O copilă de 9 ani și-a cărat cîinele în spate doi kilometri, prin zăpadă, pentru a ajunge la veterinar

Zilele trecute, medicul veterinar Ogün Öztürk a fost chemat într-un sat mic din Turcia pentru a se ocupa de vaca unui client. Ceea ce a început doar ca o vizită de rutină s-a încheiat cu o întîmplare pe care medicul nu o va uita curînd, scrie thedodo.com. Și asta, pentru că a întîlnit o fetiță de nouă ani care, aflînd de prezența lui în sat, și-a luat cățelul bolnav și l-a transportat în spate cale de doi kilometri, prin zăpadă. „Lumea se schimbă datorită unor astfel de gesturi”, a scris veterinarul pe o rețea socială.

Imaginile, făcute publice de către veterinar, au ajuns virale. „Această fetiță a venit să-i fac cîinelui o injecție cînd a aflat că sunt în sat pentru a trata o vacă”, a anunțat medicul, Ogün Öztürk. Acesta a declarat presei locale că patrupedul nu avea nimic grav, ci doar o usturime puternică, rezolvată cu o injecție împotriva paraziților. Micuța Cemre i-a mulțumit și, fericită, a luat din nou cățelul în spate și a pornit spre casă. Veterinarul s-a declarat extrem de impresionat de afecțiunea fetiței pentru cîine: „Lumea se schimbă datorită unor astfel de gesturi”.

Rusia își propune să ajungă la o imunitate de turmă pîna la începutul Verii

Rusia se aşteaptă să ajungă la o imunitate a majorităţii populaţiei sale împotriva coronavirusului pînă la Vară, a declarat ministrul Sănătăţii, Mihail Muraşko, potrivit DPA. Pe baza planurilor actuale de livrare şi vaccinare, imunitatea de turmă ar urma să fie obţinută pînă la sfîrşitul lunii Iulie, a spus Muraşko, citat de agenţia rusă de presă TASS. Aflat într-o vizită în oraşul Novosibirsk din Siberia, el a mai anunţat că producţia de vaccin va creşte, dar nu a oferit detalii despre cum se va obţine asta.

Conform celor mai recente date ale Ministerului Sănătăţii, aproape patru milioane de ruşi au fost vaccinaţi împotriva coronavirusului pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, ceea ce reprezintă 2,8% din populaţia totală. 

Un britanic a încasat un ”fleac de salariu de doar 1,3 milioane de dolari pe zi” în 2020

Sir Chris Hohn, un miliardar britanic care este administrator de fonduri speculative, a încasat un salariu de 343 milioane de lire sterline (479 milioane dolari) anul trecut, care ar fi cel mai mare pachet salarial anual din Marea Britanie. Hohn, a cărui avere personală este estimată la 5,9 miliarde de dolari (4,2 miliarde de lire sterline) de Forbes, și-a plătit salariul uriaș după ce un fond de investiții administrat de el a înregistrat o creștere de 66% a profitului înainte de impozitare, la 695 milioane de dolari, potrivit The Guardian. Chris Hohn a încasat un salariu de 940.000 de lire sterline (1,3 milioane de dolari) pe zi care ar fi cea mai mare sumă plătită vreodată unei persoane din Marea Britanie, fiind semnificativ mai mare decît recordul anterior de 323 milioane de lire sterline (451 milioane de dolari) care a fost încasat în 2018 de Denise Coates, acționar majoritar la o firmă de pariuri sportive.

The Guardian spune că venitul salarial este de 9.000 de ori mai mare decît salariul mediu din Marea Britanie și de 1.700 de ori mai mare decît cel încasat de premierul Boris Johnson. Fiul unui mecanic auto jamaican, Hohn a studiat la Universitatea Southampton și a continuat cu un MBA la Harvard. După ce a lucrat o perioadă scurtă în domeniul consultanței, în 1996 a intrat în domeniul fondurilor de investiții.

Cele mai bine plătite domenii de activitate din UE

Industria informaţiei şi comunicaţiilor era în 2018 cel mai bine plătit sector în 12 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi al doilea cel mai bine plătit sector în alte patru ţări, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Totodată, serviciile administrative şi de asistenţă erau cel mai bine plătit domeniu în 12 din cele 27 de state membre ale UE. Un nivel ridicat al salarizării se înregistrează și în domeniul activităţi financiare şi de asigurări. Deşi era în 2018 cel mai bine plătit sector în doar patru state membre ale UE (Franţa, Ungaria, Malta şi Suedia), acesta este pe locul doi în 16 ţări şi pe locul trei în şase state membre, potrivit Agerpres.

