd că nu intenţionează să deţină arme atomice, Teheranul dă asigurări că programele sale de dezvoltare a rachetelor sunt pur defensive şi, prin urmare, consideră că acestea sunt în concordanţă cu rezoluţia menţionată.

SUA trimit mii de militari la frontiera cu Mexicul pentru a opri migranții clandestini

Statele Unite ale Americii vor trimite cu 3.750 de militari în plus la frontiera cu Mexicul pentru a combate imigraţia clandestină, crescînd de şapte ori numărul de militari desfăşuraţi în zonă, a anunţat Pentagonul, informează AFP.

Departamentul de Apărare va desfăşura cu circa 3.750 de oameni mai mulţi pentru a aduce sprijin suplimentar pazei de frontieră de la graniţa de Sud-Vest, (sprijin) aprobat de secretarul de stat interimar (Patrick) Shanahan la 11 Ianuarie”, se spune într-un comunicat al Pentagonului, conform Agerpres. Astfel, efectivele militare vor ajunge la 4.350 de oameni, comparativ cu 600 pînă acum. Această desfăşurare este prevăzută pentru trei luni. În timpul acestei perioade, “vom continua să evaluăm componenţa forţelor necesare pentru a îndeplini misiunea de protecţie şi a securiza frontiera de Sud”, a adăugat Pentagonul.

Preşedintele Donald Trump a acordat Congresului timp pînă la 15 Ianuarie pentru a se pune de acord asupra finanţării unui zid anti-imigraţie pe care liderul american îl vrea construit la această frontieră. Potrivit lui Trump, porţiuni din acest zid ar urma să fie prelungite pentru a stăvili ceea ce el descrie drept “o invazie de criminali” veniţi din America Latină. “Cu caravane care traversează Mexicul în direcţia ţării noastre, republicanii trebuie să fie pregătiţi să facă tot ce va fi necesar pentru o securitate SOLIDĂ la frontieră”, a notat Preşedintele Trump pe contul său de Twitter. “Democraţii nu fac nimic. Dacă nu există zid, nu există securitate. Trafic de fiinţe umane, droguri şi criminali de tot soiul: STAŢI DEPARTE!”, a adăugat Donald Trump.

Liderii statelor UE îl recunosc, oficial, pe Juan Guaido drept președinte interimar al Venezuelei

Mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franţa şi Spania, au anunţat Luni că-l recunosc pe liderul opoziţiei venezuelene Juan Guaido ca preşedinte interimar, informează dpa, Reuters şi AFP. Preşedintele venezuelean “Nicolas Maduro nu a convocat în termenul de opt zile pe care l-am stabilit noi alegeri prezidenţiale. Aşadar, Marea Britanie, alături de aliaţi europeni, îl recunoaşte acum pe Juan Guaido ca preşedinte constituţional interimar pînă cînd se vor putea desfăşura alegeri credibile. Să sperăm că astfel ne apropiem de încheierea crizei umanitare”, a transmis pe Twitter ministrul de Externe britanic Jeremy Hunt.

“Venezuelenii au dreptul să se exprime liber şi democratic. Franţa îl recunoaşte pe Juan Guaido ca preşedinte interimar pentru lansarea unui proces electoral”, a precizat într-un mesaj pe aceeaşi reţea socială Preşedintele francez Emmanuel Macron.

″Îl recunosc pe Juan Guaido ca preşedinte interimar al Venezuelei, cu un cadru de timp clar: organizarea de alegeri libere şi democratice, cu garanţii şi fără excluderi. Nu voi face nici un pas înapoi. Pentru libertate, democraţie şi armonie în Venezuela”, a scris tot pe Twitter premierul spaniol Pedro Sanchez.

″În această situaţie, îl susţinem pe Guaido, considerîndu-l preşedinte interimar legitim”, a declarat ministrul de Externe suedez Margot Wallstrom pe postul de radio public.

