Realitatea internationala pe scurt ((4 Mai 2018)

GRECO: România a regresat în lupta anticorupţie în 2017

România se află printre mai multe ţări europene care au regresat în lupta anticorupţie, conform Raportului anual publicat Joi de către Grupul Statelor Anti Corupţie (GRECO) al Consiliului Europei, potrivit news.ro. Conform raportului, în România, dar şi în ţări precum Grecia şi Polonia, au fost introduse iniţiative legislative care au atenuat efectele măsurilor anticorupţie şi au creat condiţiile nerespectării standardelor anticorupţie impuse de Consiliul Europei. De asemenea, România este prezentă pe lista ţărilor în care a fost declanşată procedura de neconformare privind prevenirea corupţiei alături de Belgia, Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Serbia, Spania, Turcia şi Ungaria. În plus, GRECO a fost nevoit să declanşeze o procedură în premieră de a evalua ad-hoc în circumstanţe excepţionale România şi Polonia.

“2017 a fost un an negru pentru anti-corupţie. Progresul împotriva corupţiei nu poate fi luat de-a gata. El implică să fii în alertă, pentru că mereu există riscul regresului”, a afirmat preşedintele GRECO, Marin Marcela, în raport. Raportul susţine că statele membre UE nu au progresat semnificativ în implementarea măsurilor anti-corupţie recomandate de GRECO. În ceea ce priveşte parlamentarii, doar una din patru recomandări a fost implementată pînă la sfîrşitul anului. Situaţia este una mai bună în cazul judecătorilor, unde au fost implementate aproape jumătate dintre măsuri (42%) iar în cazul procurorilor, 54% dintre măsuri au fost aplicate.

Raportul subliniază, de asemenea, importanţa rolului jucat de jurnalişti în lupta împotriva corupţiei. Este adus, astfel, un omagiu lui Daphne Caruana Galizia, o jurnalistă malteză de investigaţii care a fost asasinată în Octombrie 2017.

La Sarajevo, sunt aşteptaţi 10.000 de turci din Europa

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat organizarea unui miting electoral la Sarajevo pentru turcii din afara ţării, după ce mai multe ţări europene au interzis politicienilor turci să organizeze evenimente electorale pe teritoriul lor, relatează Vineri publicaţia turcă Hurriyet, citată de agenţia de presă EFE. ‘În condiţiile în care unele ţări discută dacă să ne permită sau nu să ne facem campanie, preferăm să ne întîlnim cu compatrioţii noştri în Bosnia şi Herţegovina’, a declarat Vineri Erdogan unui grup de ziarişti în avionul care îl aducea în Turcia după o vizită de stat în Coreea de Sud. Erdogan consideră drept o ‘atitudine nedemocratică’ interdicţia impusă Ankarei de unele state occidentale privind desfăşurarea de evenimente electorale pe teritoriul lor.

Potrivit Hurriyet, mitingul electoral ar putea să aibă loc la 20 Mai la Sarajevo, dar data precisă nu a fost încă stabilită. Anterior, cotidianul turc Yeni Şafak scria că peste 10.000 de turci, care trăiesc în ţări europene, sunt aşteptaţi la mitingul din Sarajevo, anunţat pentru 20 Mai. Guvernul turc a decis organizarea de alegeri prezidenţiale şi legislative anticipate pentru data de 24 Iunie, cu peste un an şi jumătate înainte de scrutinul la termen.

Germania, Austria şi Olanda au anunţat că nu vor permite ca Turcia să organizeze evenimente electorale pe teritoriul lor, justificînd această decizie prin raţiuni de ordine publică. În pofida criticilor, Erdogan s-a arătat conciliant şi a declarat că Turcia trebuie să deschidă un ‘nou capitol’ cu Europa, cu care vrea ‘relaţii bune’. Tensiunile diplomatice între aceste ţări şi Ankara s-au acutizat anul trecut, după anularea unor mitinguri electorale la care urmau să participe politicieni turci înainte de referendumul din Aprilie privind sporirea prerogativelor prezidenţiale în Turcia, unde represalii de amploare au avut loc în ultimii doi ani după puciul eşuat din Iulie 2016.

