Realitatea internationala pe scurt (4 Iunie 2019)

Un oficial japonez şi-a ucis fiul de teamă că acesta va comite un atac în masă

Un fost ambasador şi înalt oficial japonez şi-a ucis fiul, în vîrstă de 44 de ani, de teamă că acesta “va face rău altora”, precum s-a întîmplat în recentul atac cu cuţite soldat cu 2 morţi şi 17 răniţi, majoritatea eleve, transmite EFE.

Hideaki Kumazawa, 76 de ani, a fost arestat pe 1 Iunie pentru înjunghierea de mai multe ori a fiului său Eiichiro, în casa familiei. Kumazawa, fost înalt funcţionar în Ministerul Agriculturii, Pescuitului şi Pădurilor şi ex-ambasador în Republica Cehă, le-a explicat anchetatorilor că a acţionat sub imperiul fricii după ce a aflat că respectivul atac, din apropiere de Tokyo, a fost comis de un bărbat cu tendinţă de izolare socială care, după aceea, s-a sinucis. “M-am gîndit că fiul meu ar putea face rău altora”, a explicat Kumazawa, potrivit unor surse citate de agenţia locală Kyodo. Eiichiro “avea tendinţa de a sta departe de viaţa socială şi prezenta un comportament violent” faţă de părinţii săi, cu care locuia acum, a relatat fostul oficial, conform aceloraşi surse.

Tatăl şi fiul au avut o discuţie cu cîteva ore înaintea crimei, deoarece Eiichiro s-a arătat deranjat de zgomotul de la o competiţie sportivă organizată la o şcoală primară din apropiere. Crima s-a produs Sîmbătă şi chiar Kumazawa a fost cel care a sunat la Poliţie. Victima a fost descoperită întinsă pe pat cu peste zece răni prin înjunghiere în torace şi abdomen. Poliţia a găsit în locuinţă o notă scrisă, se presupune, de către părinte, în care acesta îşi expunea intenţiile. Eiichiro a locuit singur în Tokyo timp de peste 10 ani, dar la finalul lunii Mai s-a mutat, din proprie iniţiativă, în casa părinţilor săi, situată în cartierul Nerima din Vestul Capitalei nipone.

În Coreea de Sud, oamenii au două vîrste: una locală și una internațională

Atunci cînd își spun vîrsta, Sud-coreenii spun de obicei că au două vîrste: cea internațională, care se calculează din momentul în care s-au născut, și „vîrsta coreeană”, care poate fi cu unul sau chiar doi ani mai mare, relatează CNN.

În Coreea de Sud, bebelușii sunt considerați ca avînd deja un an în momentul în care se nasc, ceea ce înseamnă că o persoană născută în Ianuarie 1990, de exemplu, are deja 30 de ani în Coreea, nu 29. Pentru cei care sunt născuți în alte luni ale anului, diferența poate fi chiar mai mare. De exemplu, un bebeluș născut pe 31 Decembrie face 2 ani pe 1 Ianuarie. Acest sistem de calculare a vîrstei creează numeroase confuzii. Coreea de Sud este singura țară din Estul Asiei care încă mai folosește acest sistem de calcularea a vîrstelor, iar Parlamentul vrea acum ca țara să se alinieze cu restul națiunilor.

Sistemul Sud-coreean își are originile în China, acolo unde limbajul și scrierea erau folosite cu predominanță și în Coreea, influențînd dezvoltarea țării. În China, vîrsta este scrisă în sistemul ordinal, care începe cu cifra 1. Astfel, un bebeluș este considerat ca avînd 1 an în primul an de viață. Între timp, China a renunțat la acest sistem, deși localnicii încă mai fac distincția între vîrsta nominală și cea reală. În Japonia, un sistem asemănător a fost abolit la începutul secolului 20, deși a mai fost utilizat pînă în anii '50, cînd a fost adoptată o lege care să adapteze sistemul la cel internațional.

În Coreea de Sud, oamenii își folosesc vîrsta tradițională în viața de zi cu zi, însă vîrsta legală este bazată pe calculele internaționale. Asta creează confuzii inclusiv la limitele legale de vîrstă pentru a viziona filme. Dacă va trece noua lege, Parlamentul va adopta sistemul internațional de măsurare a vîrstei, care va deveni obligatoriu în toate actele și documentele oficiale, iar guvernele și societățile legale vor fi încurajate să se adapteze.

