Jumătate dintre israelieni susţin anexarea unor părţi din Cisiordania, propusă de Trump 

Jumătate dintre israelieni susţin anexarea unor părţi din Cisiordania, potrivit unui sondaj dat publicităţii Miercuri de Institutul de cercetare privind democraţia israeliană, relatează DPA, scrie agerpres. Sondajul a fost publicat cu mai puţin de o lună înainte de posibila aprobare de către Parlamentul israelian a unei propuneri de anexare, care a fost respinsă de palestinieni şi criticată de părţi ale comunităţii internaţionale, precum Uniunea Europeană. Propunerea este bazată pe planul de pace al Preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu.

Sondajul a ajuns la concluzia că 25% dintre israelieni susţin o astfel de decizie dacă se va bucura de sprijinul Administraţiei SUA, iar 25% au spus că sunt de acord cu ea chiar fără suportul Washingtonului. Treizeci şi unu la sută dintre israelieni se opun extinderii suveranităţii, în timp ce 19% au răspuns la această întrebare că nu ştiu, a precizat institutul citat. În rîndul evreilor israelieni, sprijinul pentru o astfel de decizie este de 57%, iar în rîndul arabilor israelieni de doar 16,5%, potrivit sondajului. Dacă Israelul merge mai departe cu această acţiune unilaterală, 58% dintre israelieni cred că palestinienii vor declanşa a treia Intifada.

Palestinienii se tem că planul va recunoaşte pretenţiile Israelului asupra unor părţi ale Cisiordaniei care ei doresc să fie incluse într-un viitor stat. Media israeliene au relatat Miercuri că şefii forţelor de securitate s-au întîlnit pentru a discuta pregătirile pentru o posibilă intensificare a violenţelor care ar urma unei anexări.

Sondajul a fost efectuat pe internet şi prin telefon între 27 şi 31 Mai. În cadrul său, au fost intervievaţi 622 de bărbaţi şi femei în ebraică şi 149 în arabă, reprezentînd un eşantion naţional pentru populaţia adultă din Israel în vîrstă de 18 ani şi peste. Marja de eroare a sondajului este de plus/minus 3,7%, la un nivel de încredere de 95%, notează DPA.

Comisia Europeană consideră că noul coronavirus reprezintă doar un risc de nivel mediu pentru lucrători

Comisia Europeană a confirmat Miercuri decizia de a clasifica noul coronavirus drept o ameninţare de nivel mediu pentru lucrători, decizie care le va permite angajatorilor să aplice la locul de muncă măsuri de securitate mai puţin stringente faţă de situaţia în care ar fi fost o ameninţare de nivel ridicat, cum au cerut sindicatele şi numeroşi europarlamentari, relatează agenţiile Reuters şi EFE, potrivit agerpres. Decizia Comisiei, care mai trebuie validată de Consiliu şi de Parlamentul European (PE), a fost descrisă de grupul socialist din PE drept ”o palmă peste faţa lucrătorilor”, acest grup anunţînd că va încerca să formeze în Legislativul european o majoritate care să respingă această hotărîre.

Comisia s-a raportat la o directivă europeană care împarte agenţii biologici în patru grupe, în funcţie de gradul lor de risc pentru angajaţi şi comunitate şi care prevede măsuri minime de protecţie sanitară la locul de muncă în cazul fiecăreia dintre aceste grupe. Astfel, un agent biologic din grupa a treia de risc, cum a fost acum clasificat noul coronavirus de către Executivul comunitar, poate provoca boli grave şi poate reprezenta un pericol semnificativ pentru angajaţi, dar în general pentru acesta există profilaxie şi un tratament eficace disponibil. În schimb, un agent biologic din grupa a patra presupune ”un risc ridicat de răspîndire în comunitate” şi pentru acesta nu există profilaxie sau un tratament eficace disponibil.