 “Danemarca îl recunoaşte pe preşedintele Adunării Naţionale pînă la organizarea de noi alegeri libere şi democratice”, a anunţat pe Twitter ministrul danez de Externe Anders Samuelsen, înaintea unei reuniuni la Bruxelles cu omologi din Uniunea Europeană. “Salut declaraţii similare de la parteneri-cheie din UE”, a adăugat el.

Guaido “se poate baza pe sprijinul nostru deplin în eforturile sale de restabilire a democraţiei în Venezuela, care suferă de prea mult timp din cauza proastei guvernări socialiste şi absenţei statului de drept”, a asigurat pe Twitter cancelarul austriac Sebastian Kurz, în spaniolă.

Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Portugalia şi Austria i-au cerut lui Maduro să accepte organizarea unui scrutin prezidenţial anticipat, în caz contrar afirmînd că-l vor recunoaşte, de Luni, ca preşedinte pe liderul Parlamentului, Juan Guaido. Duminică, într-un interviu acordat televiziunii spaniole La Sexta, Nicolas Maduro a declarat că nu va “da dovadă de laşitate în faţa presiunilor” din partea celor care îi cer plecarea.

Italia blochează o declaraţie a UE privind recunoaşterea lui Guaido drept ”preşedinte interimar” al Venezuelei

Italia a blocat Luni o poziţie comună a Uniunii Europene privind recunoaşterea şefului Adunării Naţionale venezuelene Juan Guaido drept ”preşedinte interimar”, potrivit unor surse diplomatice, relatează Reuters şi AFP, scrieagerpres. Statele membre ale UE au dezbătut timp de mai multe zile cum ar trebui să se poziţioneze faţă de criza din Venezuela, în condiţiile în care zece dintre ele, potrivit Reuters, îl recunosc pe liderul opoziţiei venezuelene după expirarea termenului limită acordat actualului şef al statului venezuelean Nicolas Maduro de a convoca noi alegeri. Unele state membre ale UE sunt iritate de faptul că se creează un precedent privind recunoaşterea unui lider autoproclamat.

Italia a blocat un proiect de declaraţie al UE care ar fi făcut clar faptul că recunoaşterea este o prerogativă naţională. ”Statele membre ale UE îl vor recunoaşte individual pe Juan Guaido, preşedintele Adunării Naţionale, drept preşedinte interimar al Venezuelei”, se afirma în declaraţia comună propusă, făcînd apel la ”alegeri prezidenţiale libere, corecte şi democratice”.

Italia nu este singura care se opune recunoaşterii lui Guaido, precizează Reuters. Ministrul irlandez de Externe Simon Coveney, întrebat la Bruxelles Luni dacă Republica Irlanda va urma exemplul altor ţări mari din UE în ce priveşte recunoaşterea lui Guaido, a declarat reporterilor: ”Nu, poziţia noastră a fost clară. Vrem să vedem alegeri libere şi corecte pentru ca poporul să ia o decizie democratică în Venezuela”.

”Nu va fi sigur o declaraţie comună a UE, deoarece unele state membre se opun”, a avertizat şeful diplomaţiei spaniole Josep Borell într-o întîlnire cu presa la Bruxelles.

Patru surse diplomatice au confirmat pentru AFP imposibilitatea de a face să fie adoptată declaraţia comună. Italia a refuzat să aprobe textul proiectului. Grecia a emis de asemenea rezerve.

Un număr de 14 state membre ale UE – Spania, Franţa, Regatul Unit, Danemarca, Olanda, Lituania, Letonia, Estonia, Portugalia, Austria, Republica Cehă, Suedia, Finlanda şi Luxemburg – l-au recunoscut individual pe Juan Guaido drept ”preşedinte interimar” pentru a organiza noi alegeri, rol pe care i-l conferă Constituţia Venezuelei.

Belgia a anunţat la rîndul său, prin intermediul ministrului său de Externe Didier Reynders, ”sprijinul său faţă de Juan Guaido în misiunea lui de a organiza noi alegeri libere şi transparente”.

