Realitatea internationala pe scurt (30 Mai 2018)

Român prins în flagrant de ”vînătorii de pedofili” din Irlanda

Vînătorii irlandezi de pedofili au prins un român bănuit că abuza sexual copii. Suspectul a încercat să racoleze o fetiță, pe internet, și i-a trimis clipuri cu caracter pornografic. Apoi, ar fi șantajat-o ca să se poată întîlni cu ea. În acel moment, suspectul a fost demascat de grupul de părinți, care au chemat Poliția. Bărbatul a fost prins într-o parcare din Irlanda. Grupul de voluntari a înregistrat video întreaga discuţie şi l-a înfruntat pe presupusul agresor sexual, încercînd să îl determine să mărturisească.

- Ştiu că ai trimis astăzi un film pornografic unui copil. Aşa e? 
- Nu
- Ba da. Ba da, pentru că eu sunt fata căreia i-ai trimis mesaje.
- Tu?
- Da, eu, eu sunt fata căreia i-ai trimis mesaje. Eşti îngrozitor!”

Pus în fața mesajelor pe care le-ar fi trimis, bărbatul a încercat să fugă, însă voluntarii au alergat după el şi l-au prins. Apoi, a fost chemată Poliţia. Nu este prima oară cînd un român ajunge în mîinile unor astfel de voluntari. În urmă cu doi ani, doi români au fost prinşi de o asemenea asociaţie în Marea Britanie. Unul dintre ei, Adrian Stroe, a fost predat atunci Poliţiei, care l-a arestat preventiv. În ţările occidentale, părinţii unor copii abuzaţi sexual s-au organizat în asociaţii care încearcă să îi prindă pe pedofili în flagrant. Ei au un parteneriat cu Poliţia, care răspunde apelurilor lor, în regim de urgenţă. (Stirile ProTv.ro)

Proiectul de lege „Stop Soros” introduce infracțiunea de ajutor pentru migrația ilegală

Un proiect de lege depus Marți în Parlamentul de la Budapesta prevede că persoanele sau grupurile care ajută migranții să depună cereri de azil, în situații în care aceștia nu au dreptul la protecție, pot fi condamnate la pedepse cu închisoarea, transmite Reuters. Conform proiectului, este considerată infracțiune și sprijinul acordat imigranților ilegali la obținerea dreptului de ședere în Ungaria. Guvernul ungar a depus și un alt proiect de lege privind modificarea Constituției în sensul interzicerii dreptului de a se stabili în Ungaria al „populațiilor străine"; cetățenii străini ar urma să poată locui în Ungaria numai cu acordul autorităților naționale. Străinii care încearcă să intre în Ungaria dintr-un stat terț unde nu sunt expuși direct persecuțiilor nu vor avea dreptul la azil.

Proiectele legislative cunoscute sub numele de "Stop Soros" au fost condamnate de agenția pentru refugiați a Organizației Națiunilor Unite (UNHCR). Ele fac parte din campania Guvernului condus de Viktor Orban împotriva politicilor UE privind migrația și a miliardarului american de origine ungară George Soros, care finanțează campanii liberale. „Avem nevoie de un plan de acțiune pentru a apăra Ungaria, iar acesta este pachetul de legi Stop Soros", a comunicat ministerul de Interne la depunerea proiectelor legislative.

„UNHCR este serios îngrijorată că aceste propuneri, dacă ar fi adoptate, ar priva de ajutoare și servicii critice oameni care sunt obligați să părăsească locul unde trăiesc și ar inflama și mai mult discursul public tensionat și atitudinile xenofobe în ascensiune", a declarat la Geneva înaltul comisar ONU pentru refugiați, Filippo Grandi.

Criminal la 9 ani: Un copil din București și-a înjunghiat bunica în gît, apoi a sunat la 112

Un băiat de 9 ani și-a ucis bunica cu un cuțit de bucătărie, în sectorul 1 al Bucureștiului. O vecină a familiei a declarat că băiatul vorbea foarte urît atît cu alți copii, cît și cu adulții. Părinții ar fi fost avertizați privind comportamentul său, dar nu au făcut nimic. Băiatul de 9 ani și-a înjunghiat în gît bunica cu un cuțit de bucătărie, după o ceartă, potrivit primelor informații. Minorul ar fi sunat apoi la 112. Poliția a ajuns la locul incidentului, în sectorul 1 al Capitalei, unde a găsit-o pe bătrînă în stop cardio-respirator. Ea a fost dusă de urgență la spital.

MONITORUL APĂRĂRII: Rusia şi Belarus exprimă îngrijorare privind intensificarea activităţilor militare NATO

Rusia şi Belarus vor îmbunătăţirea relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică, dar exprimă îngrijorare în legătură cu intensificarea activităţilor militare NATO în apropierea frontierelor, conform miniştrilor de Externe din cele două ţări, Serghei Lavrov şi Vladimir Makei.