Deşi era în 2018 cel mai bine plătit sector în doar patru state membre ale UE (Franţa, Ungaria, Malta şi Suedia), sectorul activităților financiare și de asigurări era pe locul doi în 16 ţări şi pe locul trei în şase state membre. Un alt domeniu unde se obţin cîştiguri ridicate este producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, care este cel mai bine plătit sector în şase state membre UE şi al doilea în alte două ţări. La polul opus, în 2018, cel mai scăzut nivel al salarizării se înregistra în activităţile legate de servicii de cazare şi alimentaţie publică în toate statele membre UE, exceptînd Grecia, Malta şi Slovenia (unde este al doilea cel mai scăzut nivel al salarizării) şi Croaţia (al treilea cel mai scăzut nivel al salarizării). Al doilea cel mai scăzut nivel al salarizării este în domeniul serviciilor administrative şi de asistenţă în 12 din cele 27 de state membre ale UE şi al treilea cel mai scăzut în trei ţări (Grecia, Croaţia şi Slovenia).

Educaţia este cea mai bine plătită activitate economică în Luxemburg şi a doua cea mai bine plătită în Cipru, în 2018.

Deşi sectorul comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţiile de autovehicule şi motociclete este în medie cel mai bine plătit din Grecia, se situează printre industriile cu cîştiguri scăzute în majoritatea statelor membre ale UE. Cîştigurile în construcţii se află la nivelul de mijloc în majoritatea statelor membre ale UE şi este al şaselea cel mai bine plătit sector în Polonia şi al şaptelea cel mai bine plătit sector în Estonia, Letonia, Olanda şi Suedia. În contrast, în 2018, cel mai scăzut nivel al salarizării în sectorul construcţii s-a înregistrat în Malta şi a fost, de asemenea, printre cele mai scăzute în Croaţia şi România (al doilea cel mai scăzut), precum şi în Ungaria, Portugalia şi Slovenia (al treilea cel mai scăzut).

Aeroporturile au fost avertizate de către OMS să nu ceară călătorilor adeverințe de vaccinare împotriva Covid-19

Cum vaccinare împotriva Covid-19 nu este obligatorie, aeroporturile și alte puncte de trecere a frontierei nu trebuie să ceară călătorilor să fie vaccinaţi pentru a putea intra pe teritoriul unei țări, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit Agerpres. OMS a insistat că vaccinurile anti-COVID-19 nu pot fi o cerinţă pentru a călători, avînd în vedere că încă nu se cunosc efectele asupra reducerii răspîndirii contagierilor, perioada de imunitate pe care o conferă sau dacă protejează împotriva formelor uşoare ale bolii. De asemenea, „a acorda prioritate acestor călători ar putea avea drept consecinţă administrarea neadecvată de doze categoriilor de risc ce pot contracta forme grave de COVID-19”, a precizat OMS.

Potrivit organizaţiei, utilizarea „certificatelor de imunitate” de către călătorii internaţionali (indiferent dacă s-au vaccinat sau dacă au anticorpi după ce au depăşit boala) nu este recomandabilă şi nici „nu este susţinută de evidenţe ştiinţifice”. Cu toate acestea, OMS a subliniat faptul că persoanele de peste 60 de ani, cele cu boli cronice şi alte grupuri de risc trebuie să evite să călătorească în ţări cu o rată înaltă de COVID-19. Pe de altă parte, potrivit organizaţiei, călătorii internaţionali "nu trebuie consideraţi prin natura lor cazuri suspecte de COVID-19". În 2020, traficul pasagerilor internaţionali a scăzut cu 60 % faţă de anul 2019 (cu 2,7 miliarde mai puţin), fapt ce a provocat companiilor aeriene pierderi estimate la 371 miliarde de dolari.

Turcia vrea să repare relația cu Franța, după insultele lui Erdogan

Președintele Turciei, Recep Erdogan, susține că vrea ca Turcia să coopereze cu Franța „în lupta împotriva terorismului și pentru stabilitate în Orientul Mijlociu”. Liderul de la Ankara a discutat în acest sens cu Președintele francez, Emmanuel Macron, în situația în care Turcia încearcă să revină la relații cordiale cu Franța. „Putem aduce o contribuţie semnificativă la stabilitatea şi pacea din Europa pînă în Caucaz şi din Orientul Mijlociu pînă în Africa. Există, de asemenea, măsuri pe care le putem lua împreună împotriva organizaţiilor teroriste”, i-a declarat Recep Tayyip Erdogan lui Emmanuel Macron în cursul unui videoconferinţe, potrivit unui raport difuzat de Preşedinţia de la Ankara, citat de Agerpres. „Turcia doreşte să coopereze cu Franţa în toate aceste domenii”, a adăugat el, apreciind că are un „mare potenţial” colaborarea dintre Ankara şi Paris.

