Doi minori s-au sinucis în urma unui joc periculos apărut în mediul online

O fetiță în vîrstă de 12 ani și un băiat de 16 ani din SUA au murit după ce au jucat un joc care ”provoacă la sinucidere” distribuit pe Whats App. Moartea lor a avut loc la o distanță de 48 de ore una de cealaltă. Cadavrul băiatului a fost primul găsit de rude, iar după două zile și fetița a fost găsită spînzurată. Anchetatorii susțin că cei doi, a căror identitate nu a fost încă dezvăluită, au murit în urma unui joc periculos care și-a făcut apariția printre adolescenți - Momo, scrie metro.co.uk. Acest joc implică adăugarea unui număr de telefon despre care se spune că aparține lui ”Momo”. Apoi urmează o serie de provocări și amenințări primite de la Momo, care se termină cu o cerere de sinucidere. Momo trimite imagini violente victimelor pe Whats App și apoi le amenință dacă refuză să urmeze ordinele jocului.

Dileme la Banca Turciei după prăbușirea lirei

Banca Centrală a Turciei a anunţat că îşi va ajusta politica monetară avînd în vedere "riscurile semnificative" la adresa stabilităţii preţurilor. Inflația anuală a atins în August aproape 18%. Declaraţia fermă are scopul de a calmeze pieţele financiare după ce în luna August rata inflaţiei a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, transmite Reuters. Următoarea şedinţă de politică monetară la Banca Centrală a Turciei va avea loc în data de 13 Septembrie, potrivit Agerpres.ro. 
Lira turcească a pierdut aproximativ 40% din valoare în raport cu dolarul de la începutul acestui an, pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele influenţei Preşedintelui Tayyip Erdogan asupra economiei, al apelurilor sale repetate pentru dobînzi mai mici şi al înrăutăţirii relaţiilor cu SUA. Luni, Institutul naţional de statistică din Turcia a anunţat că în luna August preţurile de consum au crescut cu 2,3% comparativ cu luna Iulie şi cu 17,9% în ritm anual. Este cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei înregistrată de Turcia după 2003. 

"Evoluţiile recente cu privire la perspectivele inflaţiei arată riscuri semnificative la adresa stabilităţii preţurilor. Banca Centrală va lua măsurile necesare pentru a sprijini stabilitatea preţurilor. Politica monetară va fi ajustată la reuniunea din Septembrie, avînd în vedere evoluţiile recente" a informat Banca Centrală a Turciei într-un comunicat de presă. Investitorii îşi pun acum întrebarea dacă o majorare de dobîndă la următoarea şedinţă de politică monetară va fi suficientă pentru a ţine sub control inflaţia. La precedenta şedinţă de politică monetară, care a avut loc în luna Iulie, Banca Centrală a Turciei a decis să menţină nemodificată dobînda de referinţă, ceea ce a dus la deprecierea lirei. 

Preşedintele Tayyip Erdogan, care se descrie drept un "duşman al dobînzilor", vrea ca Banca Centrală să reducă dobînzile pentru a stimula creditarea şi creşterea economică. În schimb, investitorii îngrijoraţi de inflaţia de două cifre din Turcia vor ca Banca Centrală să majoreze semnificativ dobînzile. Semnalînd că este gata să ia măsuri, Banca Centrală a Turciei ar putea să genereze o seri de aşteptări în rîndul pieţelor financiare, care vor fi dezamăgite dacă nu va avea loc o majorare semnificativă a costului creditului, susţine Piotr Matys, analist la Rabobank. 
"Prin promisiunea de a majora dobînda, Banca Centrală a ridicat ştacheta cu privire la ceea ce se aşteaptă de la ea. Practic, instituţia nu îşi poate permite să dezamăgească", susţine Piotr Matys.  Este posibil ca, la şedinţa de politică monetară din 13 Septembrie, Banca Centrală a Turciei să adopte o majorare a dobînzii de bază cu două puncte procentuale, mult sub majorarea de 7-10 puncte procentuale pe care ar dori-o investitorii, susţine Jason Tuvey de la Capital Economics

