Naţiunile Unite avertizează că Fîşia Gaza este în pragul războiului

Ultimul val de violenţe între Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas a adus Fîşia Gaza în pragul războiului, a afirmat Miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, coordonatorul Naţiunilor Unite pentru Orientul Mijlociu, Nikolai Mladenov, citat de AFP. Mladenov a dat acest avertisment în timp ce Consiliul de Securitate se află în impas în ce priveşte cu modalitatea de a reacţiona după cea mai severă confruntare între forţele israeliene şi grupările armate palestiniene de la încheierea războiului din 2014. „Ultimul ciclu de atacuri este un avertisment pentru toţi că ne aflăm în fiecare zi în pragul războiului”, a afirmat Mladenov într-o videoconferinţă de la Ierusalim.

Consiliul s-a reunit de urgenţă la solicitarea Statelor Unite care au cerut adoptarea unei declaraţii pentru a condamna cu tărie tirurile de rachete şi obuze asupra Israelului desfăşurate Marţi de aripa armată a Hamas şi a Jihadului Islamic. Ca represalii, Armat israeliană a lovit Marţi zeci de ţinte din Fîşia Gaza. Kuweitul, membru nepermanent al Consiliului de Securitate care reprezintă ţările arabe, a blocat Miercuri propunerea americană, insistînd că a prezentat proiectul său de rezoluţie pentru rezolvarea crizei. Kuweitul doreşte ca în această săptămînă să aibă loc un vot asupra proiectului său de rezoluţie, lansînd un apel la considerarea „unor măsuri pentru a garanta securitatea şi protecţia populaţiei civile palestiniene” din teritoriile palestiniene şi Fîşia Gaza, potrivit textului obţinut de AFP.

La rîndul lor, americanii, care dispun de drept de veto în Consiliu, se vor opune acestui proiect, le-a spus jurnaliştilor ambasadorul israelian la Naţiunile Unite, Danny Danon. Ambasadorul francez, François Delattre, a denunţat impasul în care se află Consiliul. „Această tăcere este tot mai grea, tot mai apăsătoare, tot mai asurzitoare, nu este acceptabilă. Nu este acceptabil pentru populaţiile palestiniană şi israeliană care sunt primele afectate de acest conflict. Nu este acceptabil pentru lumea care ne priveşte şi care vede în această tăcere în cel mai bun caz o expresie a neputinţei, dacă nu o dovadă de dispreţ”, a declarat diplomatul.

Ministrul american al Comerţului critică noul Regulament european privind protecţia datelor personale

Ministrul american al Comerţului Wilbur Ross a criticat noul Regulament european privind protecţia datelor personale (RGPD), care, în opinia sa, ar putea afecta cooperarea între companii, relatează AFP. Wilbur Ross a afirmat că oficialii americani sunt „profund îngrijoraţi” de noile reglementări intrate în vigoare pe 25 Mai. „Nu înţelegem pe deplin ce trebuie să facem pentru a ne conforma. Acest lucru va afecta cooperarea transatlantică privind reglementarea financiară, cercetarea medicală, coordonarea serviciilor de urgenţă şi comerţul”, a spus Ross pentru Financial Times. În opinia sa, costul noului regulament privind protecţia datelor ar putea fi semnificativ pînă la „ameninţarea bunăstării publice de ambele maluri ale Atlanticului”. „Respectarea RGPD va reprezenta un cost semnificativ în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru consumatorii care se bazează în mare măsură pe serviciile digitale şi care pot pierde accesul sau alegerea din cauza acestui regulament”, a adăugat ministrul.

Regulamentului european privind protecţia datelor prevede drepturi sporite pentru utilizatorii de internet şi sancţiuni fără precedent în caz de abuz, în contextul scandalului în care a fost implicată reţeaua socială americană Facebook condusă de Mark Zuckerberg.

