Halloween sîngeros în Chicago. 43 de persoane împușcate în trei zile

Patruzeci și trei de persoane au fost împușcate, dintre care cinci mortal, în week-end-ul care a trecut, de sărbătoarea Halloween, în orașul american Chicago. Conform Chicago Sun-Times, începînd cu Vineri,  fiecare zi a weekend-ului care a trecut a devenit tot mai violentă. Astfel, Vineri au fost trei răniți și o persoană ucisă, Sîmbătă 11 răniți și o persoană ucisă, iar Duminică și 25 de răniți, dintre care trei mortal. Cele patruzeci și trei de persoane împușcate în week-end-ul de Halloween reprezintă o creștere accentuată a crimelor comise cu arme de foc, comparativ cu weekend-ul de Halloween din 2017, cînd au fost împușcate 30 de persoane, dintre care două mortal.

Fost ministru de Finanțe dintr-o țară UE: George Soros a cerut premierului să mă demită!

Yanis Varoufakis, fostul ministru de Finanțe al Greciei în perioada de apogeu a crizei datoriilor, cunoscut pentru afirmațiile sale provocatoare, revine în prim-plan. În cadrul emisiunii Skai TV, difuzată luni seara, Varoufakis a susținut că miliardarul George Soros i-a fi cerut prim-ministrului elen Alexis Tsipras să îl demită pe Varoufakis din postul de ministru al Finanțelor, în 2015. El l-a numit, de asemenea, pe ministrul Apărării, Panos Kammenos, "neo-fascist", scrie site-ul greekreporter.com. ”Soros a pus mîna pe telefon o singură dată pentru a discuta despre mine. S-a întîmplat cînd l-a contactat pe Tsipras, în Iulie 2015, și i-a cerut să mă demită”, a spus Varoufakis. 

Episodul respectiv este povestit pe larg și în volumul lui Varoufakis ”Adults in the Room”, a scris pe Twitter fostul ministru, care nu a explicat ce influență avea George Soros asupra Guvernului de la Atena.

La 5 Iulie 2015, în Grecia a avut loc referendumul prin care cetățenii au respins condițiile impuse de FMI, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană pentru acordarea unui nou împrumut Guvernului elen. 61,3% dintre voturi au fost împotriva acestor condiții, iar Yanis Varoufakis, unul dintre liderii taberei cîștigătoare la acea consultare, a declarat imediat după vot că Guvernul elen a primit astfel un nou mandat pentru negocierile cu creditorii, care se vor desfășura în condiții noi.

Surprinzător, Varoufakis și-a anunțat demisia la cîteva ore după această declarație optimistă, invocînd faptul că, în ciuda rezultatului referendumului, premierul Alexis Tsipras este decis să se supună condițiilor creditorilor. Pe 16 Iulie, Guvernul elen accepta condiții chiar mai grele decît cele propuse de creditori înaintea referendumului. În interviul de la televiziunea Skai TV, Varoufakis l-a descris pe George Soros drept o ”figură controversată”, spunînd că miliardarul ”a făcut cîteva lucruri bune, dar și unele bizare”. Varoufakis l-a atacat pe ministrul Apărării din Grecia, Panos Kammenos,  care a acuzat că acordul dintre Grecia și Macedonia privind schimbarea denumirii fostei republici iugoslave în Macedonia de Nord este opera lui George Soros. ”Kammenos a spus despre mine că sunt angajatul lui Soros”, a spus Varoufakis.

Atentat dejucat în Danemarca: Copenhaga anunță rechemarea ambasadorului său la Teheran 

Danemarca a anunţat, Marţi, rechemarea ambasadorului său la Teheran după ce a dejucat un proiect de „atac” pe teritoriul său împotriva unor cetăţeni iranieni în represalii la un atac recent în Iran, relatează AFP. „Am decis să-l rechem imediat pe ambasadorul danez la Teheran pentru consultări (…). Danemarca nu poate tolera în nici un mod ca indivizii aflaţi în legătură cu serviciile de informaţii iraniene să pună la cale atacuri asupra unor persoane pe teritoriul său”, a declarat ministrul de Externe danez Anders Samuelsen în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit şefului serviciului de informaţii danez (PET), Finn Borch Andersen, un norvegian de origine iraniană, arestat la 21 Octombrie, a pregătit atacuri împotriva a trei iranieni – dintre care cel puţin unul urma să fie ucis – suspectaţi de apartenenţă la Mişcarea de luptă arabă pentru eliberarea Ahvaz. Teheranul acuză această mişcare separatistă de implicare într-un atentat la o paradă militară în care au fost ucise 24 de persoane pe 22 Septembrie la Ahvaz, capitala provinciei iraniene Khuzestan, cu populaţie majoritar arabă.