Reacţia Kremlinului în cazul încercărilor FBI de racolare a oligarhului Oleg Deripaska

Kremlinul a acuzat Statele Unite că încearcă să întoarcă împotriva statului lor cetăţeni ruşi, considerînd acest lucru un amestec în afacerile interne, scrie Reuters. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, a reacţionat în cazul dezvăluirilor din New York Times (NYT) potrivit cărora FBI şi Departamentul american al Justiţiei au încercat în zadar, în perioada 2014-2016, să-l recruteze pe oligarhul rus Oleg Deripaska, unul din actorii mondiali în afacerile cu aluminiu. „Este un fapt că Statele Unite, în ultimii ani, încearcă grosolan, folosindu-şi serviciile de informaţii, să recruteze cetăţeni ruşi, exercitînd asupra lor presiuni morale şi de alte tipuri“, a spus Peskov. „Cred că aceste incidente stau mărturie, în cel mai elocvent mod cu putinţă, pentru tentativele de amestec în afacerile interne ale Rusiei“, a adăugat el.

Oligarhul rus Oleg Deripaska a fost abordat între 2014 şi 2016 de către FBI şi Departamentul de Justiţie al SUA pentru a-l face pe acest miliardar, apropiat de Kremlin, informator care să lucrează pentru Washington. Dar lucrurile au mers prost, scrie New York Times, Deripaska avertizînd autorităţile ruse. Potrivit cotidianului american, care citează asociaţii ai lui Oleg Deripaska, americanii au dorit să aibă informaţii în special cu privire la interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016 şi despre posibilele înţelegeri între echipa de campanie a lui Donald Trump şi Moscova. Agenţii FBI s-au întîlnit cu Deripaska, în New York, pentru a-l întreba dacă Paul Manafort, fostul manager de campanie Donald Trump, condamnat acum pentru fraudă fiscală şi bancară în instanţele din SUA, a acţionat ca intermediar între Kremlin şi anturajul miliardarului republican.

În schimbul acestor informaţii, autorităţile americane erau gata să-l ajute pe Oleg Deripaska să-şi rezolve problemele juridice şi administrative din Statele Unite. Dar miliardarul a refuzat, ba mai mult a informat Moscova despre discuţiile sale cu autorităţile americane. Potrivit New York Times, dincolo de cazul simplu al lui Oleg Deripaska, Statele Unite au abordat clandestin mai mulţi oligarhi ruşi pentru a le obţine cooperarea. Fără succes, pentru moment. Oleg Deripaska, în vîrstă de 50 de ani, se numără printre ruşii aflaţi pe lista cu sancţiunile economice instituite de administraţiei Trump. El a fost forţat să demisioneze din consiliul de administraţie al gigantul aluminiului, Rusal, în Mai, pentru a evita ca şi compania să aibă de suferit. 

Măcel în Mexic. Şeful trupelor speciale a fost asasinat la Guadalajara 

Patru poliţişti au fost prinşi într-o ambuscadă şi împuşcaţi mortal, Luni, în apropiere de Guadalajara, un oraş din Vestul Mexicului (statul Jalisco) afectat de traficul de droguri, au anunţat autorităţile, citate de AFP, potrivit agerpres. Eduardo Plazola, numărul trei din Poliţia municipală Guadalajara şi comandant al unei unităţi a forţelor speciale, ieşea din casa sa din Tonala (suburbie din Guadalajara) cu maşina de serviciu şi însoţit de trei poliţişti atunci cînd mai multe persoane, aflate în două vehicule, au deschis focul. Niciun poliţist nu a supravieţuit.

