Președintele Comisiei Europene respinge cererea privind o amînare scurtă a Brexitului

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins cererea premierului britanic Theresa May privind o amînare scurtă a Brexitului. Juncker a precizat că dacă acordul retragerii nu va fi aprobat în nouă zile, Marea Britanie ori va părăsi Uniunea Europeană fără acord, ori va avea loc o amînare de lungă durată, potrivit News.ro.

Vorbind în faţa Parlamentului European, Juncker a făcut referire la „termenul limită” de 12 Aprilie pentru ca Parlamentul britanic să aprobe acordul retragerii. „Dacă nu va avea loc acest lucru pînă atunci, nu va mai fi posibilă o amînare scurtă. După 12 Aprilie, riscăm să punem în pericol alegerile europarlamentare şi funcţionarea Uniunii Europene”, a afirmat Juncker. El a declarat că în acel moment Marea Britanie ar putea părăsi UE fără acord, însă a precizat că UE nu va „da afară” un stat membru, făcînd referire la o ofertă privind amînarea Brexitului pe o perioadă lungă.

„Consider că un scenariu fără acord la miezul nopţii pe 12 Aprilie este foarte probabil. Nu este deznodămîntul pe care mi-l doresc. Însă este un deznodămînt pentru care m-am asigurat că Uniunea Europeană va fi pregătită”, a afirmat Juncker.„Ne-am pregătit din Decembrie 2017. Am ştiut mereu că felul în care funcţionează articolul 50 face ca scenariul unei ieşiri fără acord să fie cel standard. Suntem demult conştienţi de echilibrul puterii în Camera Comunelor”, a precizat el.

Juncker a mai afirmat: „În decizia sa de acum 10 zile, Consiliul European a deschis drumul către o extindere a perioadei de negocieri pînă pe 22 Mai cu condiţia ca acordul retragerii să fie aprobat de Camera Comunelor pînă pe 29 Martie. Nu este cazul. Avînd în vedere declaraţiile prim-ministrului, cred că mai avem cîteva zile. Dacă Marea Britanie poate aproba acordul retragerii cu o majoritate sustenabilă pînă pe 12 Aprilie, Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită să accepte o amînare pînă pe 22 Mai. Însă 12 Aprilie este ultimul termen limită pentru aprobarea acordului retragerii de către Camera Comunelor”.

Juncker a continuat: „Marea Britanie va fi mai afectată decît Uniunea Europeană pentru că nu există „o ieşire fără acord negociată sau gestionată” şi nu există „o ieşire fără acord cu o perioadă de tranziţie”. Şi orice s-ar întîmpla, Marea Britanie trebuie să gestioneze trei probleme separate”. El a precizat că Regatul Unit va trebui să plătească 39 de miliarde de lire sterline Uniunii Europene, să îşi respecte angajamentele către cetăţenii UE din Marea Britanie şi să găsească o soluţie pentru a evita o graniţă strictă în Irlanda. „O ieşire fără acord nu înseamnă lipsa unor angajamente iar aceste trei probleme nu vor dispărea. Vor fi o condiţie strictă pentru a reconstrui încrederea şi a începe discuţii privind viitorul”, a declarat Juncker.

Neonaziștii din Roma au oprit zeci de romi să se mute într-un centru din oraș

Incidente violente au avut loc, la Roma, unde sute de neofascişti, activişti de extremă dreapta şi localnici au protestat faţă de mutarea temporară a 70 de romi într-un centru de recepţie. Manifestanţii au dat foc la maşini şi la coşuri de gunoi, au distrus alimentele care erau destinate romilor şi i-au oprit pe aceştia să intre în adăpost. Printre protestatari s-au numărat şi membri ai partidelor neofasciste Casa Pound şi Forza Nuova. Procurorii de la Roma au deschis o investigaţia privind protestele.

