Ministrul rus al Apărării ameninţă cu “consecinţe grave pentru Europa”

Retragerea SUA din tratatul INF ar putea afecta grav securitatea Europei, avertizează Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Europa nu înţelege implicaţiile unei posibile desfăşurări de rachete americane în cazul în care SUA se vor retrage efectiv din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) şi a sugerat că, din punctul de vedere al Rusiei, ar fi corect ca în interiorul NATO şi UE să se desfăşoare o dezbatere pe acest subiect, transmite agenţia EFE.

‘În privinţa rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune, avem impresia că nu toţi în Europa înţeleg că această decizie va avea consecinţe grave şi pentru Europa’, a indicat Şoigu în faţa presei la Moscova, la întîlnirea cu omologul său grec Panos Kammenos.

Ministrul rus al Apărării a menţionat că Rusia este foarte interesată să afle ‘reacţia Europei’ şi ar dori ca toate ţările continentului ‘să ştie şi să înţeleagă consecinţele în cazul amplasării pe teritoriul lor a unor rachete cu rază medie de acţiune’. ‘Considerăm că ar fi corect să se desfăşoare o dezbatere mai amplă pe această chestiune în interiorul NATO şi al UE’, a mai spus Serghei Soigu. În aceeaşi declaraţie, el a criticat consolidarea prezenţei militare a NATO în apropierea frontierelor Rusiei şi care, în opinia sa, a atins un nivel nemaivăzut ‘de pe vremea Războiului Rece’.

Preşedintele Donald Trump a anunţat, pe 20 Octombrie, că Washingtonul intenţionează să se retragă din Tratatul INF, pe care fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov l-a semnat împreună cu fostul Preşedinte american Ronald Reagan în 1987. Pactul a dus la eliminarea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.000 de kilometri deţinute de SUA şi Rusia în Europa. Trump a invocat o presupusa încălcare a tratatului de către Rusia, acuzaţie pe care Moscova o neagă şi în plus acuză la rîndul ei Washingtonul de încălcarea pactului

Peste 70% dintre companiile americane au planuri să fugă din China

Peste 70% dintre companiile americane care operează în China iau în calcul amînarea sau chiar anularea investiţiilor planificate în statul asiatic din cauza disputelor comerciale cu Statele Unite. Unele firme, mai ales din retail, se gîndesc chiar serios să-şi mute o parte din producţie sau chiar toată producţia în alte ţări.

Un studiu realizat de Camera americană de Comerţ din Sudul Chinei arată că, o dată cu intrarea în vigoare a suprataxării importurilor de ambele părţi, marjele de profit au început să intre la apă. Comenzile sunt în scădere. Companiile americane sunt cele care resimt din plin aceste tensiuni comerciale, acest sentiment este mult mai acut în rîndul firmelor occidentale, decît în cazul companiilor asiatice. Companiile americane resimt o competiţie în creştere din partea rivalilor din Vietnam, Germania şi Japonia.

Nu e o problemă de calitate, sunt evitate doar pentru că îşi desfăşoară activitatea în China şi cine importă produse de acolo are, o dată cu suprataxarea unor anumite game de produse, costuri mai mari. Iar analiştii susţin că o dată ce începi să pierzi din cota de piaţă, e foarte greu să revii acolo unde erai. Trump susţinea că războaiele comerciale sunt uşor de cîştigat şi că toate măsurile protejează industria autohtonă. Dar o parte din această industrie mai operează şi prin străinătate. Şi e direct lovită de disputele comerciale dintre primele două economii ale lumii.

Oraşul care are prea mulţi bani vrea să schimbe această situaţie

Autorităţile din oraşul canadian Vancouver se confruntă cu o problemă mai puţin obişnuită: oraşul are prea mulţi bani şi acum vrea să schimbe această situaţie. În ultimii ani, Vancouver a devenit o destinaţie atractivă pentru investitorii asiatici, în special cei din China. Sume mari de bani, provenite de multe ori din activităţi puse sub semnul întrebării, au fost investite în cazinouri, imobiliare şi bunuri şi produse premium. Din 2014 încoace, de exemplu, capitalurile plecate din China şi plasate în Vancouver au însumat nu mai puţin de 800 de milioane de dolari. Dar asta reprezintă o problemă pentru localnici - intrările de capital au făcut ca preţurile la proprietăţi să explodeze, valoarea medie a acestora s-a triplat din 2005 încoace.