O anchetă a fost deschisă pentru a-i găsi pe autorii acestui „atac laş”. a indicat într-o conferinţă de presă Roberto Lopez, secretar al Guvernului statului Jalisco. „Au fost multe împuşcături. Circa şapte indivizi înarmaţi erau într-o camionetă albă şi într-o maşină”, a declarat pentru AFP un comerciant care a asistat la atac şi care a dorit să-şi păstreze anonimatul de teama represaliilor.

Eduardo Plazola obţinuse victorii importante în lupta cu crima organizată şi reuşise să „restabilească statul de drept şi pacea” în mai multe cartiere din oraş, a precizat primarul din Guadalajara, Enrique Ibarra, condamnînd asasinatul. Violenţa s-a intensificat în Guadalajara după o sciziune produsă în Martie 2017 în cadrul cartelului local de droguri, Jalisco Nueva Generacion, unul dintre cele mai puternice din Mexic. Guvernul statului Jalisco afirmă că 90% din decesele violente sunt legate de crima organizată. De la lansarea, în 2006, de către autorităţi a unui război contra narcotraficanţilor şi a crimei organizate, peste 200.000 de persoane au fost ucise în Mexic.

Turcia impune noi reguli de navigaţie prin strîmtorile Bosfor şi Dardanele

Turcia a impus de Luni reguli noi pentru navele care trec prin strîmtorile Bosfor şi Dardanele, informează presa locală, preluată de Xinhua, potrivit agerpres. Postul CNNTurk precizează că potrivit noilor reglementări comandanţii navelor trebuie să prezinte autorităţilor turce liste de securitate cu 3,2 km înainte de intrarea în strîmtori, iar navele de pasageri şi portcontainerele trebuie să îşi anunţe trecerea cu 10 zile înainte. Regulile au fost introduse din cauza riscurilor crescute în contextul traficului mai intens. Potrivit datelor Ministerului de Externe turc, în 2017 au trecut prin Bosfor 8832 de tancuri petroliere, care au transportat în total 147 de milioane de tone de produse cu risc ridicat; în 2016, cantitatea de produse similare a fost de 136 de tone. Turcia a adoptat o serie de măsuri de siguranţă în 1994, în urma unei serii de incidente grave în strîmtori, reaminteşte Xinhua. Bosforul şi Dardanelele sunt printre rutele maritime cele mai aglomerate din lume, cu un volum ridicat de tranzit din diverse categorii – nave de mărfuri, feriboturi, pescadoare şi vase de agrement. 

Grupul bancar Société Générale se aşteaptă să plătească 1,2 miliarde de euro pentru încălcarea sancţiunilor americane

Grupul bancar Société Générale a anunţat că a constituit provizioane în valoare de 1,2 miliarde de dolari pentru reglementarea litigiului cu autorităţile americane, informează AFP. Société Générale a emis un comunicat în care arată că se aşteaptă ca amenzile aplicate de autorităţile din SUA să fie aproape complet acoperite de suma deja alocată, iar dosarul respectiv să fie închis în cîteva săptămîni. Grupul bancar francez este acuzat de tranzacţii mai vechi în care sunt implicate ţări supuse sancţiunilor economice din partea Statelor Unite.

Autorul atacului cu cuţitul la Amsterdam declară că a fost provocat de insulte la adresa Islamului

Afganul în vîrstă de 19 ani care a atacat Vineri cu cuţitul doi turişti americani, la Amsterdam, a declarat Poliţiei că a fost provocat de insulte la adresa Islamului, informează Reuters. Potrivit unui comunicat al Procuraturii olandeze, atacatorul – identificat doar cu numele de Jawed S., rezident în Germania – susţine că s-a deplasat în Olanda din cauza unor insulte repetate la adresa lui Allah, a Coranului şi a profetului Mahomed. El s-a referit la Parlamentarul olandez Geert Wilders, cunoscut pentru opiniile sale anti-musulmane. Wilders a renunţat săptămîna trecută la organizarea unui concurs de caricaturi cu profetul Mahomed. Procurorii au dezvăluit că atentatorul afgan nu a menţionat concursul, ci doar numele parlamentarului.

