Agresivitatea criminală a Corectitudinii Politice: Zeci de școli din Anglia interzic fetelor să mai poarte fuste pentru a nu ofensa elevii transgender

Aproximativ 40 de școli secundare din Anglia au interzis fetelor să mai poarte fuste la școală, la o lună după ce o școală din Oxfordshire a recomandat băieților de aici să poarte fuste pentru a face față temperaturilor foarte mari. Potrivit Sunday Times, școlile optează din ce în ce mai des pentru uniforme neutre din punctul de vedere al genului pentru a fi cît mai incluzive cu studenți transgender, în vreme ce alte instituții de învîțămînt aplică direct interdicții.

Astfel, școala secundară Priory din Lewes, East Sussex, a impus o interdicție asupra fustelor și a cerut elevelor să vină doar cu pantaloni în încercarea de  nu-i leza pe elevii transgender, după ce aceștia au întrebat de ce fetele și băieții trebuiau să poarte haine diferite. Directorul școlii, Tony Smith, a declarat în Septembrie: „Avem un număr tot mai mare de elevi transgender și, prin urmare, a avea toți aceeași uniformă este important pentru ei”.

Copleston High School, din Ipswich, a inclus, la rîndul său, fusta pe o listă de articole interzise, alături de „blugi skinny și piercingurile faciale". În Ipswich, opt școli secundare au interzis fustele, ceea ce înseamnă că majoritatea elevelor din oraș frecventează școlile „numai pentru pantaloni”. La școala Woodhey High School, din Bury, fustele au fost considerate ca fiind "lipsite de demnitate și deranjante" pentru personal și vizitatori atunci cînd fetele stau pe podea pentru a lua parte la cursuri de teatru.

Pe ici pe colo apar însă și reacții ale unor școli care se luptă pentru a salva fusta. Elevii de la Philips High School, Bury, au strîns sute de semnături ca reacție la planurile de a face obligatorii pantalonii pentru băieți și fete, de  anul viitor. Aceștia susțin că interzicerea fustelor reprezintă  „sexualizarea" corpurilor elevilor. Fetele spun că se simt mai bine în fuste și că obligația de a purta pantaloni ar putea „dăuna sănătății noastre mintale”.

Ministrul american al Justiţiei anulează mai multe directive anti-discriminare

Ministrul american al Justiţiei, Jeff Sessions, a anulat Marţi mai multe directive referitoare la încarcerarea minorilor şi la discriminarea pozitivă în sistemul de educaţie, care încuraja accesul în universităţi al membrilor minorităţilor hispanică şi afro-americană, transmite AFP. ‘Atunci cînd publică reglementările, agenţiile federale trebuie să respecte principiile constituţionale şi să urmeze regulile prezentate de Congres şi de Preşedinte’, se arată în comunicatul Departamentului Justiţiei.

Acesta enumeră cele 24 de directive eliminate, majoritatea datînd din timpul Preşedinţiei democratului Barack Obama. Ele au fost anulate pentru că erau ‘inutile, depăşite, în neconcordanţă cu legile existente’, a explicat Departamentul Justiţiei. O parte dintre directive se refereau la discriminarea pozitivă a minorităţilor etnice în sistemul de educaţie american, un mecanism emblematic validat de Curtea Supremă pentru a garanta diversitatea.

Anularea directivelor a fost criticată de apărători ai drepturilor omului. ‘Este vorba despre un nou atac al lui Sessions şi al Preşedintelui Trump împotriva persoanelor de culoare’, a denunţat Faiz Shakir, responsabil cu politica naţională în cadrul puternicei asociaţii de apărare a drepturilor civice ACLU. El a criticat ‘distrugerea structurilor care evită discriminările rasiale în educaţie, asigurarea locuinţelor şi asigură un tratament corect tinerilor în sistemul nostru judiciar’.