Reacţia Kremlinului după ce mai multe ţări europene l-au recunoscut pe Juan Guaido drept preşedinte interimar al Venezuelei

Kremlinul şi-a exprimat Luni indignarea în legătură cu „ingerinţa” europenilor după recunoaşterea, de către mai multe Capitale din Europa, a opozantului Juan Guaido drept preşedinte al Venezuelei, în urma expirării ultimatumului impus lui Nicolas Maduro, aliat al Moscovei, relatează AFP, potrivit agerpres. „Percepem tentativele de a legitima uzurparea puterii drept o ingerinţă directă şi indirectă în treburile interne ale Venezuelei”, a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Aceasta nu favorizează în nici un caz reglementarea paşnică, eficientă şi viabilă a crizei pe care o traversează Venezuela”, a continuat Peskov, subliniind că oricare ar fi soluţia, aceasta „trebuie găsită de venezuelenii înşişi”.

Maduro nu exclude posibilitatea izbucnirii unui război civil în Venezuela

Președintele Nicolas Maduro a transmis că nu poate exclude posibilitatea izbucnirii unui război civil în Venezuela, în contextul în care poziția sa este pusă în pericol din ce în ce mai mult de presiunea internațională, relatează BBC, potrivit mediafax.

Într-un interviu televizat, Maduro l-a avertizat pe Președintele american Donald Trump că va „păta cu sînge” Casa Albă dacă va interveni în criza din Venezuela. „Azi, nimeni nu poate răspunde cu certitudine acestei întrebări. Totul depinde de nivelul de agresivitate al imperiului nordic (Statele Unite, n.red.) și al aliaților vestici”, a declarat Maduro, întrebat de posibilitatea izbucnirii unui război civil. „Îmi doresc ca nimeni să nu mai intervină în afacerile noastre interne… suntem pregătiți să ne apărăm țara”, a adăugat Maduro.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că trimiterea de forțe militare în Venezuela este „o opțiune” care este luată în calcul, și a anunțat că a respins propunerea la o întrevedere bilaterală formulată de omologul său venezuelan, Nicolas Maduro. Nicolas Maduro a propus Sîmbătă alegerile legislative anticipate, în condițiile în care Juan Guaido, șeful Adunării Naţionale de la Caracas, s-a autoproclamat președinte interimar, fiind susținut de protestatarii antiguvernamentali.

Donald Trump, a decis să îl recunoască pe Juan Guaidó, liderul opoziţiei, ca fiind preşedinte interimar al Venezuelei. Juan Guaidó, preşedintele Adunării Naţionale din Venezuela, s-a autoproclamat preşedinte interimar al ţării, contestîndu-l oficial pe Preşedintele Nicolás Maduro în contextul crizei politice grave. Nicolas Maduro tocmai a început al doilea mandat de Preşedinte al Venezuelei, dar zeci de mii de persoane continuă protestele, denunţînd fraude electorale.

Ministrul ungar de Externe: Ceea ce vedem este că țările Vest-europene de obicei critică Rusia la suprafață, dar în subteran companiile lor fac afaceri enorme cu companiile rusești, de miliarde de euro

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că țara nu își dorește un conflict între Est și Vest, pentru că atunci cînd acesta are loc, Ungaria și țările din centrul Europei au cel mai mult de suferit. În consecință, Szijjarto a adăugat că țara sa își dorește o colaborare pragmatică între cele două părți. Declarația a survenit în contextul anunțului retragerii SUA din Tratatul INF. „Eu reprezint o mică țară central-europeană care a învățat o lecție clară din istorie. Iar aceasta este că oricînd există un conflict între Vest și Est, iar central-europenii pierd mereu. Deci, interesul de securitate al Europei centrale este o cooperare pragmatică între Est și Vest. Deci, tot ce susține cooperarea pragmatică este pozitiv din perspectiva regiunii noastre, căci tot ce subminează această cooperare nu ajută din perspectiva noastră”, a declarat liderul maghiar.