La o primă discuţie pe această temă, pe 20 Mai, majoritatea eurodeputaţilor s-au declarat împotriva includerii noului coronavirus în grupa a treia de risc, remarcînd faptul că deocamdată pentru virusul SARS-CoV-2 nu există un tratament eficace şi în plus este un virus foarte contagios, motiv pentru care au estimat că acesta ar trebui inclus mai degrabă în grupa a patra de risc, cea mai ridicată. În replică, o purtătoare de cuvînt a Comisiei Europene, Marta Wieczorek, a spus Miercuri că decizia acestei instituţii a fost luată pe baza opiniei unanime a experţilor statelor membre şi în urma consultărilor cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi că existenţa sau nu a unui tratament împotriva virusului este doar unul dintre criteriile de clasificare. Includerea noului coronavirus într-o grupă de risc are consecinţe majore pentru mediul de afaceri, date fiind costurile măsurilor de protecţie sanitară pe care le implică.

Răspîndirea bolii COVID-19 se accelerează în Iran

Răspîndirea bolii COVID-19 se accelerează în Iran, unde peste 3.000 de noi cazuri zilnice au fost confirmate pentru a treia zi consecutiv, potrivit cifrelor oficiale publicate Miercuri, relatează AFP, potrivit agerpres. Între Marţi după-amiază şi Miercuri după-amiază, au fost înregistrate 3.134 de noi cazuri de pacienţi cu COVID-19 (cu 17 mai mult decît în ziua precedentă), ceea ce ridică la 160.696 numărul total de persoane identificate ca fiind infectate cu noul coronavirus în Iran, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Sănătăţii, Kianouche Jahanpour, la televiziunea de stat.

După decesul a 70 de noi pacienţi în 24 de ore, în total „8.012 de persoane au decedat de la debutul pandemiei” pe teritoriul Republicii Islamice, a adăugat Kianouche Jahanpour în timpul unui interviu telefonic. Primele cazuri de contaminare cu noul coronavirus în Iran au fost anunţate în Februarie. În timp ce numărul oficial al deceselor zilnice a oscilat sub pragul de 100 în ultimele săptămîni, numărul de noi cazuri anunţate de autorităţi a început să aibă o tendinţă ascendentă începînd cu 2 Mai. Pe măsură ce noile infectări se apropie de vîrful celor 3.186 de cazuri atins la 30 Martie, ministrul Sănătăţii Said Namaki a declarat că „oamenii au devenit complet imprudenţi în faţa bolii”.

Pedro Sanchez cere Parlamentului spaniol prelungirea stării de urgență

Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, i-a cerut Miercuri Parlamentului să aprobe a şasea şi ultima prelungire a controversatei stări de urgenţă pe teritoriul ţării, informează dpa, potrivit agerpres. Este de aşteptat ca parlamentarii să aprobe cererea sa pentru prelungirea stării de urgenţă pînă pe 20 Iunie, datorită susţinerii din partea Ciudadanos şi altor cîtorva partide regionale.

„Virusul este un duşman şi trebuie să folosim politici pentru a-l combate împreună”, a spus premierul de stînga, adresîndu-se parlamentarilor conservatori, care intenţionează să voteze împotrivă. „Ce a fost mai rău a trecut”, a declarat totodată Sanchez, subliniind că starea de urgenţă a ajutat la stăvilirea epidemiei de COVID-19.

El a atenţionat că este nevoie de precauţie în condiţiile în care restricţiile pentru combaterea coronavirusului au fost relaxate.

Stării de urgenţă i se opun în Spania Partidul Popular, conservator, cel mai mare grup de opoziţie din Parlament, şi partidul populist Vox, al treilea grup din Parlament, care îl acuză pe Sanchez că distruge economia ţării. Proteste de stradă au fost organizate împotriva restricţiilor impuse pentru a opri răspîndirea virusului şi oponenţi l-au etichetat pe Sanchez drept dictator. În timpul actualei stări de urgenţă, spaniolii nu pot părăsi provinciile în care locuiesc. De asemenea, frontierele ţării sunt închise pentru turişti pînă pe 1 Iulie.

Spania, una dintre cele mai afectate ţări de pandemia de coronavirus, a înregistrat pînă acum circa 240.000 de contaminări şi 27.000 de decese. Cu toate acestea cifrele se îmbunătăţesc treptat, iar Marţi a fost a doua zi consecutiv cînd în Spania nu s-a înregistrat nici un deces de COVID-19.