Victimele atacului, doi turişti americani în vîrstă de 38 de ani, se află încă în spital. Şi atacatorul primeşte în continuare îngrijiri medicale pentru rănile suferite în timpul intervenţiei Poliţiei după atentat, iar Luni arestarea sa preventivă a fost prelungită cu două săptămîni. Poliţia i-a percheziţionat locuinţa şi a confiscat dispozitive de memorie pentru computer.

Italia: „Capitano Ultimo” rămîne fără escortă din partea Poliţiei şi fără vehicul blindat

Comandantul carabinierilor care l-au arestat pe „naşul” mafiot Toto Riina a rămas de Luni fără escortă din partea Poliţiei şi fără vehicul blindat, informează AFP. Ştirea despre retragerea dispozitivului de protecţie pentru Sergio De Caprio, zis „Capitano Ultimo”, a fost difuzată în reţelele sociale de Rita Dalla Chiesa, fiica unui alt erou al carabinierilor – generalul Carlo Alberto Dalla Chiesa, asasinat de Mafia în 1982. De Caprio, acum în vîrstă de 57 de ani, era în 1993 comandantul unităţii de carabinieri care l-a arestat pe Riina, liderul mafiot decedat anul trecut în închisoare. De peste două decenii, ofiţerul a fost însoţit de bodyguarzi şi a s-a deplasat cu un vehicul blindat. Măsurile de protecţie au fost anulate exact în ziua în care se împlinesc 36 de ani de la asasinarea generalului Dalla Chiesa.

Măsura a provocat indignare, iar o petiţie care arăta că „Mafia mai întîi te lasă singur, apoi te ucide” a fost semnată de peste 12.000 de italieni. Ministerul de Interne şi cel al Apărării au refuzat orice comentariu, ca răspuns la solicitarea AFP. De Caprio a scris în reţeaua Twitter: „Să nu uităm abandonul, laşitatea tuturor celor care, din fotolii, de la grade mari şi din palate înalte l-au împiedicat în toate modurile pe generalul Carlo Alberto Dalla Chiesa în fiecare acţiune şi fiecare bătălie a sa. Tot dispreţul nostru pentru ei”. Într-un alt mesaj, el a arătat că siguranţa cetăţenilor nu este o maşină de vot şi că Mafia este un pericol, iar cei care susţin contrariul trebuie să demonstreze asta.

ONU: Numărul deceselor printre imigranţii care traversează Mediterană a crescut semnificativ în 2018

Cu toate că numărul total al persoanelor care au traversat Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa a scăzut în 2018, rata deceselor a crescut „semnificativ” în comparaţie cu 2017, a anunţat Agenţia de Refugiaţi a ONU, scrie Politico, potrivit news.ro. Pe ruta central-mediterană, o persoană din 18 a murit sau a dispărut între Ianuarie şi Iulie 2018, faţă de una din 42 anul trecut. În total, peste 1.600 de persoane au murit sau au fost date dispărute în timp ce au încercat să facă această călătorie. „Acest raport confirmă încă o dată că Marea Mediterană este una dintre cele mai mortale rute”, a declarat Pascale Moreau, directorul biroului european al Agenţiei de Refugiaţi a ONU. „Avînd în vedere că numărul persoanelor care ajung pe ţărmurile europene scade, acesta nu mai este un test pentru Europa privind gestionarea unui număr mare de oameni, ci vom vedea dacă Europa are destulă umanitate pentru a salva vieţi”, a adăugat el.

ONU a făcut apel, de asemenea, la liderii europeni să crească accesul către rute sigure şi legale pentru refugiaţi, „inclusiv prin a creşte bazele de relocare şi prin înlăturarea obstacolelor în faţa reunificării familiilor” pentru ca oamenii să aibă alternative la aceste rute periculoase. Purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene, Tove Ernst, a declarat, ca răspuns la raportul ONU, că UE consideră salvarea vieţilor „o prioritate, lucrînd constant în acest sens”.