Discuția dintre cei doi lideri este prima din Septembrie, moment în care relația dintre cele două țări a devenit extrem de tensionată. Cei doi au avut schimburi de replici tăioase, iar Președintele turc a recurs inclusiv la insulte, atacînd ”sănătatea mintală” a lui Macron. În Octombrie, Ankara a lansat un apel la boicotarea produselor franceze. În prezent însă, cînd încearcă să repare relaţiile dintre Turcia şi Uniunea Europeană în special pe fondul problemelor economice, Recep Tayyip Erdogan şi-a îndulcit tonul şi a făcut multe declaraţii liniştitoare în ultimele săptămîni.

În timpul videoconferinţei, el a subliniat că „prietenia franco-turcă a depăşit numeroase obstacole” de la începuturile sale în secolul al XVI-lea sub domnia Regelui Francisc I şi a sultanului Suleiman Magnificul. Preşedinţia turcă nu a menţionat, totuşi, în raportul său, situaţia profesorilor de franceză de la prestigioasa Universitate Galatasaray din Istanbul, lipsiţi recent de permisele lor de muncă şi ameninţaţi cu expulzarea în orice moment, o situație care îngrijorează Guvernul de la Paris.

OMS face recomandări privind purtarea măştilor textile

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat mai multe recomandări, printre care şi cele privind purtarea măştilor textile în timpul pandemiei de COVID-19, care trebuie să aibă trei straturi de protecţie şi să nu fie prevăzute cu valvă, relatează EFE. Dintre cele trei straturi, cel interior, care vine în contact cu pielea, trebuie să fie din bumbac absorbant, cel intermediar din polipropilenă, iar cel exterior poate fi din acelaşi material sau dintr-un poliester rezistent la umezeală, a explicat OMS în raportul său epidemiologic săptămînal. Organizaţia recomandă şi examinarea ambalajului în care se află măştile pentru a verifica dacă au fost testate în laborator, garantează cel puţin 70 la sută din filtrarea microparticulelor de salivă şi îşi menţin proprietăţile după cel puţin cinci spălări.

Pe de altă parte, OMS precizează că nu trebuie să se aibă în vedere doar capacitatea de filtrare a măştilor, ci şi felul în care acoperă faţă (nu doar gura şi nasul, ci şi bărbia fără a lăsa spaţii descoperite) şi să-i permită totodată utilizatorului să respire. În acest sens, OMS avertizează că folosirea a două măşti de pînză în acelaşi timp poate prezenta unele riscuri, deoarece ar îngreuna respiraţia celor care le utilizează şi care ar fi astfel nevoiţi să le îndepărteze uneori pentru a lua o gură de aer. Acest tip de măşti, care nu sunt medicale şi sunt reutilizabile, trebuie păstrate în pungi de plastic sau în ambalaje sigure înainte şi după folosire şi spălate cu săpun sau detergent, preferabil la 60 de grade. Cu toate acestea, pot fi spălate doar cu săpun şi apă caldă, dar OMS recomandă ca măştile să fie lăsate în apă fierbinte timp de un minut.

Poliţia italiană a desfăşurat o operaţiune extinsă împotriva unui clan mafiot cu legături în Germania, Malta şi Polonia

Poliţia italiană a desfăşurat o operaţiune extinsă împotriva unei organizaţii mafiote cu conexiuni în Germania, Polonia şi Malta, au anunţat autorităţile din oraşul sicilian Catania, relatează agenţiei DPA, potrivit agerpres. Mandate de arestare şi alte măsuri legale au fost decise împotriva a 33 de suspecţi, deşi investigaţia priveşte în total peste 300 de persoane, potrivit Poliţiei Financiare din Catania. Au fost emise 12 mandate de arestare şi două persoane au fost plasate în arest la domiciliu, în timp ce altele au primit interdicţia de a mai desfăşura afaceri. Sunt investigate acuzaţii privind jocuri online ilegale, spălare de bani, evaziune fiscală şi fraudă. Suspecţii fac parte din reţeaua clanului Santapaola-Ercolano din organizaţia mafiotă siciliană Cosa Nostra.