Președintele filipinez susține că „a fost un pic gay”, dar s-a vindecat „cu ajutorul femeilor frumoase”

Președintele filipinez Rodrigo Duterte a declarat, în fața comunității filipineze din Tokyo, că „a fost gay”, dar că „s-a vindecat cu ajutorul femeilor frumoase”, relatează CNN.

Cunoscut pentru afirmațiile și măsurile controversate, Duterte l-a acuzat pe oponentul și criticul său, senatorul Antonio Trillanes IV, că este homosexual și a adăugat apoi că el însuși a fost „un pic gay” în timp ce era căsătorit cu Elizabeth Zimmerman, fosta sa nevastă. Mariajul celor doi a fost anulat în anul 2000. El a declarat apoi că a fost „vindecat” după ce a cunoscut-o pe actuala sa parteneră, Honeylet Avancena. „Am devenit din nou bărbat! Atît de multe femei frumoase m-au vindecat. Am ajuns să urăsc apoi bărbații atractivi. Acum prefer femeile frumoase”, a spus Rodrigo Duterte.

Președintele filipinez a făcut, de-a lungul anilor, mai multe afirmații jignitoare la adresa comunității gay. În 2016, Duterte l-a numit pe ambasadorul american „un nenorocit gay”, într-un discurs. În Martie 2017, Duterte le-a spus filipinezilor din Myanmar că este împotriva căsătoriilor între persoanele de același sex și că recunoașterea mariajului dintre persoanele gay este inacceptabilă. Ulterior, el a declarat că drepturile celor din comunitatea LGBT vor fi protejate cît timp este le Președinte. „Nu va exista nici o formă de opresiune; vă recunoaștem importanța în societatea noastră”, a spus Rodrigo Duterte la o conferință LGBT.

Motivul pentru care Donald Trump îl numeşte pe primarul Londrei „un ratat desăvîrşit”

Preşedintele american Donald Trump l-a atacat pe primarul Londrei, Sadiq Khan, Luni, numindu-l „un ratat desăvîrşit” după ce Khan a criticat Guvernul britanic pentru decizia de a-l primi într- o vizită de stat pe Trump, relatează Reuters, citat[ de news.ro. „Sadiq Khan, cel care a făcut o treabă foarte slabă ca primar al Londrei, a fost obraznic faţă de Preşedintele Statelor Unite, de departe cel mai important aliat al Regatului Unit”, a scris Trump pe Twitter chiar înainte ca Air Force One să aterizeze pe aeroportul Stansted, în apropiere de Londra.„Este un ratat desăvîrşit care ar trebui să se concentreze pe infracţiunile din Londra, nu pe mine”, a adăugat Trump.

J. C. Juncker propune: Posturile comisarilor aleşi eurodeputaţi să rămînă vacante pînă la 1 Noiembrie

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, doreşte să lase vacante pînă la 1 Noiembrie posturile comisarilor care au fost aleşi eurodeputaţi şi vor merge la Parlamentul European cu scopul de a evita un cost superior, a declarat el într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild am Sonntag, citată de postul public belgian de televiziune RTBF. În seara de 26 Mai, cinci din cei 28 de comisari europeni au fost aleşi eurodeputaţi: Frans Timmermans (Olanda), Andrus Ansip (Estonia), Valdis Dombrovskis (Letonia), Mariya Gabriel (Bulgaria) şi Corina Creţu (România). Or, mandatul Comisiei conduse de Juncker durează pînă la 1 Noiembrie şi fiecare din cele 28 de state membre - inclusiv Regatul Unit atît timp cît nu a părăsit UE - are dreptul să aibă un comisar în Executivul european. "Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere", a explicat Jean-Claude Juncker.