Germania: Un imigrant a fost condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru uciderea unei adolescente

O instanță din Germania l-a condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare pe un imigrant, despre care se crede că este minor și de origine afgană, care a recunoscut că a ucis o adolescentă germană, cu care acesta avuse o relație de cîteva luni, informează postul BBC News, potrivit mediafax. Cazul a provocat indignare în Germania și ample proteste xenofobe organizate de grupuri de extremă-dreapta. Procurorii cred că ucigașul a acționat din gelozie, dorind să se răzbune pe adolescentă după ce aceasta a întrerupt relația.

Cei doi s-au cunoscut la școală și au avut o relație de cîteva luni. La cîteva săptămîni după ce ea a rupt relația, imigrantul a înjunghiat-o pe adolescentă de șapte ori cu un cuțit de bucătărie în fața unui magazin din orașul Kandel, pe data de 27 Decembrie. Înainte de a fi ucisă, adolescenta și familia ei au alertat Poliția că era hărțuită și amenințată de fostul ei prieten. Ucigașul susține că avea 15 ani în momentul comiterii crimei, iar din acest motiv cazul a fost judecat de o instanță pentru minori. Însă o expertiză medicală cerută de procurori a indicat că cel mai probabil acesta are între 17 și 20 de ani.

Procurorii au cerut 10 ani de închisoare pentru individ, pedeapsa maximă prevăzută de legislația germană pentru o crimă comisă de un minor. Imigrantul a sosit în Germania în Aprilie 2016, fiind înregistrat ca minor neacompaniat, însă solicitarea sa la drept de azil a fost respinsă în Februarie 2017. Mai multe demonstrații antiimigrație au fost organizate în orașul Kandel de formațiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD).

Expertă ONU: Felul în care Facebook defineşte terorismul ajută Guvernele să reducă la tăcere grupările de opoziţie legitime

Fionnuala Ni Aolain, o expertă ONU privind drepturile omului, a făcut apel către Facebook să îşi limiteze definiţia privind terorismul pentru a nu a mai permite Guvernelor să reducă la tăcere grupările de opoziţie legitime, scrie Reuters, potrivit news.ro. „Folosirea unei definiţii atît de largi este îngrijorătoare avînd în vedere numărul de Guverne care caută să catalogheze drept terorism diferite forme de rebeliune sau opoziţie”, a afirmat Ni Aolain în scrisoarea sa adresată fondatorului Facebook, Mark Zuckerberg.

În scrisoare se arată că Facebook nu ia în considerare grupările rebele înarmate care respectă dreptul internaţional. Ea nu a oferit exemple, dar Guvernele care se confruntă cu o opoziţie înarmată, precum în Siria, cataloghează de obicei toţi oponenţii ca fiind terorişti, chiar dacă alte ţări nu sunt de acord. Ni Aolain a salutat „rolul important pe care Facebook îl joacă în depistarea activităţii teroriste online”, dar a precizat că nu trebuie să intervină în drepturile omului şi ar trebui să se asigure că există o modalitate de a contesta deciziile greşite luate împotriva utilizatorilor. Definiţiile largi şi imprecise privind terorismul ar putea duce la „o implementare discriminatorie, cenzură şi interzicerea arbitrară a accesului la serviciile Facebook”, a avertizat Ni Aolain.

Grecia: O înotătoare siriană de elită care a salvat 18 migranţi a fost arestată

O înotătoare siriană de elită care a ajutat la salvarea a 18 conaţionali cînd barca lor a început să se scufunde în largul Greciei în urmă cu trei ani a fost arestată şi va fi închisă pînă cel puţin săptămîna viitoare, ca parte a unei investigaţii a Greciei privind traficul de persoane, a anunţat avocatul său, citat de dpa, scrie agerpres. Sarah Mardini a fost arestată pe 29 August ca parte a investigaţiilor în legătură cu o reţea de trafic ilegal de migranţi din Turcia spre insula greacă Lesbos. Mardini şi sora ei Yusra, ambele înotătoare experimentate, au ajuns în centrul atenţiei în 2015 după ce au ajutat, datorită competenţelor sportive, la salvarea unei ambarcaţiuni, care a ajuns în siguranţă în Lesbos. Ele s-au stabilit apoi în Germania, dar Sarah a continuat să lucreze acordînd asistenţă migranţilor ce sosesc în Lesbos.