Protestele au început Marţi după-amiaza, după ce municipalitatea a anunţat că un autobuz va transfera 70 de romi într-o centru de recepţie din Torre Maura, o suburbie la Est de Capitală. În cîteva ore, în jur de 300 de protestatari s-au adunat în faţa intrării adăpostului şi au dat foc la maşini şi coşuri de gunoi. Forza Nuova a publicat un comunicat în care anunţa: „Suntem pregătiţi să ridicăm steaguri negre şi steagul italian împotriva invaziei şi a înlocuirii etnice”, scrie News.ro. Protestatarii au atacat ulterior o dubă care avea sandvişuri şi sticle cu apă pentru romi şi au distrus alimentele. Într-un videoclip publicat de La Repubblica, protestatarii pot fi văzuţi cum calcă pe alimente iar cineva strigă: „Trebuie să moară de foame”.

Miercuri, municipalitatea, condusă de membri ai partidului populist Mişcarea 5 Stele (M5S), a cedat în faţa protestatarilor şi a informat presa că a decis transferarea romilor în alt cartier. „Am pierdut cu toţii”, a declarat Roberto Romanella, un reprezentant al municipalităţii în Torre Maura. Giuseppe Di Silvestre, liderul Casa Pound, a declarat: „Pentru noi, decizia municipalităţii este o mare victorie. Dacă nu se ţin de cuvînt, ne vom întoarce pe străzi alături de cetăţeni”. În Iunie 2018, ministrul de Interne Matteo Salvini a promis că va trece „de la vorbe la fapte” şi va expulza mii de romi din Italia. Numărul atacurilor rasiste a crescut semnificativ în Italia, triplîndu-se între 2017 şi 2018.

Comisia Europeană lansează o nouă procedură de infringement împotriva Poloniei

Comisia Europeană lansează un “proces de reflecţie” cu privire la statul de drept în Uniunea Europeană şi posibilele modalităţi de acţiune pe viitor, informează un comunicat al executivului UE. Comisia anunţă, cu acelaşi prilej, lansarea unei noi proceduri de infringement împotriva Poloniei în legătură cu situaţia judecătorilor. O comunicare prezentată Miercuri în Colegiul comisarilor trece în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea şi apărarea statului de drept în Uniunea Europeană, examinînd totodată experienţa ultimilor ani, pentru a putea iniţia o dezbatere europeană mai amplă consacrată întăririi pe mai departe a statului de drept.

Experienţa trecutului arată, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii din timp a riscurilor sau încălcărilor statului de drept şi a unui răspuns eficace, atunci cînd apar astfel de probleme în Uniune, notează comunicatul Comisiei.

Pe baza procesului de reflecţie şi a dezbaterii lansate, Comisia Europeană va reveni asupra acestuia cu propriile sale concluzii şi propuneri, în Iunie a.c., precizează comunicatul. Comisia Europeană a hotărît, de asemenea, înregistrarea unei Iniţiative a cetăţenilor europeni, intitulate “Respect pentru statul de drept în Uniunea Europeană”, ce coincide cu lansarea actualului proces de reflecţie şi al cărei scop este de a crea un mecanism obiectiv şi imparţial de evaluare pentru a verifica aplicarea valorilor Uniunii Europene de toate statele membre. Executivul UE nu a analizat în actuala etapă substanţa acestei iniţiative, ci doar admisibilitatea sa legală şi a decis înregistrarea ei, care va avea loc la 8 Aprilie şi trebuie urmată de un proces de strîngere de semnături care va dura un an, se menţionează în comunicat.