"Am evaluat aproape în totalitate situaţia de pe continentul european şi din zona euro-atlantică. Suntem îngrijoraţi de intensificarea activităţilor NATO la care am asistat recent în apropierea frontierelor noastre, în principal în zona ţărilor baltice şi Poloniei", a afirmat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după întrevederea cu omologul său din Belarus, Vladimir Makei. Potrivit şefului diplomaţiei ruse, administraţiile din Rusia şi Belarus cred că suplimentarea capabilităţilor NATO în apropierea frontierelor celor două ţări este distructivă. "Aceste activităţi subminează încrederea şi înţelegerea reciprocă în Europa, conducînd la fragmentarea spaţiului de securitate european", a subliniat Serghei Lavrov, citat de agenţia Tass. "Am convenit să continuăm identificarea de modalităţi pentru îmbunătăţirea relaţiilor (cu NATO -n. red.), în conformitate cu prevederile documentelor semnate la nivel înalt în anii 1990, la sfîrşitul Războiului Rece", a spus Serghei Lavrov.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, în 2016, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO urmează să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme anti-balistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România. Rusia a avertizat în mai multe rînduri că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor anti-balistice NATO în România şi Polonia, afirmînd că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizînd că va lua măsuri pentru a se apăra.

Alegerile anticipate din Italia ar putea avea loc în Iulie 

În Italia ar putea avea loc alegeri anticipate în Iulie, afirmau Marţi surse confidenţiale ale agenţiei Reuters, potrivit agerpres. La Roma nu s-a reuşit încă formarea unui nou Guvern după alegerile parlamentare din Martie. Preşedintele Sergio Mattarella l-a desemnat ca premier interimar pe Carlo Cottarelli, un fost oficial al Fondului Monetar Internaţional. Noi alegeri erau considerate posibile în Septembrie sau la începutul lui 2019, dar sursele apropiate partidelor politice susţin că există o şansă ca Preşedintele să dizolve Parlamentul în zilele următoare şi să convoace alegeri anticipate pe 29 Iulie.

Noua perspectivă a apărut, potrivit Reuters, imediat după ce Cottarelli s-a întîlnit Marţi după-masă cu şeful statului, fără a face ulterior nici o declaraţie. Se aştepta ca el să anunţe componenţa Guvernului. O sursă apropiată Preşedintelui a declarat că premierul desemnat nu intenţionează să îşi depună mandatul, ci doar lucrează la definitivarea listei de miniştri.

Pe fondul incertitudinilor politice, piaţa financiară italiană a atins cel mai scăzut nivel de după Iulie 2017, iar randamentul titlurilor de stat la doi ani, cele mai sensibile la context, a înregistrat cel mai mare salt într-o singură zi din ultimii 26 de ani. La nivel european, criza politică italiană s-a reflectat în cursul scăzut al euro, pe fondul semnalelor că agenţia Moody’ ar putea reduce ratingul Italiei.

Armata israeliană a lovit peste 35 de ţinte în Fîşia Gaza

Armata israeliană a anunţat Marţi că a lovit mai mult de 35 de ţinte în şapte poziţii diferite în Fîşia Gaza, în replică la tirurile de obuze de mortiere şi de rachete lansate din enclava palestiniană, transmite AFP. ‘Tocmai am întreprins un raid important care a lovit peste 30 de ţinte militare diferite care aparţin unor organizaţii teroriste’, a declarat purtătorul de cuvînt al Armatei, Jonathan Conricus. El a precizat că loviturile au distrus un tunel şi diferite infrastructuri militare ‘aparţinînd Hamas şi Jihadului Islamic’. Potrivit purtătorului de cuvînt, atacul palestinian de Marţi şi riposta israeliană sunt cele mai importante de la sfîrşitul războiului din 2014.

Cele 28 de obuze de mortiere lansate Marţi nu au fost revendicate de nici o grupare armată, dar Israelul le atribuie mişcării islamiste Hamas, care controlează Fîşia Gaza, şi aliatului mişcării, Jihadul Islamic. ‘Controlul (situaţiei) este de resortul Hamas’, a subliniat purtătorul de cuvînt al Armatei israeliene, după ce, în cursul dimineţii, Hamas acuzase Israelul că este ‘în întregime responsabil’ de escaladare. Fîşia Gaza este scena amplificării tensiunilor începînd din 30 Martie şi declanşarea mobilizării denumite ‘Marele Marş al Întoarcerii’, care a dat loc unor ciocniri sîngeroase de-a lungul frontierei cu Israel. Cel puţin 120 de palestinieni au fost ucişi de tiruri israeliene de la acea dată. Israelul afirmă că îşi apără frontiera şi acuză Hamas că se foloseşte de această mobilizare pentru a masca încălcări ale frontierei şi tentative de atac împotriva civililor israelieni.