"Orice comisar are dreptul la aceasta, oricît a durat mandatul său şi pentru că statele membre au decis astfel. Cît despre mine, încerc să împiedic aceasta", a adăugat el.
Juncker propune ca atribuţiile comisarilor care pleacă să fie preluate timp de patru luni de către comisarii rămaşi. "Nici un cetăţean nu ar înţelege că şefii de Guvern insistă pentru a-i înlocui" în pofida acestor costuri, a afirmat şeful Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker şi-a reiterat astfel pledoaria pentru reducerea numărului de comisari. "Nu este destulă muncă pentru a ocupa 28 de comisari toată ziua. De aceea am reorganizat Comisia, am numit vicepreşedinţi şi am redus mult numărul portofoliilor. Atîta vreme cît statele membre nu vor reuşi să se pună de acord asupra unei diminuări a numărului comisarilor, succesorul meu va trebui să gestioneze lucrurile în acelaşi mod", a afirmat Juncker.

Avocaţi cer ca UE să fie acuzată de ”crime împotriva umanităţii” pentru moartea a mii de migranţi pe Mediterana

Doi avocaţi internaţionali au cerut Luni Curţii Penale Internaţionale (CPI) să deschidă o procedură penală împotriva Uniunii Europene şi statelor ei membre pentru ”crime împotriva umanităţii”, după moartea a mii de migranţi care s-au înecat în urma naufragiilor pe Mediterana în timp ce încercau să ajungă în Europa, relatează AFP, potrivit agerpres.

Aceşti avocaţi, franco-spaniolul Juan Branco şi israelianul Omer Shatz, ambii instalaţi la Paris, au anunţat că i-au transmis procuroarei CPI, Fatou Bensouda, o plîngere de 245 de pagini. Acest dosar, consideră ei, furnizează ”suficiente dovezi de implicare a unor înalţi responsabili şi agenţi ai UE şi statelor membre în crime împotriva umanităţii comise prin aplicarea politicilor migratorii ale UE în Mediterana şi Libia” începînd din anul 2014. De atunci, peste 12.000 de migranţi plecaţi de pe coastele Libiei către Europa şi-au pierdut viaţa în urma naufragiilor pe ruta Mediteranei centrale. ”În loc să salveze imediat civilii aflaţi în pericol pe mare, UE a facilitat moartea a mii de persoane prin înecare”, afirmă cei doi avocaţi, care consideră că astfel UE a recurs la ”o politică migratorie fondată pe descurajare şi care a vizat sacrificarea vieţilor migranţilor”. Iar după ce ONG-urile şi-au multiplicat operaţiunile de salvare pe mare, UE a apelat la gărzile de coastă libiene pentru a intercepta şi trimite migranţii în centre de detenţie inumane în Libia, mai susţin ei.

Dar încă nu este clar cum va trata biroul procuroarei Fatou Bensouda această plîngere care vizează liderii şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, precum şi statele membre, fiind menţionate în mod specific Franţa, Germania şi Italia, trei ţări membre ale CPI. Această instanţă internaţională a fost sesizată în Februarie 2011 de către Consiliul de Securitate al ONU pentru a investiga crimele împotriva umanităţii comise în Libia după înlăturarea lui Muammar Ghaddafi de la putere. CPI investighează deja acuzaţiile de crime comise împotriva migranţilor şi refugiaţilor în Libia ”pentru a determina dacă ele ţin de jurisdicţia Curţii”. Peste patru milioane de migranţi solicitanţi de azil veniţi în special din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia au sosit în Europa începînd din anul 2014.

Olanda cere reintroducerea vizelor pentru cetăţenii albanezi în UE

Olanda vrea ca cetăţenii albanezi să nu mai poată intra în Uniunea Europeană (UE) fără viză, potrivit unui demers al Amsterdamului către executivul blocului comunitar, informează dpa, potrivit agerpres. Din 2010, albanezii puteau să călătorească în UE fără a solicita viză, în conformitate cu regulile care guvernează zona europeană de liberă circulaţie Schengen. Însă statele membre ale acesteia pot face demersuri pentru a reintroduce vizele în situaţia în care au motive întemeiate.

Guvernul olandez a cerut Parlamentului să urgenteze elaborarea unei cereri în acest sens, iar Legislativul de la Amsterdam a justificat demersul prin numărul mare de infracţiuni comise de cetăţeni albanezi. Comisia Europeană „va analiza cu atenţie” cererea, a declarat purtătoarea de cuvînt a Executivului comunitar Natasha Bertaud, subliniind că „deciziile de a suspenda călătoriile fără vize nu pot fi luate uşor”. Dacă va fi necesară o acţiune în acest sens, aceasta va trebui să fie aprobată de statele membre ale UE.