Turcia consolidează prin decret puterile lui Erdogan

Turcia a emis Miercuri un decret privind transferul de puteri către Preşedinte, în conformitate cu măsura de trecere a ţării către un sistem prezidenţial executiv, ca urmare a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare care au avut loc luna trecută, relatează agenţia Reuters, potrivit agerpres. Decretul, apărut în Monitorul Oficial al ţării, aduce schimbări în legi ce datează din perioada 1924-2017, modificînd referirile la premier şi la Cabinetul de Miniştri, la Preşedinte şi la biroul prezidenţial.

La referendumul de anul trecut, turcii au votat, cu o majoritate fragilă, trecerea la o Preşedinţie executivă. Schimbarea politică este introdusă ca urmare a victoriei Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan la alegerile din 24 Iunie. Biroul premierului va fi desfiinţat. Erdogan va putea să formeze şi să reglementeze funcţionarea ministerelor şi să demită funcţionari civili, fără vreo aprobare din partea Parlamentului. Guvernul a emis decrete, ocolind Parlamentul, de la introducerea stării de urgenţă după tentativa eşuată de puci din Iulie 2016. Erdogan a promis ridicarea stării de urgenţă după alegeri. Modificările prevăzute de cel mai recent decret vor intra în vigoare cînd Erdogan va depune jurămîntul, care se aşteaptă să aibă loc în Parlament pe 8 sau 9 Iulie. 

Germania va deporta în Afganistan un grup de solicitanţi de azil

Germania urma să deporteze în Afganistan un grup de solicitanţi de azil ale căror cereri au fost respinse, a informat Consiliul Bavarez pentru Refugiaţi, relatează dpa, potrivit agerpres. Un avion cu un număr nespecificat de pasageri era programat să decoleze din München, a afirmat sursa citată. Stephan Duennwald de la Consiliul Bavarez pentru Refugiaţi a declarat pentru dpa că ştie cel puţin 12 persoane care urmează să fie deportate. „Printre ei sunt bărbaţi care au urmat cursuri de integrare – cel puţin doi – şi cîţiva sunt bolnavi”, a spus el.

Berlinul a oprit deportările colective în Afganistan după ce un atentat cu bombă comis în Mai 2017 în faţa Ambasadei Germaniei din Kabul a provocat moartea a peste 90 de persoane şi rănirea altor peste 400.

Cu toate acestea, Germania a reluat deportările în Septembrie pentru trei categorii de persoane: presupuşi terorişti, infractori şi indivizi care nu au cooperat cu Guvernul german în privinţa documentelor de identitate. Pînă în prezent, de la prima deportare colectivă în Decembrie 2016, mai mult de 230 de bărbaţi au fost deportaţi în Afganistan.

Preşedintele Iranului cataloghează drept ”pură imaginaţie” anunţul SUA cu privire la împiedicarea vînzărilor iraniene de petrol

Preşedintele iranian Hassan Rohani a catalogat marţi drept ”pură imaginaţie” anunţul Statelor Unite potrivit căruia Washingtonul va împiedica Iranul să-şi exporte petrolul şi a denunţat ”sancţiunile oarbe” americane drept cea mai mare încălcare a drepturilor omului, relatează AFP, potrivit news.ro. După retragerea, în Mai, din acordul în dosarul nuclear iranian încheiat în 2015, Statele Unite au anunţat reintroducerea unor sancţiuni vizînd Iranul şi vor ”să reducă la zero” veniturile iraniene din vînzarea de ţiţei brut, aşa cum a anunţat Luni directorul politic al Departamentului de Stat Brian Hook.

”Acestea sunt de fapt nişte declaraţii exagerate, care nu vor putea fi realizate niciodată”, i-a răspuns Preşedintele iranian, într-o conferinţă de presă comună, la Berna, cu Preşedintele Confederaţiei helvetice Alain Berset. ”Un asemenea scenariu ar însemna din partea Statelor Unite să impună o politică imperialistă şi să încalce în mod flagrant legile şi reglementările internaţionale”, a adăugat Rohani. ”Este vorba într-adevăr de pură imaginaţie, nefondată, nedreaptă, potrivit căreia, într-o bună zi, toţi producătorii de petrol să fie autorizaţi să-şi exporte petrolul, dar Iranul nu”, a conchis el.