Fonduri şi lucrări imobiliare în valoare de circa 80 de milioane de euro au fost confiscate în cadrul operaţiunii, inclusiv clădiri din regiunile italiene Emilia-Romagna şi Apulia, precum şi un hotel şi un restaurant în landul german Baden-Wuerttemberg. Suspecţii au operat o platformă online ilegală de pariuri sportive şi de asemenea o reţea ilegală de transfer de bani în străinătate. Malta şi Polonia au jucat un rol important în desfăşurarea operaţiunii Poliţiei italiene, potrivit autorităţilor.

În Viena începe administrarea vaccinului AstraZeneca şi persoanelor de peste 65 de ani

În Viena va începe ”de îndată” administrarea vaccinului de la AstraZeneca împotriva COVID-19 şi locuitorilor cu vîrsta de 65 de ani şi peste, au comunicat autorităţile Capitalei austriece, în pofida anunţurilor iniţiale despre o lipsă de date privind eficacitatea acestuia la vîrstnici, transmit dpa şi APA, potrivit agerpres. Decizia survine la scurt timp după ce Franţa a extins administrarea acestui vaccin la persoanele între 65 şi 75 de ani. ”În prezent, este vorba despre viteză şi ştim că vaccinul de la AstraZeneca este eficient şi în cazul persoanelor mai în vîrstă”, a declarat Michael Binder, directorul medical al Asociaţiei spitalelor din Viena, într-o conferinţă de presă.

Guvernul austriac a anunţat că un focar cu varianta Sud-africană a coronavirusului, apărut în landul Tirol, va fi combătut printr-o campanie de vaccinare în masă. Într-un proiect pilot, districtul Schwaz va primi 100.000 de doze de vaccin, ce vor fi livrate cu sprijinul UE, a indicat Guvernul. Imunizarea adulţilor din Schwaz, district cu aproximativ 84.000 de locuitori, cu vaccinul de la Pfizer/BioNTech va începe săptămîna viitoare. Scopul proiectului pilot este strîngerea de date despre eficienţa acestui vaccin împotriva variantei Sud-africane a SARS-CoV-2. În alte părţi ale Austriei, pînă acum au fost vaccinate doar persoane în vîrstă şi cu boli cronice.

În Franţa, a fost dizolvată Generaţia Identitară

Autorităţile franceze au dizolvat Miercuri gruparea de extremă dreapta Generaţia Identitară (GI), potrivit anunţului pe Twitter al ministrul de Interne Gérald Darmanin, care afirmă că asociaţia ”incită la discriminare, ură şi violenţă”, transmite AFP. ”Această asociaţie şi anumiţi dintre militanţii săi trebuie să fie priviţi ca avînd un discurs de ură care incită la discriminare sau la violenţă împotriva unor persoane din cauza originii, rasei sau religiei lor şi, prin forma sa şi organizarea sa militară, GI poate fi privită ca prezentînd caracterul unei miliţii private”, justifică ministrul în decretul de dizolvare.

Procedura fusese lansată la mijlocul lunii Februarie, prin trimiterea către GI a unei expuneri de motive la care asociaţia trebuia să răspundă pînă la 24 Februarie. Decretul de dizolvare vorbeşte şi despre ”legături cu grupuscule de ultradreapta de la care (GI) primeşte sprijin logistic şi care apără o ideologie ce cheamă la discriminare, violenţă sau ură, în numele unor teorii rasiale sau de supremaţie a albilor”. În decret se mai menţionează că GI a primit donaţii de la Brenton Tarrant, australianul adept al supremaţiei albilor care a ucis 51 de oameni în Martie 2019, într-un dublu atentat în două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă. Audiat în Aprilie 2019 de Comisia de anchetă parlamentară cu privire la grupusculele de extremă dreapta, fostul director al Tracfin (serviciul Ministerului Economiei responsabil cu lupta împotriva spălării banilor), Bruno Dalles, a afirmat că Brenton Tarrant era ”membru binefăcător” al GI.

Măsura împotriva GI intervine în contextul în care Ministerul de Interne a obţinut în ultimele luni dizolvarea a trei asociaţii acuzate de apropiere de mişcarea islamistă – Colectivul contra islamofobiei în Franţa (CCIF), ONG-ul BarakaCity şi asociaţia Cheikh Yassine –, în siajul asasinatului căruia i-a căzut victimă profesorul Samuel Paty în Octombrie 2020. O altă grupare care a fost dizolvată este cea ultranaţionalistă turcă ”Lupii cenuşii”.