Un film documentar ”aruncă-n aer” Biserica Catolică poloneză. Un cunoscut episcop este anchetat pentru că a acoperit actele de pedofilie

Arhiepiscopia din Poznan (Vestul Poloniei) a anunţat, printr-un comunicat, acceptul Vaticanului pentru anchetarea episcopului din Kalisz (centru), Henryk Janiak, suspectat că a muşamalizat acuzaţiile de pedofilie la adresa unui preot, informează AFP, potrivit agerpres. Decizia Vaticanului a survenit la două săptămîni după apariţia unui nou documentar despre pedofilia în Biserica Catolică din Polonia. Imediat după difuzarea filmului „Jocul de-a v-aţi ascunselea”, primatul Poloniei, arhiepiscopul Wojciech Polak, a cerut Sfîntului Scaun să „înceapă proceduri” privind cazurile menţionate.

„În virtutea motu proprio (scrisoare apostolică – n. red.) al Sfîntului Părinte Francisc (…) congregaţia episcopilor l-a însărcinat pe arhiepiscopul de Poznan să conducă o anchetă preliminară privind neglijenţele semnalate ale episcopului de Kalisz în gestionarea cazurilor de abuzuri sexuale asupra unor minori de către unii membri ai clerului”, arată comunicatul citat de AFP.

Documentarul apărut recent, al doilea realizat de jurnalistul independent Tomasz Sekielski, prezintă în detaliu povestea a doi fraţi, victime – ca şi alţii – ale agresiunilor sexuale comise de un preot care beneficia de protecţia tacită, dar evidentă a episcopului Janiak. Filmul, finanţat exclusiv din donaţii publice, reproşează Procuraturii poloneze că protejează sistematic reprezentanţii Bisericii, acuzaţie respinsă imediat de instituţia judiciară vizată.

Primul documentar al lui Sekielski, intitulat „Doar să nu spui nimănui”, lansat acum un an, a fost vizionat pe YouTube de aproape 23,5 milioane de ori. La vremea respectivă, filmul a produs un şoc şi o serie de reacţii la cele mai înalte niveluri ale ierarhiei ecleziastice şi ale autorităţilor de stat. Ulterior, însă, subiectul a dispărut aproape complet din spaţiul public, observă AFP. Indemnizaţiile din partea Bisericii pentru victime sunt o raritate în Polonia, menţionează agenţia.

Filmele lui Sekielski, care pun în discuţie responsabilitatea prelaţilor catolici, nu ating şi subiectul lipsei de reacţie a Papei Ioan Paul al II-lea, venerat în continuare în ţara sa natală. Jurnalistul a anunţat deja un nou documentar privind rolul suveranului pontif născut în Polonia în muşamalizarea infracţiunilor comise de preoţi. 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii constată un ”lent declin” al cazurilor de coronavirus în Rusia

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a constatat Miercuri un „lent declin” al cazurilor de contaminare cu noul tip de coronavirus în Rusia, cu cîteva săptămîni înainte de un scrutin asupra reformei constituţionale dorite de Preşedintele rus Vladimir Putin, informează AFP, potrivit agerpres. „Vedem un real declin, chiar dacă lent, al indicelui de contaminare în Rusia, în special la Moscova”, a declarat Melita Vujnovic, reprezentanta OMS în Rusia, în timpul unei conferinţe de presă online.

Propagarea epidemiei s-a stabilizat în Rusia de circa 15 zile, potrivit autorităţilor, chiar dacă ţara, care a început la 12 Mai o prudentă relaxare a restricţiilor în funcţie de regiuni, înregistrează încă între 8.000 şi 9.000 de noi cazuri de contaminare în fiecare zi. Astfel, Rusia a înregistrat oficial Miercuri 8.536 de noi cazuri de contaminare şi 178 de decese în ultimele 24 de ore, în timp ce 8.972 de persoane s-au vindecat. În total, în această ţară au fost înregistrate oficial pînă acum 432.277 de cazuri de contaminare, dintre care 5.125 de decese, şi circa 196.000 de persoane s-au vindecat.

Luni, Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat că ţara poate reveni la „o viaţă normală” şi a fixat pentru 1 Iulie scrutinul asupra adoptării amendamentelor la Constituţie. Prevăzut pentru sfîrşitul lui Aprilie, acest referendum a fost amînat din cauza epidemiei de COVID-19.

Estimînd ”vîrful” pandemic „depăşit în Rusia”, Putin a ordonat de asemenea organizarea pe 24 Iunie a unei mari parade militare pentru marcarea a 75 de ani de la victoria din 1945 asupra Germaniei naziste, paradă prevăzută în mod tradiţional pentru 9 Mai, dar amînată de asemenea din cauza pandemiei.