Brian Hook a confirmat Luni reintroducerea – pe 6 August – a sancţiunilor americane impuse sectorului automobilelor, comerţului cu aur şi alte metale preţioase cu Iranul. El a anunţat, de asemenea, sancţiuni vizînd tranzacţii legate de petrol şi Banca centrală iraniană începînd din 4 Noiembrie. Washingtonul a ameninţat totodată să pedepsească întreprinderi străine care vor face afaceri cu Teheranul. Reprezentantul Departamentului de Stat a adăugat că Statele Unite sunt ”încrezătoare că există o capacitate mondială suficientă în vederea producerii suplimentare de petrol”. Arabia Saudită – primul exportator mondial de petrol şi aliata Statelor Unite – a confirmat Marţi că este pregătită să-şi crească producţia de brut.

”Sancţiunile oarbe impuse unei mari naţiuni sunt în sine cea mai mare încălcare a drepturilor omului pe care ne-o putem imagina”, a declarat Preşedintele Rohani în faţa presei. El a adăugat că Iranul şi Elveţia sunt ”de acord să spună că acordul nuclear a fost cu adevărat un cîştig important şi este în interesul întregii lumi ca acest acord să fie păstrat pentru pacea internaţională”. Ceilalţi semnatari ai acordului – China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Germania, dar şi UE, asociată în urmărirea implementării Acordului de la Viena – îşi proclamă ataşamentul faţă de text, pe care-l prezintă drept o victorie diplomatică în domeniul luptei împotriva proliferării nucleare.

State europene membre NATO resping criticile americane cu privire la cheltuielile militare

State europene membre NATO resping criticile americane potrivit cărora nu cheltuiesc suficient cu apărarea, în contextul în care locatarul Casei Albe Donald Trump exercită presiuni în acest sens înaintea summitului de săptămîna viitoare al Alianţei Nord-Atlantice, relatează Teh Associated Press, conform news.ro. Statele membre NATO au convenit în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea, să pună capăt tăierilor la bugetele Apărării şi să înceapă să cheltuiască mai mult, în pas cu creşterea economiilor lor, şi să atingă 2% din PIB în următorul deceniu.

”Norvegia îşi menţine decizia de la summitul NATO din 2014 şi îi dă curs”, subliniază Marţi ministrul norvegian al Apărării Frank Bakke-Jensen într-un e-mail trimis AP. Trump a trimis scrisori Norvegiei şi altor state membre NATO, înaintea summitului din 11-12 Iulie, în care le cere să-şi reitereze angajamentele cu privire la creşterea bugetelor Apărării.

Deputaţii ruşi pregătesc o lege care îi va obliga pe unii jurnaliştii să se înregistreze ca ‘agenţi ai străinătăţii’

Deputaţii ruşi pregătesc o lege care îi va obliga pe jurnaliştii ce lucrează pentru anumite mass-media să se înregistreze ca ‘agenţi ai străinătăţii’, a anunţat Marţi vicepreşedintele Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, informează AFP, potrivit agerpres. De anul trecut, o lege permite clasarea tuturor mass-media ce operează în Rusia sub apelativul de ‘agent al străinătăţii’, în urma deciziei Ministerului Justiţiei. Noua lege va merge şi mai departe, extinzînd apelativul la toţi jurnaliştii care lucrează pentru aceste mass-media.

Propunerea de lege a fost votată în a doua lectură de Duma de Stat săptămîna trecută. Dacă va fi adoptată, ea ar urma să fie aprobată în a treia lectură de deputaţi, apoi votată de senatori, în general o formalitate, înainte de a fi promulgată de Preşedintele rus Vladimir Putin. Persoanele vizate „vor trebui să publice rapoarte cu privire la finanţarea lor şi modul în care ei îşi folosesc banii”, a declarat Piotr Tolstoi, vicepreşedintele Dumei şi unul dintre autorii acestei propuneri de lege. El a adăugat că această nouă lege era necesară ca măsură de retorsiune în cazul în care drepturile jurnaliştilor ruşi vor fi încălcate în străinătate. „Prevedem că aceste măsuri vor avea un caracter reciproc”, a declarat el, potrivit comentariilor publicate de consilierii săi.