Străinii trăiesc pe picior mare, iar pentru localnici nivelul de trai a devenit foarte scump. Guvernul regional încearcă acum să ia măsuri: vrea o taxare mai dură a afacerilor, reguli mai aspre privind transparenţa şi un control mai strict asupra cazinourilor şi instituţiilor financiare. Dar aceste schimbări vor fi implementate extrem de greu pentru că banii chinezeşti vin extrem de repede şi în sume mari. E posibil ca Vancouver să fi fost primul mare oraş din Occident care experimentează forţa capitalurilor din China. Vrea să stopeze acest fenomen, dar începe să-şi dea seama că nu e aşa uşor.

Studenții chinezi din Canada, avertizați de angajații Consulatului Chinei după legalizarea consumului de canabis

Diplomații chinezi din Canada au dat publicității o scrisoare deschisă prin care transmit un avertisment conaționalilor de pe teritoriul canadian să „evite contactul cu marijuana”. Scrisoarea Consulatului Chinei de la Toronto vine în contextul legalizării în Canada a consumului și a posesie de canabis, care a declanșat o adevărată frenezie consumeristă în magazinele specializate la cîteva ore după anunțul intrării în vigoare a actului normativ.

„Consulatul ar dori să le reamintească cetățenilor chinezi – în special studenților – că pentru a vă proteja sănătate fizică și psihică ar fi bine să evitați folosirea marijuanei”, se arată în scrisoarea Consulatului general de la Toronto. „Reglementarea marijuanei ar putea avea consecințe grave asupra străinilor care trăiesc în Canada. Dacă o persoană încalcă legea privind consumul de marijuana și este condamnată, atunci ar putea fi deportată”, mai spun în scrisoare diplomații chinezi, subliniind însă că cetățenii chinezi sunt liberi să „facă ce vor”.

Pînă acum, reacția cea mai dură la legalizarea canabisului în Canada a avut-o Coreea de Sud, care le-a atras atenția cetățenilor săi că ar putea fi responsabili penal cînd vor întoarce în țară dacă vor consuma stupefiantul, relatează South China Morning Post. Săptămîna trecută, în unele zone din Canada a fost semnalată lipsa canabisului în magazine, la două zile după legalizare. Clienții au stat la cozi chiar și cîteva ore bune, în timp ce unele magazine au vîndut toată marfa în prima zi, iar probleme majore de aprovizionare au existat și a doua zi. Cei care au vrut să cumpere au fost șocați de prețurile relativ ridicate, de la 5 dolari canadieni pe gram în Quebec, la 18 dolari canadieni în Saskatchewan. Înainte de a fi legalizat canabisul, prețul mediu pentru un gram era de 6,79 dolari canadieni (19 lei).

Abordarea NATO faţă de Rusia riscă să genereze o nouă cursă a înarmării

Abordarea conflictuală a Alianţei Nord-Atlantice faţă de Rusia riscă să genereze o nouă cursă a înarmării, afirmă Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe, avertizînd că situaţia Europei ar putea fi asemănătoare cu cea din perioada Războiului Rece, potrivit Mediafax. „Astăzi, trebuie să înţelegem clar că, dacă NATO revine la această abordare, dacă prioritizează izolarea Rusiei în activităţile militare, atunci practic aduce, sau încearcă să aducă, Europa în perioada Războiului Rece”, a declarat Aleksandr Gruşko în cadrul unei conferinţe organizate de Forumul Valdai.

Politicile NATO ar putea conduce la o „situaţie extrem de complicată, la o cursă a înarmării, care va fi foarte greu de depăşit chiar dacă există voinţa politică şi condiţiile corespunzătoare. În prezent, pentru noi este clar că relaţiile dintre Rusia şi NATO nu pot reveni la normalitate dacă NATO nu abandonează actuala politică a confruntării”, a subliniat Gruşko.

Administraţia Vladimir Putin a condamnat decizia Preşedintelui Donald Trump privind eventuala retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF). În acest context, fostul Preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov a îndemnat aliaţii Statelor Unite să nu devină „rampe de lansare a rachetelor americane”. Mihail Gorbaciov a amintit că Tratatul INF şi seria de Tratate pentru Reducerea Armamentului Strategic (START) au facilitat diminuarea substanţială a numărului bombelor atomice ruse şi americane. Ţările europene care găzduiesc sisteme de rachete americane vor deveni ţinte ale Rusiei în cazul unui război, a avertizat Preşedintele Vladimir Putin.

Preşedintele Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Liderul de la Casa Albă susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rînduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului. Kremlinul a avertizat că situaţia riscă să devină „periculoasă”.