Autorităţile elene au dispus Luni închiderea sa sa pînă cel puţin săptămîna viitoare, a declarat, la Atena, avocatul Charalambos Petsikos, pentru dpa. Ea este unul din 30 de membri ai cel puţin trei ONG-uri, 24 dintre ei străini, care sunt anchetaţi. Un cetăţean german şi un grec se numără de asemenea printre cei arestaţi. „Am cerut eliberarea ei pînă la judecată. Clientul meu doar ajută şi nu are nimic de-a face cu acuzaţiile”, a spus Petsikos. „Este o încercare de a incrimina activităţile persoanelor care acordă asistenţă”, a adăugat el. Surse din cadrul Poliţiei au declarat că ONG-urile din Lesbos au început să fie monitorizate în Februarie după ce doi activişti au fost arestaţi într-un vehicul militar al Armatei elene cu plăcuţe de înmatriculare false. Mulţi migranţi continuă să sosească în Lesbos chiar dacă ruta de migraţie balcanică a fost închisă în urmă cu doi ani şi jumătate.

Anchetatori polonezi reexaminează epava avionului prezidenţial prăbuşit în Vestul Rusiei în urmă cu opt ani

Anchetatori polonezi au reexaminat Luni epava avionului care s-a prăbuşit în Vestul Rusiei în urmă cu opt ani, tragedie în care şi-a pierdut viaţa Preşedintele Poloniei de atunci, informează dpa, potrivit agerpres. Anchetatorilor polonezi li s-a oferit acces la epava avionului de pasageri Tu-154 de fabricaţie sovietică timp de cîteva zile în coordonare cu autorităţile ruse, potrivit principalei agenţii de investigaţii din Rusia. Oficial, drept cauză a prăbuşirii avionului a fost stabilită o eroare de pilotaj executată în contextul ceţii extrem de groase, dar teoriile conspiraţiei conform cărora Rusia ar fi putut fi responsabilă s-au înmulţit în Polonia.

„Anchetatorii au analizat cu atenţie scenariul unei explozii la bordul avionului”, a precizat Comisia de Investigaţii rusă într-un comunicat. „Numeroasele examinări efectuate de experţi ruşi şi polonezi au stabilit că nu există urme de material exploziv pe rămăşiţele defuncţilor sau resturile avionului”, potrivit comunicatului.

Prăbuşirea avionului în apropierea oraşului Smolensk din Vestul Rusiei în Aprilie 2010 s-a soldat cu moartea tuturor celor 96 de persoane la bord, printre care şi Preşedintele polonez Lech Kaczynski şi alţi înalţi oficiali. Potrivit Comisiei poloneze pentru investigarea accidentelor aviatice naţionale, cauza imediată a accidentului a fost coborîrea sub altitudinea minimă pe fondul „unor condiţii meteorologice care au împiedicat contactul vizual cu solul”. Avionul s-a lovit de vîrful unui copac la o altitudine de aproximativ 11 metri, apoi aripa stîngă a intrat într-un mesteacăn, provocînd prăbuşirea aparatului în cîteva secunde, a declarat Comisia de Investigaţii rusă în comunicatul său. „Anchetatorii ruşi nu au nici o îndoială cu privire la circumstanţele prăbuşirii avionului”, se adaugă în comunicat.