Un camion plin cu imigranți a fost găsit la granița cu România

Autorităţile bulgare au interceptat în cursul nopţii nouă imigranţi ilegali ascunşi într-un camion frigorific aflat într-o parcare de lîngă oraşul Vidin, în apropierea frontierei cu România, a comunicat Miercuri Ministerul de Interne de la Sofia, transmite Xinhua, potrivit agerpres. Imigranţii au fost descoperiţi după ce şoferul camionului a auzit bătăi venind din containerul frigorific, care transporta pepeni. Poliţia a sosit imediat la faţa locului şi a descoperit că sigiliul fusese rupt şi înăuntru se ascundeau nouă imigranţi. Aceştia – şapte bărbaţi, o femeie şi un adolescent de 16 ani – au spus că vin din Afganistan. Trei dintre ei au fost trataţi într-un spital din localitate, dar vieţile nu le sunt în pericol, a indicat Ministerul, precizînd că a fost deschisă o anchetă.

Armata rusă a reluat bombardamentele în Nord-Vestul Siriei

Aviaţia rusă a efectuat raiduri în Nord-Vestul Siriei, acestea fiind primele lovituri ale aliatului Damascului în ultimele trei luni asupra acestui ultim mare bastion jihadist şi rebel din ţară, a indicat Miercuri Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO), citat de AFP, potrivit agerpres. „Raiduri ruseşti au ţintit, Marţi înainte de miezul nopţii şi în zorii zilei de Miercuri”, o zonă situată la limita provinciilor Hama, Idlib şi Latakia unde se aflau poziţii ale grupărilor jihadiste, a declarat directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane, precizînd că acestea sunt „primele lovituri ruseşti după intrarea în vigoare a unui armistiţiu” în 6 Martie în această regiune.

Dosare penale pentru purtarea uniformei Gărzii Maghiare la o ceremonie dedicată lui Horthy

Procuratura ungară a pus sub acuzare patru bărbaţi şi o femeie care în luna Martie au participat la un eveniment îmbrăcaţi în uniforma Gărzii Maghiare, o organizaţie de extremă dreapta interzisă din 2008 în Ungaria, transmite Miercuri MTI, potrivit agerpres. Procurorul Tibor Ibolya a precizat Miercuri că cei cinci au participat la o ceremonie dedicată împlinirii a 100 de ani de la alegerea ca regent al Ungariei a lui Miklos Horthy. Potrivit rechizitoriului, cei cinci au încălcat legea privind dreptul la adunare care interzice îmbrăcămintea de tip militar la întruniri dacă „transmit violenţă sau intimidare”.

Tot mai mulţi britanici au devenit cetăţeni germani după Brexit

Britanicii au făcut să crească numărul de străini care au obţinut cetăţenia germană anul trecut, cu mai mulţi „naturalizaţi” decît în orice an de la referendumul din 2016 cînd Marea Britanie a votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană, arată Miercuri date oficiale germane, citate de Reuters, potrivit agerpres.

Marea Britanie a părăsit UE la 31 Ianuarie. Discuţiile vizînd stabilirea viitoarelor sale legături cu blocul comunitar stagnează şi unii britanici se tem că îşi vor pierde dreptul de a trăi şi lucra în Germania, cea mai mare economie a Europei. De obicei, britanicii trebuie să fi trăit în Germania timp de opt ani pentru a se califica pentru cetăţenie. Cererile durează mai mult de şase luni pentru a fi procesate. Britanicii puteau obţine dubla cetăţenie în timp ce Marea Britanie era încă membră a UE. În 2019, aproximativ 128.900 de străini au obţinut cetăţenia germană, o creştere de 15% faţă de anul anterior. Aproape jumătate din această creştere s-a datorat numărului tot mai mare de britanici care au fost naturalizaţi, a declarat Oficiul Federal de Statistică într-un comunicat.

Aproximativ 14.600 de britanici au fost naturalizaţi în 2019, mai mult decît în ultimii doi ani împreună. În 2015, înainte de referendumul asupra Brexit, doar 600 de britanici au fost naturalizaţi, potrivit Oficiului.