El a ținut să precizeze că țara sa nu are prea multe pîrghii de acțiune în acest dosar. „Putem doar să ținem pumnii pentru o cooperare mai pragmatică între Est și Vest în prezent. Ceea ce vedem este că țările Vest-europene de obicei critică Rusia la suprafață, dar în subteran companiile vestice fac afaceri enorme cu companiile rusești, de miliarde de euro”, a afirmat el. „Sperăm că în viitor cooperarea dintre Rusia și SUA va fi bazată pe respect reciproc, ceea ce nu se întîmplă acum, dar noi, ca o țară mică, putem doar să sperăm la asta, nu avem prea multe pîrghii”, a mai spus Szijjarto la sosirea la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Externe.

Iranul nu va accepta niciodată „condiţiile umilitoare” ale UE pentru mecanismul comercial de ocolire a sancţiunilor americane

Judecătorul Sadeq Amoli-Larijani, şeful sistemului judiciar iranian, a declarat că Teheranul nu va accepta niciodată „condiţiile umilitoare” formulate de Uniunea Europeană pentru un acord comercial cu Iranul, care să nu implice dolarul american şi să ocolească sancţiunile Statelor Unite, informează agenţia de presă Tasnim, preluată de DPA, potrivit agerpres.

„După nouă luni de tergiversări şi negocieri, europenii au creat un mecanism cu capacitate limitată, doar pentru alimente şi medicamente”, a spus magistratul, care a avertizat că „Iranul nu va accepta niciodată condiţiilor lor stranii şi umilitoare pentru aderarea la FATF (Financial Action Task Force) şi negocieri privind programul său de rachete”.

La sfîrşitul lui Ianuarie, Franţa, Germania şi Regatul Unit au deschis un nou canal pentru comerţul cu Iranul, pentru a evita sancţiunile reimpuse de Statele Unite după ce Preşedintele Donald Trump a decis în Mai anul trecut retragerea din acordul nuclear cu Iranul, încheiat în 2015 de şase puteri internaţionale. Washingtonul a făcut cunoscut că nu se aşteaptă ca aşa-numitul vehicul special (SPV, Special Purpose Vehicle) creat de cele trei ţări membre ale UE să schimbe decizia de a sista afacerile cu Iranul, luată deja de multe companii europene. Teheranul a ameninţat că se va retrage la rîndul său din acordul nuclear, dacă Uniunea Europeană nu va asigura posibilitatea unor beneficii economice.

Rusia investeşte 4,7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii în regiunea Crimeea

Premierul rus Dmitri Medvedev a anunţat Luni că Rusia investeşte aproximativ 310 miliarde de ruble (4,7 miliarde de dolari) pentru dezvoltarea infrastructurii în regiunea Crimeea, relatează agenţia DPA, potrivit agerpres. ”Trimitem aproape jumătate din suma respectivă deja în acest an”, a declarat Medvedev în cadrul unei întîlniri cu adjuncţii săi. Restul sumei urmează să fie alocată în următorii trei ani. Banii vor fi folosiţi pentru şosele, reţele de apă şi electrice, precum şi pentru infrastructura socială, a afirmat Medvedev.

Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina vecină în urmă cu aproape cinci ani, ca răspuns la înlăturarea Preşedintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, în urma unei mişcări populare prooccidentale. Crimeea a găzduit o mare bază navală rusească la Marea Neagră după ce destrămarea fostei URSS, la începutul anilor 1990, a dus la apariţia Rusiei şi a Ucrainei ca state separate. De la anexarea Crimeii în 2014, relaţiile dintre Rusia şi Ucraina au ajuns la cel mai scăzut nivel. Economia Rusiei se confruntă cu sancţiunile impuse de către puterile occidentale, îndeosebi Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.