Pe de altă parte, CE anunţă lansarea unei proceduri de infringement împotriva Poloniei în legătură cu noul regim disciplinar al judecătorilor, cu scopul de a-i proteja de control politic. Guvernul de la Varşovia dispune de două luni pentru a răspunde. Potrivit CE, noul regim disciplinar subminează independenţa judecătorilor din Polonia, pentru că nu oferă garanţiile necesare protejării acestora de control politic, aşa cum solicită Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

În Brunei, persoanele gay vor fi ucise cu pietre

Brunei va introduce o nouă lege islamică prin care introduce pedeapsa cu moartea pentru homosexuali. Noua lege prevede și ale măsuri precum amputarea membrelor și uciderea cu pietre, potrivit BBC. Însă comunitatea de homosexuali din Burnei s-a declarant șocată de aceste „pedepse medievale”. „La un moment dat, realizezi că vecinii tăi sau familia ta nu consideră că ești și tu om”, spune un bărbat homosexual din Burnei.

Sultanul din Brunei a făcut apel la implementarea unor „valori islamice mai puternice”. „Vreau să văd că valorile islamice devin mai puternice în această ţară”, spune sultanul Hassanal Bolkiah. Homosexualitatea era și pînă acum ilegală în Burnei, dar era pedepsită cu pînă la 10 ani de închisoare. Pedepsele impuse de noua lege vor fi aplicate doar persoanelor care vor mărturisi că au această orientare sexuală sau vor exista cel puţin patru martori.

Reacţia Kremlinului la adresa NATO, care ameninţă cu măsuri militare la Marea Neagră

Rusia a criticat Miercuri planurile Statelor Unite de a solicita o sporire a prezenţei NATO în Marea Neagră, întrucît în opinia Moscovei o asemenea măsură implică ″riscuri militare″⁣ şi nu contribuie la securitatea în regiune, transmite agenţia EFE. ″Orice sporire a prezenţei militare a NATO în Marea Neagră este, din punct de vedere militar, lipsită de sens, nu consolidează securitatea - nici a Alianţei şi cu atît mai puţin a regiunii - şi implică numai riscuri militare″, a declarat vice-ministrul rus de Externe Aleksandr Gruşko.

El a adăugat că Rusia este pregătită să reacţioneze prin măsuri adiţionale în faţa schimbărilor situaţiei de securitate în regiunea Mării Negre, semnalează agenţia RIA Novosti. ″Vom evalua lucrurile cu atenţie şi dacă se impun noi măsuri militare din partea noastră, le vom aplica″, a precizat responsabilul rus. Gruşko i-a răspuns astfel ambasadoarei SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, care a anunţat anterior că Washingtonul le va cere săptămîna aceasta aliaţilor din NATO să aprobe un pachet de măsuri menite să sporească prezența Alianței în Marea Neagră.

Obiectivul, a explicat Hutchison, este contracararea influenţei Rusia în Marea Neagră, iar pachetul de măsuri va include ″monitorizarea, supravegherea avioanelor şi de asemenea ca unele nave ale NATO să se deplaseze în Marea Neagră pentru a se asigura că navele ucrainene pot traversa în siguranţă strîmtoarea Kerci către Marea Azov″, unde în luna Noiembrie două nave ale Armatei ucrainene au fost sechestrate de Rusia cu tot cu membrii echipajelor. Kremlinul a reacţionat Miercuri faţă de propunerea Washingtonului: ″Nu înţelegem despre ce este vorba. Situaţia privind navigaţia în strîmtoarea Kerci este binecunoscută, la fel ca şi poziţia Rusiei pe acest subiect, care este conformă cu dreptul şi legile internaţionale″, a declarat purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

După ce partidul lui Erdogan a pierdut Primăria din Istanbul, voturile vor fi re-numărate

Înaltul Consiliu Electoral din Turcia a decis, Miercuri, renumărarea voturilor în 8 din cele 39 de districte din Istanbul, după ce partidul AK, condus de Președintele Recep Tayyip Erdogan, a depus o contestație, nemulțumit că a pierdut Primăria Istanbulului, anunță Al Jazeera. Sadi Guven, președintele Înaltului Consiliu Electoral, a declarat că renumărarea voturilor va fi concentrată în jurul acelor voturi invalidate, adăugînd că nu este o decizie fără precedent.