Israelul a decis construirea a încă aproape 2.000 de noi locuințe pentru colonişti în Cisiordania ocupată

Israelul a aprobat construirea a 1.958 de noi locuinţe pentru colonişti în Cisiordania ocupată, a anunţat, pentru AFP, organizaţia neguvernamentală israeliană ‘Pace Acum’, care se opune ocupaţiei în Teritoriile palestiniene. Cifra este puţin mai mică decît anunţase în urmă cu cîteva zile ministrul Apărării, Avigdor Lieberman, care declarase că va cere aprobarea finală pentru construirea imediată a 2.500 de locuinţe în Cisiordania. Acesta este prima undă verde dată construirii de noi locuinţe pentru colonişti după mutarea controversată a Ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim pe 14 Mai, care a provocat proteste în Fîşia Gaza. Conform organizaţiei ‘Pace Acum’, din cele 1.958 de locuinţe, circa 700 au fost aprobate definitiv şi vor fi ridicate în curînd. Restul urmează să mai fie supuse unor autorizări.

Planul aprobat prevede construcţii în două colonii existente care anterior nu aveau aprobarea autorităţilor, a indicat ONG-ul într-un comunicat. Cel puţin 1.500 de locuinţe vor fi amplasate în afara blocurilor de colonii deja existente şi ar putea fi ‘evacuate în cadrul unui acord privind o soluţie cu două state’, adaugă comunicatul. ‘Pace Acum’ mai afirmă că, după accederea lui Donald Trump la Casa Albă, construirea de locuinţe în colonii a luat amploare, fiind aprobate circa 14.000. Coloniile israeliene în Cisiordania ocupată sunt ilegale din punctul de vedere al dreptului internaţional şi considerate de o mare parte a comunităţii internaţionale drept un obstacol în calea păcii cu palestinienii, ceea ce Guvernul israelian contestă.

Parlamentul European consideră că România şi Bulgaria sunt pregătite să facă parte din Spaţiul Schengen

Parlamentul European a reiterat, într-o rezoluţie, că România şi Bulgaria sunt pregătite să facă parte din Spaţiul Schengen, şi a cerut Consiliului European să aprobe aderarea celor două state, transmite AFP. În aceeaşi rezoluţie, adoptată cu 439 de voturi pentru,157 împotrivă şi 80 de abţineri, eurodeputaţii au condamnat prelungirea controalelor la frontierele interne ale Spaţiului Schengen, care restrîng libertatea de circulaţie între cele 26 de state membre. Reunit în sesiune plenară la Strasbourg, Legislativul european ‘condamnă reintroducerea continuă de controale la frontierele interne din cauza lacunelor sistemului de azil european şi a lipsei de voinţă politică, de solidaritate şi de împărţire a responsabilităţilor’, se arată în rezoluţie. Statele membre ar trebui ‘să întărească încrederea reciprocă în funcţionarea Spaţiului Schengen, cooperarea şi solidaritatea’, afirmă eurodeputaţii, subliniind că Spaţiul Schengen este ‘una din cele mai mari reuşite ale Uniunii Europene’.

Din cauza ameninţării teroriste, Franţa a reintrodus provizoriu controale la frontiere, prelungite deocamdată pînă la sfîrşitul lui Octombrie. Şi Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi Norvegia aplică din nou, în mod provizoriu, controale la graniţe, invocînd valul de migraţie din 2015. Comisia Europeană consideră însă că situaţia se află acum sub control şi că nu mai are de ce să autorizeze astfel de verificări. Parlamentul European consideră că ‘un mare număr de prelungiri nu sunt conforme regulilor în vigoare în ce priveşte durata, necesitatea sau proporţionalitatea lor, şi sunt, în consecinţă, ilegale’, se spune în rezoluţia adoptată. Schengen ‘este inima cetăţeniei europene. (…) Trebuie să redăm Schengen cetăţenilor noştri’, a subliniat raportorul rezoluţiei, Carlos Coelho (PPE, dreapta), cerînd statelor membre ‘să respecte toate regulile, nu doar pe cele care le convin’.

Potrivit institutului de cercetări Transnational Institute (TNI), citat de PE, ţările europene au construit mai mult de 1.200 km de ziduri şi garduri, cu un cost de cel puţin 500 milioane de euro. ‘Dacă toate ţările reintroduc controalele la frontiere în mod permanent, costul pe 10 ani s-ar situa între 100 şi 230 miliarde de euro’, avertizează Parlamentul European.