Spania este sufocată de valul de migranţi. Numărul lor este în continuă creştere

Numărul imigranţilor care şi-au riscat viaţa traversînd Marea Mediterană pentru a ajunge în Spania s-a triplat în Ianuarie 2019, comparativ cu aceeaşi lună a anului 2018, relatează agenţia Xinhua, potrivit agerpres. Potrivit Ministerului spaniol de Interne, 4.104 persoane, sosite la bordul a 98 de diverse ambarcaţiuni, au ajuns pe mare în prima lună a acestui an în Spania, inclusiv în Insulele Baleare şi Canare, precum şi enclavele spaniole Ceuta şi Melilla, ceea ce înseamnă o creştere amplă faţă de Ianuarie 2018 (1.396 de persoane).

Majoritatea celor sosiţi în Ianuarie 2019, respectiv 3.994, au efectuat traversări periculoase pe mare pentru a ajunge în Spania continentală sau în Insulele Baleare. De asemenea, 40 de persoane au ajuns în Insulele Canare, aflate în Oceanul Atlantic la Vest de ţărmul african, iar alţi 63 – în Ceuta, şi şapte – în Melilla. Creşterea mare a numărului de migranţi sosiţi în Spania din Africa de Nord s-a datorat condiţiilor meteorologice din zonă în cea mai mare parte a lunii Ianuarie 2019: o viteză a vîntului mai mică şi o mare mai calmă decît în mod obişnuit, ceea ce a făcut posibilă traversarea pe mare.

Conform datelor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM), în 2018, aproximativ 57.000 de migranţi au ajuns din Africa de Nord în Spania, depăşind recordul anterior de 39.000 în 2006 şi fiind mult mai mare decît numărul total pentru întreaga perioadă 2010-2017. OIM estimează de asemenea că cel puţin 769 de persoane şi-au pierdut viaţa în 2018 în încercarea de a traversa marea către Spania.

Irakul este indignat de ultima idee a lui Trump

Preşedintele irakian Barham Salih a ţinut să precizeze că Preşedintele american Donald Trump nu a cerut permisiunea Bagdadului pentru ca trupele SUA desfăşurate în Irak să „supravegheze Iranul”, după ce liderul de la Casa Albă a afirmat într-un interviu că vrea să păstreze baza aeriană de la Ayn Al-Assad (Vestul Irakului) ca să „stea cu ochii” pe Teheran, relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres.

„Constituţia irakiană respinge orice utilizare a Irakului ca bază pentru a lovi sau agresa un stat vecin”, a subliniat preşedintele Salih. El a adăugat că „forţele americane din Irak sunt prezente în virtutea legii şi în cadrul acordurilor bilaterale şi orice acţiune desfăşurată în afara acestui cadru este inacceptabilă”.

Încă de Duminică, imediat după difuzarea interviului de pe CBS News, deputatul Sabah Al-Saadi, din blocul condus de liderul şiit Moqtada Sadr, a afirmat că după cele spus de Trump „plecarea trupelor americane din Irak este o obligaţie naţională” şi a făcut apel la adoptarea neîntîrziată a proiectului de lege pe care l-a iniţiat recent în acest sens. La rîndul său, Hassan Al-Kaabi, nr. 2 al Parlamentului irakian şi apropiat al lui Sadr, a denunţat o „nouă provocare” a Preşedintelui american, care a stîrnit deja iritare în Irak după ce în Decembrie a vizitat trupele SUA de la Ayn Al-Assad fără a se întîlni cu nici un oficial irakian. Oficial, Irakul susţine că Washingtonul nu are nici o bază pe teritoriul său, ci doar instructori desfăşuraţi alături de trupele irakiene în baze irakiene.

MAE rus: ‘NATO a subminat Tratatul INF!’

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este direct responsabilă de subminarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), întrucît a acceptat instalarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA în unele state europene membre ale Alianţei, susţine Ministerul de Externe al Rusiei într-un comunicat difuzat Luni şi citat de agenţia de presă oficială TASS, potrivit agerpres. Mai mult, MAE rus acuză NATO că s-a aliniat necritic poziţiei SUA îndreptată spre demolarea definitivă a sistemului de control al armelor, conform comunicatului, ca reacţie la declaraţia Consiliului Nord-Atlantic asupra situaţiei legate de Tratatul INF.