CHP, principalul partid din Opoziție, a cîștigat la limită alegerile pentru Primăria orașului Istanbul. Candidatul Ekrem Imamoglu a cerut Înaltului Consiliu Electoral să îl declare cîștigător și a declarat că, deși ar putea exista mici erori în numărarea voturilor, acestea nu vor schimba rezultatul alegerilor. Ekrem Imamoglu a obținut în Istanbul, cel mai mare oraș din Turcia și centrul economic al țării, 48,8% din voturi, în timp ce candidatul AK Binali Yildirim a obținut 48,5%. În Ankara, candidatul CHP Mansur Yavas a luat 50,9% din voturi, în timp ce Mehmet Ozhaseki, din partidul AK, a obținut doar 47,2%. În Izmir, diferența a fost și mai mare: 58% din voturi au mers spre candidatul CHP, Mustafa Tunc Soyer, iar candidatul AK a obținut doar 38.5%.

Rezultatele publicate inițial de agenția de stat Anadolu, Luni, arătau că partidul lui Erdogan a pierdut alegerile locale în trei mari orașe: Istanbul, Ankara și Izmir, un rezultat neașteptat pentru partidul AK. Partidele au avut la dispoziție trei zile pentru a-și depune contestațiile.

Grecia le interzice turiștilor supraponderali să se mai urce pe măgari

În Santorini, în sezonul turistic, poți vedea oriunde turiști cărați de măgari pe cele 520 de trepte care urcă spre orașul Fira. Însă acum autoritățile au lansat o campanie prin care îi roagă pe turiști să nu mai accepte această „formă de transport”, care are un impact considerabil asupra animalelor.

Măgarii au început să sufere de probleme ale coloanei, fac bătături de la șa și suferă inclusiv de epuizare, avertizează autoritățile. Animalele sunt obligate să facă 4-5 călătorii dus-întors zilnic, în temperaturi care depășesc adeseori 30 de grade Celsius, pentru a transporta turiștii. Primarul orașului, Nikos Zorzos, a declarat că va începe o campanie pentru a descuraja aceste practici și va colabora inclusiv cu companiile de ferryboat-uri care transportă turiștii. „Măgarii și catîrii fac parte din tradiția noastră. Proprietarii lor, în special cei tineri, au înțeles că trebuie să ne preocupăm și de sănătatea animalelor”, a declarat acesta.

Anul trecut, ministrul pentru Dezvoltare Rurală din Grecia a interzis ca animalele să care o povară mai mare de 100 de kilograme sau mai mare de o cincime din greutatea lor. De asemenea, proprietarii sunt obligați să asigure bunăstarea animalelor, le este interzis să folosească la muncă animale bolnave, rănite sau gestante și trebuie să le hrănească și să le adape din containere curate.

SUA vor să forțeze Turcia să nu mai cumpere armament din Rusia

Statele Unite îi dau Turciei de ales: ori avioane F-35, ori sisteme antirachetă ruseşti. Pentagonul a anunţat că suspendă participarea acestei ţări, membră NATO, la programul avioanelor de vînătoare invizibile F-35: sistează toate livrările de echipamente cu ajutorul cărora Turcia produce părţi de fuzelaj, trenul de aterizare şi display-uri din cabina piloţilor. Washingtonul încearcă astfel să forţeze Ankara să nu mai cumpere armament din Rusia. Mai exact, sistemele antirachetă S-400 care ar urma să fie livrate pană la sfîrşitul acestui an.

Sub Recep Erdogan, Ankara a virat destul de puternic spre Rusia, iar o astfel de atitudine pune inclusiv probleme de securitate. Practic, există riscul ca tehnologie occidentală de ultimă generație să ajungă pe mîna rușilor, dacă Turcia va juca mai mult cu Estul. La publicarea informației că Washingtonul va scoate Turcia din programul F35, lira s-a depreciat cu 1%.