Uniunea Europeană a avertizat Administraţia Donald Trump că decizia de retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat cu Rusia, va genera „instabilitate” şi o „cursă a înarmării”, cu efecte asupra ţărilor europene.

Bulgaria: Anchetă pentru acordarea frauduloasă a cetăţeniei

Justiţia bulgară a anunţat că desfăşoară o anchetă referitoare la acordarea frauduloasă a cetăţeniei bulgare, care le dădea beneficiarilor dreptul să călătorească fără viză în Uniunea Europeană, transmit AFP şi BTA, potrivit Agerpres. ‘În prezent, au loc percheziţii şi sunt interogaţi martori’, ancheta vizînd în principal Agenţia pentru bulgarii din străinătate (ARBD), instituţie care joacă un rol decisiv în procedurile de naturalizare, a anunţat, într-un comunicat, Parchetul specializat. Ancheta a fost deschisă pentru fapte de corupţie, abuz în serviciu şi falsificare de documente, a precizat sursa citată. Au avut loc percheziţii la sediul din Sofia al agenţiei, precum şi la mai multe cabinete de avocatură din ţară.

Conform presei bulgare, au fost reţinute în jur de 20 persoane, printre care 15 angajaţi ai agenţiei şi presupuşi intermediari pe lîngă candidaţii la cetăţenia bulgară, originari din ţări din Europa de Est nemembre ale Uniunii Europene. Potrivit unor informaţii neconfirmate, printre cei reţinuţi s-ar afla şi directorul agenţiei, Peter Haralampiev.

Postul de radio BNR a relatat că între 30 şi 40 de paşapoarte bulgare frauduloase erau emise săptămînal în cadrul acestui trafic, despre care nu se ştie deocamdată de cînd dura. În schimbul a 5.000 de euro, o persoană putea obţine un certificat fals care îi atesta originea bulgară şi care îi dădea dreptul la naturalizare şi, ulterior, la un paşaport cu care putea călători fără viză în Uniunea Europeană. Principalii beneficiar ai acestui trafic ar fi cetăţeni ucraineni, ai Republicii Moldova şi macedoneni. Agenţia pentru bulgarii din străinătate este abilitată să elibereze certificate cetăţenilor altor state care pot face dovada că au cel puţin un strămoş bulgar.

Bulgaria procedează în medie la 10.000 de naturalizări pe an, majoritatea pe baza acestei proceduri. Criteriile pentru dovedirea originii bulgare au constituit subiect de dezbatere. Mult timp a fost suficientă o declaraţie pe proprie răspundere, dar, după 1 Mai 2017, sunt cerute documente care să ateste originea bulgară a unui părinte sau a unui bunic. Katia Mateva, fostă şefă a Direcţie pentru cetăţenie din Ministerul Justiţiei, a declarat, în Martie, pentru săptămînalul francez L’Obs, că a anulat în jur de 60 de naturalizări după ce s-a descoperit, datorită Interpolului, că beneficiarii erau căutaţi pentru diferite infracţiuni.

ARBD este în mod tradiţională apropiată de partidele naţionaliste care fac parte în prezent din coaliţia de guvernare a premierului Boiko Borisov. Actualul director a fost propus în funcţie de Mişcarea Naţională Bulgară (IMRO).

Rusia va construi o ‘centură defensivă’ lîngă Soci în cazul aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO

Rusia va trebui să construiască o ‘centură defensivă’ în apropiere de Soci în cazul aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO, proiect ce va necesita resurse uriaşe din partea Moscovei, a declarat Andrei Kelin, şeful Departamentului pentru cooperare europeană din cadrul Ministerului de Externe rus, recunoscînd că eventuala alăturare a celor două foste republici sovietice la Alianţa Nord-Atlantică va deveni o problemă militară şi economică colosală pentru Rusia, potrivit agenţiilor de presă RIA Novosti şi TASS, potrivit Agerpres.

‘Va trebui să construim o centură defensivă în apropiere de Soci (litoralul rusesc al Mării Negre), va fi necesar să cheltuim resurse enorme pentru a preveni posibilele acţiuni ale unui potenţial adversar, dar aceasta este inevitabil’, a afirmat Kelin în cadrul unei dezbateri pe tema ‘Viitorul NATO şi interesele Rusiei’, organizată pe platforma Clubului de discuţii Valdai.