Reporteri fără Frontiere denunță ca ‘regretabilă’ înscenarea morţii jurnalistului Babcenko

Secretarul general al organizaţiei neguvernamentale Reporteri fără Frontiere (RSF), Christophe Deloire, a denunţat ca ‘regretabilă’ înscenarea morţii jurnalistului rus Arkadi Babcenko de către serviciile speciale ucrainene, informează AFP, potrivit agerpres. Dacă reapariţia jurnalistului este o ‘mare uşurare’, ‘este dezolant şi regretabil că serviciile ucrainene s-au jucat cu adevărul, indiferent de motiv’, a spus el. Timp de aproape 24 de ore, anunţul morţii sale a provocat un val de emoţie în Ucraina şi în Rusia: jurnalistul rus Arkadi Babcenko, critic al Kremlinului, a reapărut Miercuri în viaţă, Kievul explicînd că înscenarea morţii sale a fost parte a unei operaţiuni speciale a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) cu scopul de a dejuca un asasinat comandat de Rusia.

Neverosimil, dar adevărat: fostul soldat rus devenit reporter de război, exilat la Kiev, unde spune că primeşte ameninţări în mod constant, a apărut în faţa camerelor de filmat şi a explicat că a participat personal la această înscenare în cadrul unei ‘operaţiuni speciale’ pregătită timp de două luni. Apariţia sa a fost primită cu aplauze şi exclamaţii incredibile din partea confraţilor de breaslă. ‘Aş dori cu adevărat să le mulţumesc serviciilor de securitate ucrainene pentru că mi-au salvat viaţa’, a spus el. ‘Aş vrea să prezint scuze soţiei pentru infernul pe care l-a trăit în ultimele două zile’, a adăugat Babcenko.

Forţele de securitate ucrainene au asigurat că familia sa era la curent cu operaţiunea, care viza dejucarea unei tentative de asasinat pentru care un bărbat prezentat ca ‘organizator’ a fost arestat. ‘Datorită acestei operaţiuni, am reuşit să dejucăm o provocare cinică şi să documentăm pregătirile acestei crime de către serviciile speciale ruse’, a declarat şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasil Griţak, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu Babcenko. ‘L-am reţinut pe organizatorul acestei crime acum trei ore la Kiev’, a adăugat Griţak, afirmînd că acest bărbat a primit 40.000 de dolari din partea ‘serviciilor speciale ruse’ pentru pregătirea asasinării jurnalistului.

Netanyahu: Armata israeliană a dat „cea mai dură lovitură din ultimii ani” grupărilor armate palestiniene din Gaza

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Armata israeliană a dat „cea mai dură lovitură din ultimii ani” grupărilor armate palestiniene din Gaza, într-o primă reacţie la cele mai grave violenţe între cele două tabere în conflictul israeliano-palestinian din 2014, relatează AFP, potrivit agerpres. „Armata a reacţionat cu forţă la tirurile provenind din Gaza prin atacarea a zeci de ţinte teroriste, cea mai dură lovitură dată în ultimii ani” grupurilor armate din enclava palestiniană, a afirmat Netanyahu într-un comunicat. „Atunci cînd ne testează, ei plătesc imediat. Şi dacă vor continua să ne testeze, vor plăti scump”, a mai spus premierul israelian citat de dpa.

Gruparea islamistă Hamas, care controlează Fîşia Gaza, a anunţat Miercuri că a ajuns la un acord de încetare a focului cu Israelul, după cele mai grave schimburi de focuri între Israel şi grupările militante palestiniene, după războiul din 2014. Cu toate acestea, Israelul nu a confirmat încetarea focului. Militanţii palestinieni au lansat peste 100 de tiruri de mortiere şi rachete în direcţia Israelului în noaptea de Marţi spre Miercuri. Armata israeliană a răspuns bombardînd zeci de locaţii militare din Fîşia Gaza, a anunţat purtătorul de cuvînt al Armatei Jonathan Conricus. Confruntările armate au izbucnit după ce mai mult de 100 de palestinieni au fost ucişi de forţele israeliene în timpul protestelor din ultimele săptămîni. Purtătorul de cuvînt al Armatei, Jonathan Conricus, a declarat că Miercuri situaţia era „stabilă, însă depinde în întregime de ceea ce va încerca Hamas să facă”. „Dacă Hamas va încerca să escaladeze situaţia, Armata israeliană este pregătită să răspundă”, a afirmat el.