Premierul danez Lars Lokke Rasmussen a calificat, pe contul său Twitter, drept ”inacceptabil ca Iranul sau orice alt stat străin să plănuiască asasinate pe teritoriul danez” şi a indicat că eventuale ”măsuri împotriva Iranului vor fi discutate în cadrul Uniunii Europene”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo le-a cerut aliaţilor SUA să „facă faţă tuturor ameninţărilor Iranului la adresa păcii şi securităţii”. „De 40 de ani, Europa este ţinta atacurilor teroriste sponsorizate de Iran”, a adăugat el. Potrivit agenţiei de presă iraniene Irna, Teheranul respinge acuzaţiile autorităţilor de la Copenhaga, acuzînd duşmanii Iranului că doresc să distrugă relaţiile sale cu Europa.

Curtea Federală de Justiţie a Germaniei: Statutul de a doua mamă în căsătoriile între persoane de același sex nu este automat

Curtea Federală de Justiţie a Germaniei a decis că o femeie dintr-o căsătorie între persoane de acelaşi sex a cărei parteneră de sex feminin a născut nu poate fi înregistrată în mod automat ca al doilea părinte al copilului, relatează Marţi agenţia dpa, scrie Agerpres. Pentru a fi recunoscută ca a doua mamă a copilului, partenera care nu a dat naştere ar trebui să treacă prin formalităţile de adoptare a copilului, a declarat Marţi instanţa cu sediul în Karlsruhe. Instanţa a decis că statutul a două mame ar necesita o modificare a legii.

Cele două femei aflate în centrul acestui caz şi-au convertit în căsătorie parteneriatul înregistrat în Octombrie anul trecut, imediat după o modificare a legii ce permite căsătoriile gay – cunoscută în Germania drept „căsătorie pentru toţi”. Copilul lor planificat în comun a fost născut cîteva săptămîni mai tîrziu, conceput cu spermă de la un donator prin inseminare artificială. Oficiul registrului local a refuzat să înregistreze ambele femei ca mame. Numai mama naturală a fost trecută pe certificatul de naştere.

În urma unor decizii contradictorii în instanţele inferioare, organismul ce supraveghează oficiile de registru germane a adus cazul în faţa celei mai înalte instanţe.

În conformitate cu legea, bărbatul căsătorit cu mama la momentul naşterii este de obicei înregistrat ca tată. Potrivit Curţii Federale de Justiţie, acest aranjament nu poate fi transferat la o căsătorie între două femei. La jumătatea anului 2017, experţi guvernamentali în domeniul juridic au luat în considerare propunerile de a modifica legea ce reglementează existenţa părinţilor, inclusiv recunoaşterea unei persoane drept „co-mamă”. Potrivit instanţei federale, legiuitorul nu a făcut în mod deliberat această modificare.

Poliţia bulgară a reţinut 47 de imigranţi ilegali în apropierea Sofiei

Poliţia bulgară a reţinut 47 de imigranţi ilegali în satul Herakovo, la aproximativ 20 km Nord-Vest de Capitala Sofia, a anunţat Marţi Ministerul de Interne într-un comunicat, citat de agenţia Xinhua, potrivit Agerpres. Operaţiunea Poliţiei a avut loc Luni, după ce au fost primite informaţii că „persoane ce seamănă cu imigranţi” erau în curtea unei case din sat, potrivit comunicatului. Străinii – 24 de bărbaţi şi 23 de băieţi minori – nu aveau documente de identitate, a declarat Ministerul. Patru s-au identificat ca fiind pakistanezi, iar restul ca cetăţeni ai Afganistanului, se adaugă în comunicatul Ministerului bulgar. Ancheta este în desfăşurare. Bulgaria se află pe o rută de migraţie către Europa Centrală şi de Vest. Potrivit datelor oficiale, Ministerul de Interne a arestat 2.989 de imigranţi ilegali în 2017.

Stoltenberg încearcă să liniştească Moscova: ‘Trident Juncture este un exerciţiu strict defensiv’

Cel mai mare exerciţiu militar al NATO de după Războiul Rece este strict defensiv, a declarat Marţi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, aflat în Norvegia, unde săptămîna trecută a început exerciţiul Trident Juncture, relatează dpa, potrivit agerpres. În jur de 50.000 de militari, 10.000 de vehicule militare şi mai mult de 300 de aparate de zbor şi nave iau parte la exerciţiu, care se desfăşoară pe uscat, pe mare, în aer şi va implica şi capabilităţi cibernetice. ‘Acesta este un exerciţiu necesar pentru a ne asigura că NATO furnizează o descurajare credibilă. Motivul pentru care facem aceasta este pentru a preveni conflictul, nu pentru a provoca un conflict’, a subliniat Stoltenberg, în faţa presei, după o întîlnire cu ministrul norvegian al Apărării, Frank Bakke-Jensen.

Cei doi au asistat, împreună cu alţi oficiali, printre care ambasadori la NATO, la manevrele desfăşurate în apropierea oraşului norvegian Trondheim. De altfel, Stoltenberg a subliniat că Alianţa a dat dovadă de transparenţă în privinţa acestor exerciţii şi a invitat observatori din alte state. Scopul Trident Juncture este de a exersa răspunsul NATO la un atac asupra unuia din membrii săi. În afară de cele 29 de ţări membre ale NATO, ţările partenere Finlanda şi Suedia contribuie cu forţe la acest exerciţiu, care se va desfăşura pînă în 7 Noiembrie.