Rouhani: SUA trebuie să revină la un comportament normal înaintea oricărui dialog cu Iranul

Preşedintele iranian Hassan Rouhani a trimis mingea în terenul SUA, estimînd că acestea trebuie să adopte un „comportament normal” înaintea oricărui dialog, informează AFP, potrivit agerpres. „Partea care a părăsit masa negocierilor, partea care a dat cu piciorul pactului este cea care trebuie să revină la un comportament normal”, a declarat Rouhani, într-un discurs retransmis de televiziunea de stat. Preşedintele a făcut referire la acordul internaţional încheiat în 2015 asupra programului nuclear iranian şi pe care SUA l-au denunţat unilateral în 2018, restabilind în acelaşi timp o serie întreagă de sancţiuni economice împotriva Iranului.

„Ziua în care inamicul va înţelege cu adevărat că a ales calea proastă (faţă de Iran) va fi ziua cînd ne vom putea aşeza la masa negocierilor şi regla toate problemele”, a adăugat Rouhani.

După mai multe săptămîni de tensiuni acute între Washington şi Teheran, cele două Capitale par să fi început o fază de dezescaladare. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a afirmat la sfîrşitul săptămînii trecute că ţara lui este gata să înceapă un dialog „fără condiţii prealabile” cu Iranul. Dar, relativizînd această ofertă, el a adăugat că „efortul american menit să oprească radical activităţile nefaste ale Republicii Islamice şi ale forţei sale revoluţionare” va continua şi că va putea exista o discuţie cu liderii iranieni doar cazul în care aceştia decid „să se comporte ca o naţiune normală”.

Sîmbătă, Rouhani a declarat că orice eventuală discuţie cu SUA nu ar putea avea loc decît în „respect” şi „în cadrul legislaţiei internaţionale”. Însă Ghidul Suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a exclus orice negociere cu „Guvernul american actual”.
Încheiat după 12 ani de tensiuni în jurul programului nuclear iranian, acordul din 2015 i-a permis Teheranului să obţină o îmblînzire a sancţiunilor economice internaţionale. În schimb, Iranul s-a angajat să nu încerce niciodată să obţină bomba atomică şi a acceptat să-şi reducă drastic programul nuclear. La un an după decizia SUA de a se retrage din acest pact, Teheranul a ameninţat în Mai să se dezangajeze progresiv din acord dacă celelalte state semnatare ale textului (Germania, China, Franţa, Marea Britanie şi Rusia) nu îi vor permite să ocolească sancţiunile americane.

Siria: Sute de femei și copii au început să părăsească tabăra de strămutaţi din Al-Hol

Circa 800 de femei şi copii sirieni au început încă de Luni să părăsească tabăra de strămutaţi din Al-Hol, în Nord-Estul Siriei, pentru a ajunge la locuinţele lor, o primă operaţiune de acest gen desfăşurată de autorităţile semiautonome kurde, relatează AFP, potrivit agerpres. Corespondentul AFP a văzut 17 autobuze care transportau femei şi copii părăsind tabăra suprapopulată, care adăposteşte în special familiile cu legături cu gruparea Statul Islamic (SI). Aceste femei şi copii urmează să fie transportaţi în regiunile Raqqa et Tabqa, în Nordul Siriei, unde se vor alătura restului familiei, potrivit autorităţilor kurde. Sub corturi albe unde domneşte o căldură sufocantă, femeile şi copiii îşi aşteptau rîndul să li se permită să urce în autobuze, a constatat un corespondent al AFP. Unii copii aveau asupra lor o fişă de identificare, iar alţii aveau scrise pe mînă numele complet şi un număr de telefon, potrivit AFP. Forţele care răspund de securitatea taberei au organizat cozi pentru a înregistra numele femeilor care vor să părăsească tabăra. Această iniţiativă este prima în genul ei pentru tabăra Al-Hol, unde se îngrămădesc aproape 74.000 de persoane potrivit ONU.