Referitor la Ucraina, diplomatul rus a spus că ‘frontiera comună (ruso-ucraineană) se întinde pe o lungime colosală, nu este echipată deloc, înseamnă că va trebui să construim acolo structuri defensive’. În acelaşi timp, Andrei Kelin a apreciat că este încă prematur să se vorbească de o aderare a Ucrainei şi Georgiei la blocul Nord-Atlantic. ‘Dar dacă partenerii occidentali vor merge pe calea escaladării în continuare a confruntării, atunci va trebui să ne pregătim în mod serios pentru această’ situaţie, a menţionat oficialitatea diplomatică rusă.

Atît Ucraina, cît şi Georgia îşi exprimă constant dorinţa de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, iar, în 2008, celor două foste republici sovietice li s-au promis că ‘vor deveni membre’ ale Organizaţiei, dar fără nici un termen precis. După 2014 – cînd Rusia a anexat Crimeea şi a început să acorde sprijin rebelilor separatişti din Estul ucrainean prorus –, Ucraina a declarat că alăturarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord reprezintă unul dintre obiectivele sale strategice şi efectuează periodic exerciţii împreună cu ţări membre NATO, conform presei.

Jens Spahn este pregătit să-i ia locul lui Merkel

Ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn, doreşte să candideze la succesiunea Angelei Merkel la conducerea Uniunii Creştin Democrate (CDU, centru-dreapta), relatează The Associated Press, potrivit news.ro. Tînărul şi ambiţiosul conservator, care a criticat-o pe Merkel în mai multe rînduri, a fost numit ministru al Sănătăţii în Martie de către Merkel, care a dorit astfel să-şi introducă criticii în Guvern. Potrivit agenţiei germane de presă DPA, care nu citează surse, Jens Spahn, în vîrstă de 38 de ani, a declarat, în cadrul unei reuniuni a conducerii CDU, că intenţionează să candideze la postul de preşedinte al formaţiunii, în congresul din Decembrie. Spahn este una dintre cele mai sonore voci care susţine un viraj al CDU către dreapta, spre deosebire de Merkel, adepta unei abordări de centru. El are o poziţie dură faţă de politica Guvernului lui Merkel pe tema integrării migranţilor.

Spania: Amplă operaţiune a Poliţiei în rîndul traficanţilor de droguri în centrul oraşului Barcelona

Peste 800 de poliţişti spanioli au arestat, Luni, aproape 30 de suspecţi în cursul percheziţiilor întreprinse în apartamentele ocupate de către traficanţi de droguri în centrul oraşului Barcelona, în cartiere devenite periculoase pentru locuitori, dar şi pentru turişti, relatează AFP, scrie Agerpres. Bilanţul de 30 de arestări este încă provizoriu, a precizat Poliţia catalană pe contul său de Twitter. Un număr de 850 de poliţişti, susţinuţi de un elicopter, au fost mobilizaţi pentru a întreprinde circa patruzeci de percheziţii în locuinţe neocupate, transformate în locuri de vînzare şi consum de heroină şi alte stupefiante.

Mai multe străzi din cartierele Barri Gotic şi Raval, în centrul metropolei catalane, au fost blocate de camioane ale Poliţiei, în timp ce ofiţeri înarmaţi şi mascaţi stăteau de pază. Poliţiştii au ieşit din imobile cu braţele încărcate de cutii de carton, sub privirile vecinilor şi ale turiştilor, care nu au ezitat să facă fotografii. Locuitorii acestor cartiere, frecventate de către turişti, se plîngeau de ani de zile în legătură cu utilizarea de către narcotraficanţi a unor apartamente neocupate, devenite proprietăţi ale unor bănci şi fonduri de investiţii după criza imobiliară din 2008.

Potrivit locuitorilor, înmulţirea acestor ”narcopisos” (apartamente ale narcotraficanţilor), a dus la o creştere a furturilor cărora le-au căzut victime turişti şi magazine. Furturile erau comise de către consumatori de droguri, aflaţi în căutare de fonduri pentru a se aproviziona cu stupefiante. Locuitorii se plîngeau, de asemenea, în legătură cu un climat de violenţă zilnică din cauza unor tensiuni între diferite grupuri de dealeri.

Minorităţi religioase, mariaje gay, avorturi: Europenii din Vest, mai toleranţi decît cei din Est

Europenii din Est şi din Centrul continentului sunt mai puţin toleranţi decît cei din Vest faţă de minorităţile religioase şi mai puţin favorabili mariajelor între persoane de acelaşi sex sau avorturilor, potrivit unui studiu citat de AFP, potrivit Agerpres.Institutul independent american Pew Research Center, recunoscut pentru cercetările sale în domeniul demografiei religioase în special, a efectuat între 2015 şi 2017 o serie de anchete sociologice în 34 de ţări pe un eşantion total de 56.000 de persoane cu vîrste de 18 ani şi peste.