Diplomaţia rusă susţine, în acest context, că declaraţia Alianţei Nord-Atlantice referitoare la Tratatul INF a fost emisă înainte ca Moscova să primească notificarea oficială din partea Washingtonului privind suspendarea participării sale la pactul ruso-american datînd din 1987. ‘O astfel de grabă nu este o surpriză pentru Rusia. Această este o altă demonstraţie a faptului că Alianţa s-a aliniat în întregime şi complet liniei Washingtonului, îndreptată spre dezmembrarea definitivă a sistemului de control asupra armamentului, construit cu mari eforturi de-a lungul anilor’, declară MAE rus în comunicatul său. Potrivit diplomaţiei ruse, colapsul INF ‘va avea consecinţe grave şi pe termen lung pentru întreaga arhitectură europeană de securitate, despre care Alianţa susţine că este extrem de preocupată, inclusiv pentru aliaţii SUA din Europa’.

‘În declaraţia Consiliului NATO lipseşte logica elementară: SUA sunt cele care se retrag din INF, iar NATO se declară pregătită ‘să descurajeze’ Rusia’, se mai spune în comunicatul diplomaţiei ruse, care nu aminteşte deloc de subiectul discordiei între Moscova şi Washington cu privire la acest tratat – noua rachetă rusească 9M729, despre care SUA şi Alianţa Nord-Atlantică susţin că încalcă prevederile INF, care interzice dezvoltarea şi desfăşurarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.000 de km. Moscova insistă că racheta sa nu are decît o rază de acţiune de ‘480’ de km, deci se încadrează în prevederile tratatului. În schimb, MAE rus insistă că NATO este direct responsabilă de subminarea Tratatului INF din cauza desfăşurării sistemelor americane de apărare antirachetă pe teritoriul unor state membre ale Alianţei.

‘S-a dovedit în schimb că ţările Alianţei nu au fost gata de un dialog semnificativ privind lansatoarele de rachetă Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România şi care vor apărea anul viitor şi în Polonia, încălcîndu-se prevederile Tratatului INF’, se menţionează în textul diplomaţiei ruse, potrivit căreia aceste dispozitive sunt ‘integrate în sistemul NATO de apărare antirachetă, deci şi Alianţa este direct responsabilă de subminarea pactului’.

Cu toate acestea, Moscova îndeamnă Alianţa Nord-Atlantică să nu permită transformarea Europei într-o arenă de confruntare, ceea ce se va întîmpla dacă lansatoarele americane vor fi instalate în Polonia. ‘Dacă aliaţii europeni ai SUA sunt într-adevăr interesaţi în menţinerea unui control internaţional efectiv asupra armelor, în dezarmare şi neproliferare, ar face bine să nu urmeze orbeşte cursul politicii americane care are ca scop obţinerea superiorităţii militare, ci să se ghideze după interesele fundamentale de securitate şi să nu permită transformarea Europei într-o arenă de confruntare’, potrivit aceluiaşi text.

NATO şi-a exprimat Vineri sprijinul pentru retragerea Statelor Unite din INF semnat în 1987 cu Rusia, cerînd Moscovei să revină în termen de şase luni la ‘respectarea deplină şi verificabilă’ a obligaţiilor sale în materie de dezarmare, relatează AFP. Statele Unite ale Americii au anunţat Vineri că se retrag începînd de Sîmbătă, 2 Februarie, din Tratatul INF, acuzînd Rusia de încălcarea acordului, dar au notificat oficial Moscova abia Sîmbătă, cînd a expirat oficial ultimatumul de 60 de zile dat părţii ruse pentru a distruge noua sa rachetă care încalcă prevederile pactului. Ca ripostă la gestul SUA, Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat Sîmbătă că ţara sa îşi suspendă participarea la acest tratat şi va dezvolta rachete hipersonice terestre.