Peste 30.000 de sirieni s-au instalat aici, în principal femei şi copii, şi obiectivul final este de a-i scoate de aici pe toţi, potrivit autorităţilor kurde. Iniţiativa fără precedent îi va viza şi pe apropiaţii jihadiştilor. Ea se va activa la cererea, şi cu garanţiile, liderilor tribali şi a figurilor locale, potrivit responsabilului citat. După ce şi-a proclamat victoria în Martie în faţa „califatului” Statului Islamic în Siria, autorităţile kurde susţinute de Washington sunt încă confruntate cu provocări de amploare, în special cu situaţia dificilă din taberele suprapopulate din Nord-Estul Siriei. În mai multe rînduri, autorităţile kurde au dat alarma în privinţa situaţiei din Al-Hol, solicitînd mai mult ajutor internaţional. ONG-urile au denunţat condiţii dificile, precum malnutriţie acută la copii şi lipsa de îngrijiri medicale.

De la Marx la Nahles: Ascensiunea şi decăderea Partidului Social-Democrat german (Reuters)

Partidul Social-Democrat german (SPD), care a contribuit la construcţia Germaniei moderne sub conducerea mai multor cancelari renumiţi, se confruntă în prezent cu una dintre cele mai profunde crize din istoria sa, scrie într-o retrospectivă agenţia Reuters, potrivit agerpres. SPD a oferit trei cancelari ai Germaniei postbelice, dar trecutul său strălucit este acum eclipsat de o prăbuşire a popularităţii ce a obligat-o să demisioneze pe prima femeie preşedinte a acestui partid, Andrea Nahles.

Este cea mai veche formaţiune politică din Germania şi istoria sa merge în urmă pînă la Karl Marx, a cărui casă natală din oraşul Trier acest partid încă o deţine şi o îngrijeşte. Creat în anul 1863 ca o mişcare muncitorească radicală, partidul s-a axat atunci pe susţinerea creării unui sistem universal de pensii în Germania secolului al XIX-lea, iar în perioada de dinaintea Primului Război Mondial s-a opus înarmării.

În timp ce conservatorii şi comuniştii au fost complici în afirmarea naţional-socialiştilor lui Adolf Hitler în anii ’30, SPD s-a împotrivit pînă la capăt, votînd contra menţinerii la putere a celui care avea să declanşeze Al Doilea Război Mondial.

”Ne pot lua libertatea şi viaţa, dar nu şi onoarea”, a spus liderul social-democrat de la acea vreme, Otto Wels. El a murit la Paris în exil, în 1939, iar mulţi dintre alţi lideri ai partidului au murit în lagăre de concentrare.

Willy Brandt, cel mai faimos cancelar al partidului, a supravieţuit naziştilor fugind în Norvegia. El a condus partidul în anul 1972 la cea mai clară victorie electorală, cu 46% din voturi. Într-o Europă care încă privea cu neîncredere Germania, Willy Brandt a cucerit inimile multora cînd s-a aşezat în genunchi într-un gest de ispăşire în faţa monumentului ridicat pentru a aminti de masacrul comis de nazişti în ghetoul din Varşovia, dar şi prin politica sa de detensionare a relaţiilor (Ostpolitik) cu Estul Europei comunist, politică ce a contribuit la atenuarea tensiunilor Războiului Rece. După ce a pierdut puterea în urma unui scandal ce a dezvăluit că unul dintre oamenii săi cei mai de încredere era spion Est-german, Willy Brandt a fost înlocuit de Helmut Schmidt, a cărui politică economică de inspiraţie keynesiană a ajutat Germania să depăşească criza provocată de şocul petrolier din anul 1973.

Gerhard Schroeder, al treilea cancelar social-democrat german din perioada postbelică, a promovat reformele ”Harz IV” în sectorul asistenţei sociale. Aceste reforme nu au fost populare la vremea lansării lor, însă au pregătit terenul pentru o dezvoltare a prevederilor lor timp de un deceniu sub conducerea cancelarului conservator Angela Merkel. Pe plan internaţional, Schroeder s-a evidenţiat prin opoziţia faţă de invazia americană în Irak în anul 2003, precum şi prin prietenia sa durabilă cu Preşedintele rus Vladimir Putin.

De atunci, partidul a intrat în declin, pe măsură ce votanţii cu opţiuni radicale de stînga s-au reorientat către formaţiunea Die Linke, în timp ce aceia mai moderaţi s-au îndreptat către ecologiştii din formaţiunea Verzilor. Cu un scor de numai 15,8% la alegerile europene din 26 Mai şi cu aproximativ 15% în sondaje, Partidul Social-Democrat german concurează cu extrema dreaptă pentru locul trei.