NASA confirmă că astronauţii americani se pregătesc să zboare spre Marte

Revenirea astronauţilor americani pe Lună, anunţată pentru anul 2024, vizează pregătirea sosirii primului om pe planeta Marte în 2033, a confirmat administratorul agenţiei spaţiale americane (NASA), Jim Bridenstine, citat de AFP. „Vrem să reuşim să asolizăm pe Marte în 2033”, a declarat administratorul NASA în timpul unei audieri în Congresul american. „Putem să devansăm data asolizării pe Marte devansînd asolizarea pe Lună. Luna este un fel de banc de probă”, a continuat fostul parlamentar american, numit în această funcţie de Preşedintele Donald Trump.

NASA a fost somată să îşi urgenteze activităţile, săptămîna trecută, atunci cînd Preşedintele american, prin vocea vicepreşedintelui Mike Pence, a devansat cu patru ani calendarul revenirii americane pe Lună, din 2028 în 2024 - ce ar putea fi ultimul an dintr-un posibil al doilea mandat al Preşedintelui Trump. Mulţi experţi şi membri ai Congresului din Washington se îndoiesc de capacitatea NASA de a respecta acest nou termen limită, din cauza întîrzierilor acumulate în dezvoltarea noii rachete americane ce ar putea fi folosită pentru misiuni lunare, Space Launch System (SLS), construită de Boeing.

O misiune pe Marte ar dura cel puţin doi ani, din cauza distanţei, în timp ce o călătorie spre Lună necesită doar trei zile. Lansarea şi revenirea dinspre Marte pot fi organizate doar atunci cînd "Planeta Roşie" şi Terra se situează de aceeaşi parte a Soarelui, fenomen care se petrece aproximativ la fiecare 26 de luni şi care va avea loc în 2031, 2033, etc.

În 2017, o lege de finanţare a NASA a fixat anul 2033 ca dată a lansării primei misiuni spre Marte cu echipaj uman, însă agenţia spaţială americană vorbea adeseori despre "anii 2030" în comunicatele sale oficiale publicate în ultimele luni. NASA doreşte să înveţe să extragă şi să exploateze tonele de gheaţă prezente la polul sudic al Lunii. „Gheaţa din apă reprezintă aer de respirat, apă de băut, dar şi carburant”, a declarat Jim Bridenstine. „Obiectivul nu este doar acela de a duce oameni pe suprafaţa lunară, ci de a dovedi că putem să trăim şi să locuim într-o altă lume”, a adăugat el. „De acord, dar de cîţi bani aţi avea nevoie?”, l-a întrebat Eddie Bernice Johnson, care prezidează comisia pentru Ştiinţă din Camera Reprezentanţilor. Administratorul NASA a promis că va actualiza necesarul bugetar al agenţiei spaţiale americane înainte de data de 15 Aprilie.

Putin şi Tokaev promit să întărească prietenia dintre Rusia și Kazahstan

Preşedintele rus Vladimir Putin şi noul său omolog kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, s-au angajat Miercuri să întărească prietenia între cele două ţări, mai ales în domeniile militar şi nuclear, transmite AFP, potrivit Agerpres.

‘Voi face tot posibilul pentru a întări şi mai mult potenţialul deja atins de prietenie între popoarele noastre’, a declarat Tokaev, aflat la Moscova în prima sa vizită oficială în străinătate, la două săptămîni după demisia neaşteptată a predecesorului său, Nursultan Nazarbaev. Tokaev a elogiat relaţiile ‘exemplare’ între Rusia şi Kazahstan în vremea lui Nazarbaev, care a condus această fostă republică sovietică din Asia Centrală vreme de trei decenii. ‘Propunem să avansăm spre noi forme de colaborare’, a menţionat Preşedintele rus după întîlnire, precizînd că ‘înţelege prin aceasta, înainte de toate, construirea unei centrale nucleare în Kazahstan cu tehnologii ruseşti’.