Potrivit Ministerului de Externe de la Ankara, peste şase milioane de turci trăiesc în străinătate, dintre care 5,5 milioane în Europa de Vest. Această importantă diasporă, ce reprezintă aproape 8% din cele 79,5 milioane de turci, a devenit un element important în alegerile din Turcia. 

Un fost ataşat militar a plasat o cameră de filmat în toaleta unei ambasade din Washington

Un ofiţer superior din marina neozeelandeză este acuzat că a ascuns o cameră de filmat în toaleta Ambasadei Noii Zeelande din Washington pentru a încerca să obţină imagini intime ale persoanelor care treceau prin sala de baie, potrivit unei decizii judiciare date publicităţii Vineri şi citate de AFP, potrivit agerpres. Fostul contraamiral Alfred Keating (58 de ani) exercita funcţia de ataşat militar la Ambasada Noii Zeelande din Washington cînd a fost descoperită camera de filmat în Iulie 2017 într-o toaletă unisex. ‘Camera a fost instalată intenţionat într-o conductă de încălzire a băii. Înălţimea şi orientarea relevă că ea înregistra oamenii care veneau şi se foloseau de toaletă’, declară judecătorul Grant Powell de la Înalta Curte într-o hotărîre judecătorească făcută publică Vineri.

Camera a fost descoperită cînd a căzut pe podea. Grosimea stratului de praf care acoperea suportul său relevă că această cameră se afla acolo ascunsă de mai multe luni. Înalta Curte a refuzat să protejeze identitatea ofiţerului care a susţinut că el şi familia sa vor fi expuşi la ‘dificultăţi extreme’ dacă s-ar afla public aceste lucruri. Keating a beneficiat de imunitate diplomatică în Statele Unite, dar în Noua Zeelandă Poliţia i-a percheziţionat domiciliul. Nu s-au găsit imagini indecente, dar anchetatorii au găsit în calculatorul său personal software-ul corespunzător camerei de filmat. ADN-ul recuperat de pe cardul de memorie al camerei corespunde cu cel al suspectului. Inculpat în Martie pentru tentativa de a înregistra imagini intime, el a demisionat din armată. Fostul ataşat militar pledează ‘nevinovat’ în acest caz, dar ancheta este în plină desfăşurare. 

Viktor Orban: ‘Nici un cent pentru migranţi!’

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că nu susţine un buget al Uniunii Europene (UE) care ia bani de la agricultură, dezvoltare regională, cercetare şi dezvoltare şi îi dă ţărilor care acceptă migranţi, informează agenţia de presă MTI. În interviul său săptămînal pentru postul de radio public ungar, Orban a declarat că negocierile pentru bugetul UE pentru perioada 2021-2027 vor dura mult şi a subliniat că acest buget multianual trebuie să întrunească unanimitatea statelor membre. „Atîta vreme cît ungurii nu-şi vor da acordul, nu va exista un buget”, a spus el. Potrivit premierului ungar, migranţii „nu ar trebui să primească nici un cent”, iar cea mai mare parte (din fondurile pentru migranţi) ar trebui să fie acoperită de statele membre din bugetele naţionale. Viktor Orban a dat asigurări că nu va reduce sprijinul pentru agricultură.

Ungaria, unde recent Viktor Orban a obţinut un nou mandat de premier, s-a evidenţiat din 2015 prin discursul său ostil faţă de primirea migranţilor non-europeni, o poziţie pe care expus-o de mai multe ori în faţa criticilor partenerilor săi europeni.

Consecinţele scandalului sexual de la Academia Suedeză: Premiul Nobel pentru Literatură nu se mai acordă!

Academia Suedeză a anunţat Vineri că în acest an nu va acorda Premiul Nobel pentru Literatură, o premieră în aproape şaptezeci de ani, pe fondul acuzaţiilor de agresiune sexuală care îl vizează pe soţul uneia dintre membrele instituţiei, informează DPA şi AFP. „Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din 2018 va fi desemnat şi anunţat în acelaşi timp cu laureatul din 2019”, a indicat instituţia într-un comunicat. Anunţul Academiei a făcut după apariţia unor diviziuni profunde în rîndul membrilor Academiei la începutul lunii Aprilie cu privire la modul în care instituţia ar trebui să răspundă la acuzaţiile formulate împotriva unuia dintre membri, poeta Katarina Frostenson şi a soţului său, Jean-Claude Arnault, bănuit de hărţuire sexuală.