Ucraina nu a reușit să dovedească la CIJ susținerea rușilor pentru separatiștii din Est

Rusia estimează că Ucraina nu a prezentat nici un element de probă care să demonstreze sprijinul presupus al Moscovei faţă de rebelii separatişti în Estul teritoriului ucrainean, au afirmat Luni reprezentanţii ruşi în faţa Curţii internaţionale de justiţie (CIJ), relatează AFP, potrivit agerpres. În timpul unei audieri la Palatul Păcii, sediu al Curţii de la Haga, Moscova a respins de altfel competenţa judecătorilor CIJ în această afacere. „Curtea dvs. nu are competenţă în acest caz”, a declarat Dmitri Lobah, reprezentant al Rusiei.

Ucraina a intentat în 2017 o acţiune în Justiţie împotriva Rusiei la CIJ, organ judiciar principal al ONU, acuzînd Moscova că „susţine terorismul”. CIJ a respins în Aprilie 2017 o cerere de măsuri de urgenţă din partea Kievului, considerînd că „condiţiile necesare” nu erau „întrunite”. „Ucraina nu a propus probe suficient de convingătoare care să facă Curtea să-şi schimbe părerea”, a afirmat Luni reprezentantul Rusiei.

În cererea sa, Ucraina îşi exprima dorinţa ca Moscova să pună capăt „oricărui sprijin” pentru rebelii care acţionează pe teritoriul său, precum şi ceea ce ea califică drept „campanie de eradicare culturală” în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Curtea, care a respins această cerere, a acceptat totuşi să ia măsuri de conservare în ceea ce priveşte „situaţia vulnerabilă” în peninsula anexată a ucrainenilor şi a tătarilor din Crimeea, apreciind că există „un risc iminent” de „prejudiciu ireparabil”.

Ucraina solicită, de asemenea, despăgubiri pentru atacurile comise, potrivit Kievului, împotriva civililor, în special pentru distrugerea în zbor a unui avion al Malaysia Airlines, doborît în Est în Iulie 2014 şi soldat cu moartea a 298 de persoane. Moscova, care a negat mereu aceste acuzaţii, a calificat Luni catastrofa aviatică drept „tragică”.

„Pînă în acest moment, nu există încă un răspuns care să ne permită să explicăm de ce aeronava a fost doborîtă şi cine este responsabil pentru acest act”, a spus Dmitri Lobah.

CIJ, creată după Al Doilea Război Mondial pentru a soluţiona diferendele dintre state, va desfăşura audieri în acest caz pînă Vineri, în cursul cărora Ucraina va avea şi ea cuvîntul.

Kremlinul îi răspunde lui Trump: Singurii vizați de bombardamentele din Idlib sunt TERORIȘTII!

Kremlinul a dat asigurări Luni că Armata rusă nu vizează decît „terorişti” în provincia Idlib, ultimul bastion jihadist, în condiţiile în care Preşedintele american Donald Trump a acuzat Rusia şi pe aliatul acesteia, regimul de la Damasc, că ucid „mulţi civili nevinovaţi”, informează AFP, potrivit agerpres. „La Idlib, există în continuare o mare concentrare de terorişti şi de combatanţi care se folosesc de această concentrare pentru a viza ţinte civile sau a se deda unor acte de agresiune împotriva instalaţiilor militare ruse”, a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Bombardamentele teroriştilor dinspre Idlib sunt inacceptabile şi sunt luate măsuri pentru a neutraliza aceste poziţii de artilerie”, a continuat Peskov.

Aceste declaraţii intervin după ce Preşedintele american Donald Trump i-a cerut Siriei şi aliatului său rus, în noaptea de Duminică spre Luni, pe contul său de Twitter, să înceteze „bombardamentul infernal” din Idlib. „Aud vorbindu-se că Rusia, Siria şi într-o măsură mai mică Iranul desfăşoară un bombardament infernal în provincia Idlib din Siria şi omoară fără discriminare mulţi civili nevinovaţi. Lumea observă acest masacru. Care este obiectivul, ce veţi obţine? Încetaţi!”, a scris el pe Twitter cu puţin înainte de a pleca într-o vizită de stat în Marea Britanie.