Potrivit acestui studiu, în aproape toată Europa occidentală, mai mult de jumătate dintre cetăţeni au spus că ar accepta ca musulmani să devină membri ai familiei lor (53% în Marea Britanie, 66% în Franţa, 88% în Olanda). În schimb, în Europa Centrală şi de Est ‘mai puţin de jumătate dintre adulţii’ chestionaţi au răspuns că ar fi dispuşi să-i accepte (12% în Republica Cehă, 29% în România, 43% în Serbia). ‘Un decalaj similar apare între Europa de Est/Centrală şi Europa de Vest în ceea ce priveşte acceptarea evreilor în familia lor’, indică Pew Research Center, care a precizat că religiile catolică, protestantă sau ortodoxă sunt majoritare în cele mai multe dintre cele 34 state incluse în respectivul studiu.

În afară de Bosnia, Rusia şi Bulgaria, unde populaţiile de confesiune musulmană sunt importante, în majoritatea celorlalte ţări, ‘musulmanii şi evreii reprezintă o mică parte a populaţiei, în general insuficient reprezentată în sondaje’, potrivit institutului menţionat. O altă diferenţă, ‘a fi creştin (catolic sau ortodox) este o componentă importantă’ a identităţii naţionale ‘în fostul bloc din Est’ (cu excepţia Republicii Cehe), dar nu şi în Europa de Vest, subliniază institutul.

În aproape toate ţările din Europa Centrală şi de Est, majoritatea este împotriva căsătoriei legale între persoane de acelaşi sex (96% în Armenia, 79% în Bulgaria şi 47% în Slovacia), spre deosebire de Europa de Vest, unde favorabili acesteia sunt 88% în Suedia, 73% în Franţa, 59% în Portugalia. Între altele, în Europa de Vest, inclusiv în cele mai catolice ţări precum Irlanda, Italia şi Portugalia, ‘şase din zece adulţi declară că avortul ar trebui să fie legal în toate cazurile sau aproape’ în toate cazurile.

În Est, poziţiile faţă de avort sunt mai contrastante: larg favorabile în Republica Cehă, în Estonia sau în Bulgaria, dar nefavorabile în Polonia, Rusia şi Ucraina. Studiul Pew Research Center a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.400 de persoane în fiecare ţară, prin telefon sau faţă în faţă, cu o marjă de eroare variind de la 2,7 la 3,4 puncte, în funcţie de ţară.

Marina militară rusă va testa rachete în largul coastelor Norvegiei, în timp ce NATO desfăşoară exerciţiul Trident Juncture

Marina militară rusă va efectua teste cu rachete în apele internaţionale ale Norvegiei în partea a doua a săptămînii, au indicat oficiali norvegieni, testele urmînd să aibă loc în timp ce NATO desfăşoară în această perioadă în regatul scandinav cel mai amplu exerciţiu militar defensiv al său de după încheierea Războiului Rece, transmite dpa, potrivit Agerpres.Conform unui purtător de cuvînt al agenţiei Avinor, care operează aeroporturile şi serviciile de navigaţie aeriană norvegiene, Rusia a informat despre aceste teste printr-un NOTAM, o înştiinţare către piloţi despre potenţiale riscuri de-a lungul rutei de zbor. ‘Acesta este un mesaj de rutină astfel încît piloţii să poată decide să evite zona’, a declarat purtătorul de cuvînt al Avinor, Erik Lodding, la postul public NRK.

Testele sunt programate să aibă loc de Joi pînă Sîmbătă, la Vest de oraşele de coastă Kristiansund, Molde şi Alesund. ‘Nu este nimic dramatic. Noi am luat la cunoştinţă şi vom urmări manevrele ruseşti’, a afirmat ministrul norvegian al Apărării, Frank Bakke-Jensen, într-o declaraţie pentru NRK. Atît Avinor, cît şi ministrul Apărării au precizat că Rusia a informat de Vineri Norvegia cu privire la aceste teste.

Exerciţiile NATO, denumite Trident Juncture, au început săptămîna trecută şi vor continua conform programului. La ele iau parte în jur de 50.000 de militari, 10.000 de vehicule şi peste 300 de avioane şi nave. Exerciţiile simulează un răspuns pe scară largă într-un scenariu de articol V al Tratatului de la Washington, de apărare a unui stat membru în faţa unui atac din partea unui stat agresor.