Războiul comercial SUA - Bruxelles escaladează: Washingtonul se pregătește să impună taxe la importurile de oțel și aluminiu din UE

Washington-ul deschide calea unui război comercial între americani și numeroșii lor aliați de peste Atlantic, îngreunînd accesul pe piața americană a siderurgiștilor europeni. Administrația americană s-ar pregăti să anunțe aplicarea de taxe vamale suplimentare la importurile de oțel și aluminiu din Uniunea Europeană cu începere de Joi, cu o zi înainte de data limită a exceptării acordate europenilor de Washington, a afirmat Miercuri Wall Street Journal, transmite AFP, citată de Agerpres. Jurnalul, care citează surse apropiate dosarului, a scris că Administrația Trump este pregătită să lase această perioadă de exceptare să se încheie. Un acord de ultim moment este încă posibil, deși foarte puțin probabil, au informat WSJ aceste surse. Președintele american, Donald Trump, a anunțat în Martie taxe vamale suplimentare de 25% asupra oțelului și de 10% asupra aluminiului, înainte de a acorda exceptări unora dintre aliații Statelor Unite.

Exceptarea temporară de care UE beneficiază deocamdată expiră Vineri, 1 Iunie, dar europenii nu au încetat, în ultimele săptămîni, să ceară o exceptare permanentă.

Comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom, a apreciat că este puțin probabil ca Statele Unite să acorde Uniunii Europene o exceptare permanentă de la taxele asupra oțelului și aluminiului și a subliniat că, în cel mai bun caz, se așteaptă la "cote" din partea americanilor. Miercuri, la Paris, Statele Unite au rămas surde la apelurile de apărare a multilateralismului lansate de Franța și restul țărilor din OECD, în cursul reuniunii anuale a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Europenii exportă peste Atlantic, în fiecare an, oțel în valoare de aproximativ cinci miliarde de euro și aluminiu în valoare de un miliard de euro. Considerate drept măsuri protecționiste de UE, taxele ar putea să aducă prejudicii evaluate la 2,8 miliarde euro, potrivit calculelor executivului comunitar.

Bilanțul cumplit al execuțiilor ISIS în Siria

De la autoproclamarea sa, în Iunie 2014, ca fiind Califat, organizația teroristă Stat Islamic a executat în Siria 2.900 de civili, conform unui raport publicat de organizația neguvernamentală Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) cu sediul la Londra. Potrivit raportului, în total s-au înregistrat 5.170 de victime, bilanț care îi include și pe militanții rivali și militari. OSDO se bazează pe informații de la o rețea de activiști aflați pe teren. Potrivit raportului, organizația jihadistă mai controlează în prezent doar 3% din teritoriul Siriei. Cu toată scăderea influenței, Statul Islamic continuă să facă victime, afirmă OSDO. Execuțiile unor civili și luptători inamici au continuat și în ultimele două luni.

Financial Times: UE vrea să redirecționeze fonduri destinate țărilor din Estul și Sud-Estul Europei către state precum Grecia, Italia și Spania

Cotidianul Financial Times susține că Uniunea Europeană ar putea tăia din fondurile de coeziune de 30 de miliarde de euro destinate țărilor din Europa Centrală și de Est și ar urma să direcționeze aceste sume către state precum Grecia, Italia și Spania. Planul aparține Comisiei Europene și are o valoare de 330 de miliarde de euro. Acesta reprezintă unul dintre cele mai disputate elemente ale proiectului bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027, scrie Mediafax. Documentele obținute de Financial Times arată modificarea criteriilor prin care Comisia Europeană alocă fondurile, astfel că țările din Europa Centrală și de Est riscă să se confrunte cu reduceri ale finanțării mai mari decît ponderea de 10% prevăzută la nivel general pentru programul de coeziune.

Cifrele exacte încă fac obiectul unor dezbateri politice dure în cadrul Comisiei Europene. Modelul care le este prezentat comisarilor UE propune diminuarea finanțării destinate Poloniei cu 23%, ceea ce înseamnă o scădere cu 19,5 miliarde de euro, comparativ cu perioada 2014-2020, cînd Varșovia a atras 83,9 miliarde de euro la valoarea din 2018.

România, de exemplu, are alocate, în proiectul de buget european 2021-2027, fonduri de valoare în valoare de 27,203 miliarde de euro de la politica de coeziune, conform propunerilor publicate de Comisia Europeană (CE).