Bulgaria s-ar putea să dorească referendum pentru ieșirea țării din NATO

Bulgarii ar putea organiza un referendum prin care să decidă dacă mai vor sau nu în NATO. Liderul formațiunii politice Volia (Voința), un cunoscut om de afaceri, face toate demersurile pentru organizarea acestui referendum, pentru că, spune el, Alianța Nord Atlantică nu oferă nimic Bulgariei, ci doar o jefuiește. Veselin Mareșki, liderul partidului Volia, a declarat Joi la postul de radio național că formațiunea sa politică va merge înainte cu ideea privind organizarea unui referendum de retragere a Bulgariei din NATO, relatează agenția BTA.

„Va fi una dintre marile noastre inițiative din campania pentru alegerile europene din 2019. În opinia noastră, NATO nu ne oferă practic nimic, ci doar ne jefuiește. În prezent, se vorbește despre cîteva miliarde de euro care trebuie luate de la poporul bulgar și cheltuite pe o grămadă de vechituri inutile, de pe urma cărora poporul bulgar nu va avea nici un fel de beneficii. Dacă NATO dorește să fie partenerul nostru, atunci poate să ne dea gratis mai multe aeronave în loc să-i ia ultimii bani celei mai sărace țări din Europa și practic să arunce poporul într-o sărăcie și mai mare'', a afirmat Mareșki, informează Agerpres.

El spune că 'o Europă cu adevărat puternică și unită poate fi un partener al SUA și nu un apendice al lor'. „În prezent, alte țări provoacă tulburări în lume și Europa trebuie să achite nota de plată. De ce nu achită SUA nota de plată a Turciei, în loc să plătească Europa acele miliarde ?'', s-a întrebat politicianul bulgar.

SUA avertizează China că va suporta consecinţele pentru militarizarea Mării Chinei de Sud, unde Beijingul ar fi dislocat recent mai multe rachete de croazieră şi sisteme de rachete sol-aer

Statele Unite au avertizat China că va suporta consecinţele pentru militarizarea Mării Chinei de Sud, unde Beijingul ar fi dislocat recent mai multe rachete de croazieră şi sisteme de rachete sol-aer, informează site-ul agenţiei de presă Reuters.

”Suntem la curent cu militarizarea Mării Chinei de Sud de către China. Am discutat despre preocupările noastre pe această temă direct cu oficiali chinezi şi vor fi consecinţe pe termen scurt şi pe termen lung”, a declarat Sarah Sanders, purtătorul de cuvînt al Casei Albe.

Postul CNBC a prezentat Joi informaţii conform cărora Beijingul ar fi instalat în ultima lună rachete de croazieră şi sisteme de rachete sol-aer pe trei insule din Marea Chinei de Sud, însă Beijingul a refuzat să comenteze informaţiile. ”China trebuie să realizeze că a beneficiat de libertatea de navigaţie şi că Statele Unite au fost garantul acesteia”, a afirmat Dana White, purtătorul de cuvînt al Pentagonului.

Statele Unite au criticat în mod constant China pentru că şi-a afirmat pretenţii teritoriale în Marea Chinei de Sud prin construirea de insule artificiale. Beijingul pretinde că toată Marea îi aparţine. În Marea Chinei de Sud s-ar găsi mari rezerve de petrol şi gaze natural, iar anual marea este traversată de nave comerciale cu mărfuri în valoare de cinci miliarde de dolari. Pretenţiile Chinei intră în contradicţie cu cele ale Vietnamului, Bruneiului, Filipinelor şi Taiwanului.

 

01.03.24 - 00:52
01.03.24 - 13:17
01.03.24 - 13:18
01.03.24 - 13:20
01.03.24 - 13:19
05.03.24 - 18:52
06.03.24 - 00:34
01.03.24 - 00:46
07.03.24 - 00:42
05.03.24 - 01:06
08.03.24 - 20:46
08.03.24 - 12:11
09.03.24 - 11:41
09.03.24 - 11:42
01.03.24 - 00:40