Stoltenberg a reiterat că Rusia a informat NATO săptămîna trecută despre teste cu rachete pe care plănuieşte să le întreprindă în largul apelor Norvegiei începînd de Joi, 1 Noiembrie. ‘Mă aştept ca Rusia să se comporte într-o manieră profesionistă, noi nu ne vom modifica planurile exerciţiului’, a spus secretarul general, precizînd că NATO va monitoriza operaţiunea Rusiei, care se va încheia Sîmbătă.

Jens Stoltenberg a salutat faptul că Miercuri urmează să se reunească la Bruxelles Consiliul NATO-Rusia, un forum esenţial de dialog, dar a refuzat să comenteze cu privire la agenda întîlnirii. Atît Stoltenberg, cît şi ministrul Bakke-Jensen au subliniat că Trident Juncture nu este un exerciţiu în stilul Războiului Rece. ‘Noi exersăm apărarea colectivă – aceasta este misiunea principală a NATO. Trebuie să arătăm că avem determinarea, capabilităţile, voinţa de a-i apăra pe toţi aliaţii’, a subliniat Stoltenberg. ‘În timpul Războiului Rece, existau două blocuri militare care se confruntau, Pactul de la Varşovia şi NATO. Erau sute de mii de trupe gata de luptă de ambele părţi de-a lungul frontierei Est-Vest în Europa. Astăzi nu mai există nimic similar’, a adăugat el.

O altă diferenţă este aceea că acum există mai puţine arme nucleare în Europa, a mai spus secretarul general al Alianţei. ‘Ceea ce vedem astăzi este o situaţie mai imprevizibilă, în care este mai dificil de prevăzut ce se va întîmpla şi în care există mai puţin acord în privinţa regulilor jocului’, a menţionat el. Potrivit lui Stoltenberg, utilizarea ‘tacticilor hibride’ printre care atacurile cibernetice şi amestecul în politica internă, precum şi riscul de atacuri teroriste se află printre provocările contemporane cărora trebuie să le răspundă NATO. Jens Stoltenberg, fost şef al Guvernului de la Oslo, a sosit în ţara sa, Norvegia, Luni.

Sancţiunile americane impuse Iranului ‘ameninţă ordinea mondială’

Sancțiunile impuse de către Administrația de la Washington împotriva Iranului vor avea „consecințe severe asupra ordinii mondiale”, a declarat Marți ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, relatează Euronews, potrivit mediafax. „Din păcate, o țară care încalcă legea (Statele Unite, n. red.) dorește să pedepsească o țară care se supune legii (Iran, n. red.). Această metodă va avea consecințe severe asupra ordinii mondiale”, a declarat Zarif. „Americanii nu și-au îndeplinit scopul dorit prin impunerea de sancțiuni ilegale împotriva Iranului”, a adăugat ministrul de Externe.

Declarația ministrului vine cu cîteva zile înainte de intrarea în vigoare a unui nou set de sancțiuni, aplicate sectorului petrolier din Iran. Noile sancțiuni vor intra în vigoare în data de 5 Noiembrie și vor afecta sectorul bancar și energetic. Acestea au ca scop eliminarea exporturilor de petrol din Iran. Statele Unite au reimpus sancțiuni împotriva Iranului în luna August, la trei luni după ce Președintele american Donald Trump a decis retragerea Statelor Unite din Acordul Nuclear semnat în 2015. Conform acordului, sancțiunile împotriva Iranului erau ridicate, în schimbul limitării programului nuclear al țării. Iranul a contestat în mai multe rînduri aceste sancțiuni, menționînd că se conformează prevederilor Acordului Nuclear, lucru confirmat și de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA).

Vremea rea a lăsat 195.000 de gospodării fără curent în Franţa

Marţi dimineaţa, 195.000 de locuinţe nu aveau curent în Franţa (fără a lua în calcul Corsica), după căderile masive de zăpadă şi ploaie care au afectat numeroase departamente ale ţării, a anunţat societatea Enedis, care gestionează reţeaua de distribuţie a electricităţii, relatează AFP. Principalele regiuni afectate sunt „Auvergne Rhŕone Alpes, Centre Val de Loire şi Centre Limousin”, a precizat Enedis într-o scurtă informare asupra situaţiei de la ora 08:30. „Echipele noastre s-au mobilizat pe teren pentru a restabili furnizarea curentului în cît mai scurt timp posibil”, a informat Enedis. „Situaţia este în evoluţie, însă unele zone sunt foarte greu accesibile” de către echipele Enedis, a declarat AFP, un purtător de cuvînt al companiei. Aceste date nu iau în calcul şi Corsica, a cărei reţea de electricitate este administrată de o altă filială a EDF. Pe această insulă, 21.000 de locuinţe erai lipsite de curent electric în cursul zilei de Marţi, după ce a fost măturată de taifunul Adrian.