Putin i-a înmînat ‘Ordinul Prieteniei’ șefului OMV

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a înmînat Luni ‘Ordinul Prieteniei’ lui Rainer Seele, directorul executiv al grupului austriac OMV, în contextul întăririi relaţiilor dintre cele două state, transmite dpa, potrivit agerpres. OMV este acţionarul principal al gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gaz rusesc direct spre Germania. Rainer Seele, un german care a împlinit 58 de ani la sfîrşitul săptămînii trecute, a primit premiul respectiv pentru ‘întărirea prieteniei şi colaborării între popoare’, se arată în decretul prezidenţial.

Vladimir Putin a fost invitat de onoare, luna trecută, la nunta şefei diplomaţiei austriece, Karin Kneissl. La nuntă, care s-a desfăşurat într-un cadru rural, în Sud-Estul Austriei, au luat parte circa o sută de invitaţi, printre ei numărîndu-se şi cancelarul conservator Sebastian Kurz, precum şi vice-cancelarul Heinz Christian Strache, liderul extremei drepte austriece. După festivitate, liderul de la Kremlin s-a deplasat în Germania, pentru primul summit bilateral cu cancelarul Angela Merkel de cînd Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în 2014.

Ucraina se opune cu vehemenţă extinderii gazoductului Nord Stream, considerînd că pe această cale este subminată presiunea exercitată de Uniunea Europeană asupra Rusiei pentru a renunţa la anexarea Crimeii şi a pune capăt rebeliunii separatiste proruse din Estul ţării. Ucraina a fost un subiect major în discuţiile purtate de Putin şi Merkel, cei doi lideri semnalîndu-şi aprobarea faţă de o potenţială misiune a ONU de menţinere a păcii în zonele de conflict din această ţară.

Markus Kerber: Germania va restricţiona controlul străin asupra musulmanilor

Germania va restricţiona controlul străin asupra comunităţii musulmane, conform lui Markus Kerber, secretar de Stat în Ministerul de Interne, scrie Politico, potrivit news.ro. „Am văzut cum forţe străine le-au dictat musulmanilor germani cum să îşi practice religia pentru prea mult timp. Şi pentru că locuiesc aici, le vom oferi de acum înainte mai multă susţinere pentru a-şi întări încrederea în sine”, a declarat Kerber. „Dorim să existe mai multe formate de discuţii pentru musulmanii germani. Ministerul va încuraja în mod activ musulmanii germani să coordoneze o dezbatere privind un Islam german”, a adăugat el. Conform lui Kerber, dezbaterea va avea loc în cadrul Islamkonferenez, un „forum pentru dialog” privind relaţia dintre Islam şi stat, înfiinţat de Kerber.

În ceea ce priveşte afirmaţiile ministrului de Interne, Horst Seehofer, care a declarat că Islamul „nu îşi are locul în Germania”, Kerber a declarat: „Dacă e să existe un Islam care să aparţină Germaniei, musulmanii germani trebuie să îl definească drept „Islamul german.”„Vrem să ajutăm musulmanii din Germania să îşi găsească propria religiozitate. Acest lucru s-ar putea să nu fie pe placul Ankarei şi ar putea duce la conflicte. Dar nu vom ceda”, a precizat Kerber. Comentariile sale vin înaintea unei vizite de stat a Preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.

Guvernul german critică marşurile de protest ale extremei drepte

Guvernul german a criticat Luni marşurile de protest ale grupărilor de dreapta după zile întregi de agitaţie în oraşul Chemnitz (Est), relatează agenţia DPA. Purtătorul de cuvînt al Guvernului german, Steffen Seibert, a afirmat că, în afară de preocupările justificate şi de şocul în legătură cu înjunghierea mortală a unui bărbat în weekend-ul trecut, ”aceste marşuri întreprinse de către extremişti de dreapta gata să comită violenţe şi de neonazişti nu au nimic de-a face cu doliul după o persoană sau cu preocupările pentru o localitate sau o comunitate, nici cel mai mic lucru”. Astfel de marşuri nu transmit un mesaj de doliu, ci ”un mesaj de ură” faţă de străini, politicieni, poliţie şi presa liberă, a mai spus Seibert.