Potrivit unei legi votate în 2012, organizaţiile care beneficiază de o finanţare din străinătate şi care au o „activitate politică”, concept foarte ambiguu, trebuie să se înregistreze ca „agent al străinătăţii” şi să se afişeze ca atare în orice comunicare sau activitate publică. În Noiembrie anul trecut, legea a fost extinsă la toate mass-media internaţionale ce operează în Rusia, ca reacţie la obligaţia stabilită pentru postul Russia Today, controlat de statul rus, de a se înregistra sub acest apelativ în SUA.

Posturile de radio Voice of America şi Radio Free Europe/Radio Liberty, finanţate de Congresul american, precum şi alte şapte mass-media care le sunt afiliate, au fost ulterior clasate ca „agent al străinătăţii” în Rusia. Săptămîna trecută, autoritatea de control a mass-media ruse a acuzat France 24 că a încălcat legislaţia rusă asupra mass-media şi a ameninţat postul francez cu suspendarea activităţilor sale în Rusia, la scurt timp după emiterea unui aviz de către Consiliul pentru Audiovizual (CSA) adresat postului RT France, în urma unui reportaj despre Siria.

Parlamentul European aprobă înfiinţarea unui Fond European de Apărare începînd cu 2019,

Parlamentul European a aprobat, Marţi, înfiinţarea unui Fond European de Apărare începînd cu 2019, pentru dezvoltarea capacităţilor militare ale statelor membre şi promovarea independenţei strategice a Uniunii Europene, informează AFP, potrivit agerpres. „Dotarea UE cu o autonomie strategică nu mai este un subiect tabu. Aceasta se concretizează odată cu lansarea unei adevărate politici industriale europene în materie de apărare”, şi-a exprimat satisfacţia europarlamentara franceză Francoise Grossetęte, membră a Partidului Popular European (PPE), raportoarea în acest dosar.

Programul aprobat de europarlamentari Marţi, în sesiune plenară, este finanţat cu 500 de milioane de euro pentru perioada 2019-2020. El este precursorul Fondului European de Apărare (FED) care va avea alocate 13 miliarde de euro în bugetul european multianual pentru 2021-2027. O sumă de 4,1 miliarde de euro va fi destinată cercetării, în timp ce 8,9 miliarde de euro vor fi alocate pentru dezvoltarea capacităţilor militare. FED trebuie să finanţeze proiecte elaborate în cooperare. „Criteriul principal de selecţie va fi excelenţa, pentru că UE trebuie să rămînă în frunte în acest sector”, a subliniat Grossetęte.

Astfel, proiectul de drone militare MALE (altitudine medie, anduranţă lungă), realizat în cooperare cu Germania, Italia şi Spania, ar urma să beneficieze de aceste finanţări europene. Programul a fost înfiinţat pentru proiecte în care cooperează cel puţin trei companii din cel puţin trei state membre ale UE. Acordul stipulează că minim 10% din buget ar urma să fie alocat participării transfrontaliere a întreprinderilor mici şi mijlocii, a precizat la rîndul său eurodeputata liberală olandeză Marietje Schaake.

„Întreprinderile din ţări ale căror industrii ale apărării sunt mai mici îşi îmbunătăţesc poziţiile, ceea ce este bine pentru Olanda. Trebuie să creăm condiţii de concurenţă echitabile, cu o piaţă a apărării deschisă şi competitivă, în care să combatem protecţionismul”, a declarat ea, subliniind că „lumea noastră actuală instabilă are nevoie de o Uniune Europeană strategică autonomă”. „În acelaşi timp, dezvoltarea şi inovarea de capacităţi europene de apărare nu trebuie să ducă la alienarea aşa-ziselor ţări terţe, precum SUA sau, în curînd, Marea Britanie (după Brexit). Trebuie să fie luate măsuri în strînsă cooperare cu NATO”, a insistat europarlamentara olandeză.