Kazahstan, cel mai mare producător mondial de uraniu, are în plan construirea primei sale centrale nucleare, cu ajutor mai ales din partea Rusiei. Aceasta a început anul trecut lucrările la o centrală nucleară în Uzbekistan, prima din Asia Centrală. Putin a salutat, de asemenea, întărirea legăturilor militare între Rusia şi Kazahstan, menţionînd formarea de experţi kazahi în Rusia.

Alegerea de către Tokaev a Rusiei pentru prima sa deplasare în străinătate a fost percepută de numeroşi analişti drept o garanţie de continuitate în politica externă a Kazahstanului, aliat de lungă durată al Moscovei.

Lavrov: Situația din Venezuela nu va conduce la repetarea ‘crizei rachetelor’ din 1962 în Cuba

Situaţia din Venezuela nu va conduce la repetarea ‘crizei rachetelor’ din 1962 în Cuba, care a pus pe picior de confruntare Rusia şi SUA, a declarat ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, într-un interviu publicat de ziarul Moskovski Komsmoleţ, citat de agenţiile de presă EFE şi TASS, potrivit Agerpres.

Aşa-numita criză a rachetelor, cunoscută în Rusia drept ‘criza din Caraibe’, iar în Cuba ‘criza din Octombrie’, a plasat lumea în pragul unui război nuclear după ce URSS a instalat în insulă rachete nucleare capabile să atingă Washingtonul. ‘Nu cred că criza din Caraibe se va repeta acum’, a insistat şeful diplomaţiei ruse.

Potrivit lui Lavrov, ‘chiar şi ţările care s-au reunit în aşa-numitul Grup de la Lima şi care insistă că soluţia la criza venezueleană o reprezintă plecarea lui Nicolas Maduro au devenit foarte îngrijorate de îndată ce SUA au anunţat că toate variantele sunt pe masă, inclusiv intervenţia militară’. ‘Vă garantez că dacă are loc o încercare de intervenţie militară, marea majoritate a ţărilor din America Latină se va exprima imediat şi în mod categoric împotrivă şi va respinge această variantă’, a spus el.

Evocînd prezenţa militarilor ruşi în ţara din Caraibe, Lavrov a afirmat că Moscova ‘nu intenţionează deloc’ să transforme Venezuela într-o a doua Sirie. ‘Există un acord semnat în 2001 cu Hugo Chavez (privind cooperarea tehnico-militară între cele două ţări). Acesta a fost ratificat de Adunarea Naţională, (prezenţa militarilor ruşi) este total legală şi corespunde tuturor prevederilor Constituţiei Venezuelei’, susţine ministrul Lavrov. Şeful diplomaţiei ruse a indicat faptul că, în cadrul acestui acord, Rusia a livrat echipament tehnico-militar Venezuelei. ‘Acesta necesită mentenanţă. Acum a venit momentul pentru a efectua aceste lucrări. Nu este nimic mai mult decît atît’, a insistat el. La sfîrşitul lunii Martie, Rusia a trimis în Venezuela două avioane cu circa 100 de soldaţi, sub comanda generalul-maiorului Vasili Tonkoşkurov, şeful forţelor terestre ruse.

SUA au calificat această desfăşurare drept o ‘ameninţare directă’ şi au declarat că intenţionează să-şi ‘apere’ şi să-şi ‘protejeze’ interesele în regiune.

La rîndul său, deputatul în Duma de Stat (Camera inferioară) din partea peninsulei Crimeea anexate, Mihail Şeremet, a afirmat Miercuri că tocmai SUA sunt cele care contribuie la provocarea ‘unei a doua crize în Caraibe’, potrivit agenţiei de presă RIA Novosti, prin intenţia lor de a consolida prezenţa militară a NATO în Marea Neagră, pentru a garanta trecerea liberă a navelor ucrainene prin strîmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră de Marea Azov, şi unde în Noiembrie trecut s-a înregistrat primul atac naval rusesc împotriva a trei nave militare aparţinînd Ucrainei.