Realitatea internationala pe scurt (30 Iulie 2020)

Benjamin Netanyahu, singur la ”ultima cină a democrației” în Tel Aviv

În contextul protestelor sociale împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, o masa de banchet cu mîncare din belşug, şampanie, cu o efigie a şefului Executivului israelian (foto) figurează într-o dioramă instalată în Piaţa Rabin din Tel Aviv de artistul Itay Zalait, potrivit DPA şi media israeliene. Lucrarea cuprinde o replică în mărime naturală a lui Netanyahu instalat la o masă lungă pe care pot fi văzute feluri de bucate alese, sticle de şampanie şi candelabre. Statuia lui Netanyahu ţine un tort mare sub forma drapelului israelian, ceea ce – potrivit autorului – ar simboliza sfîrşitul democraţiei.

„Suntem cu un moment înainte de ultima cină a democraţiei. Suntem la desert. Vedeţi?”, le spune ziariştilor Itay Zalait, arătînd spre tort. „Scaunele Guvernului sunt goale, nu există nimeni care să ne reprezinte”, a adăugat el, arătînd din nou masa din lucrarea sa.

Diorama evocă faimosul tablou al lui Leonardo Da Vinci, „Cina cea de taină”, care înfăţişează episodul biblic în care Iisus ia ultima sa masă, înconjurat de cei 12 apostoli, înainte de a fi predat pentru a fi răstignit. Totuşi, scopul artistului nu a fost să creeze o copie a acesteia, ci o declaraţie politică. Acuzînd Guvernul că îi divizează pe cetăţenii israelieni în facţiuni de stînga şi de dreapta, arabi contra evrei, evrei religioşi contra evrei laici şi europeni împotriva celor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, el a spus: „Trebuie să ne asumăm responsabilitatea, să ne unim şi să ne realizăm dreptul democratic la o ţară democratică şi să ieşim să protestăm”.

Donald Trump e contrariat că imunologul Anthony Fauci este mult mai popular decît el

După doar o săptămînă de la mesajul publicat pe Twitter, potrivit căruia „purtarea măștii este un gest patriotic”, Președintele SUA, Donald Trump, s-a arătat impresionat de un presupus medic care susține că măștile nu combat răspîndirea COVID-19 și că ADN-ul extratereștrilor este utilizat în tratamente medicale, scrie The Guardian. 

În timpul unui briefing de presă la Casa Albă, Președintele american s-a plîns că imunologul Anthony Fauci este mult mai popular decît el și că este criticat pe nedrept în ceea ce privește modul în care gestionează criza coronavirusului. "El este foarte popular. Este doar curios. Lucrăm împreună, dar pe mine de ce nu mă place nimeni? Probabil e vorba doar de personalitatea mea", a declarat Donald Trump, potrivit CNN.

De asemenea, Trump a lăudat din nou tratamentul cu hidroxiclorochina, în ciuda faptului că Administrația Alimentelor și Medicamentelor din Statele Unite (FDA) a interzis utilizarea acestui medicament, în luna Iunie, după ce a stabilit că nu este eficient în a trata COVID-19, ba chiar pot pune în pericol sănătatea unora.

Potrivit BBC, liderul de la Casa Albă a declarat că medicamentul folosit în tratarea malariei a fost respins ca tratament anti-COVID doar pentru că el l-a recomandat. "Spun doar că, din punctul meu de vedere și pe baza nenumăratelor lecturi, cred că ar putea avea un efect pozitiv în stadiile incipiente".

Portugalia denunţă încălcarea liberei circulaţii la nivelul UE

Portugalia acuză faptul că unele state membre ale Uniunii Europene nu respectă obligaţia reinstituirii liberei circulaţii în spaţiul comunitar, iar, după sesizările Guvernului de la Lisabona, Comisia Europeană a cerut evitarea restricţiilor ineficiente şi disproporţionate, scrie mediafax. „Noi ştiam că ni se cerea tuturor să reinstituim libertatea de circulaţie în cadrul Uniunii Europene cel tîrziu pe 1 Iulie. Credem că restricţiile şi deciziile luate de unele state membre faţă de altele ignoră în mod evident această regulă”, a comunicat Ministerul portughez de Externe, citat de agenţia Reuters. Portuglia a sesizat această problemă Comisiei Europene şi Consiliului European.

În acest context, un purtător de cuvînt al Comisiei Europene a declarat că „trebuie evitată reimpunerea restricţiilor ineficiente şi a controalelor la frontierele interne ale statelor UE”. „Orice restricţie privind libertatea de circulaţie în cadrul UE trebuie impusă doar cînd este strict necesar, iar măsurile trebuie să fie coordonate, proporţionate şi nediscriminatorii, pentru abordarea riscurilor de sănătate publică”, subliniază Comisia Europeană.

Guvernul de la Lisabona nu precizează în comunicat la ce ţări se referă, dar Irlanda, Belgia şi Finlanda au impus restricţii pentru persoanele care vin din Portugalia. De asemenea, Marea Britanie, care nu mai este membră UE dar trebuie să respecte reglementările comunitare în perioada de tranziţie post-Brexit, a impus restricţii. Şi Spania este vizată de restricţii de călătorie din cauza unor noi focare de coronavirus. În plus, Austria, Italia şi Letonia au impus restricţii pentru persoanele care vin din alte state UE, inclusiv din România. Grecia a impus obligativitatea testelor negative pentru cetăţenii români.

Polonia deschide un nou front cu UE: Orașele anti-LGBT nu primesc fonduri europene

Polonia trebuie să ia „măsuri hotărîte” împotriva unei decizii a Comisiei Europene de a refuza acordarea de fonduri UE din cadrul unui program european care stimulează înfrăţirile între oraşe unui număr de şase localităţi poloneze care au adoptat rezoluţii anti-LGBT, a declarat ministrul Justiţiei Zbigniew Ziobro, citat de dpa, potrivit agerpres. Comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, a atras atenţia asupra acestei chestiuni pe Twitter, afirmînd că deciziile negative au fost luate întrucît „valorile UE şi drepturile fundamentale trebuie respectate de statele membre şi de autorităţile statale”.

Purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene Adalbert Jahnz a refuzat să numească oraşele în cauză, întrucît Executivul UE nu face publice informaţii privind aplicaţiile respinse pentru fonduri prin programul în cauză. În condiţiile unei astfel de „presiuni ilegale şi ale acţiunilor ilegale ale Comisiei Europene, este datoria Guvernului polonez să apere Guvernele locale”, a declarat Ziobro în cadrul unei conferinţă de presă. „Vom apăra legea de acţiunile ilegale ale UE, pentru a putea proteja statul de drept”, a adăugat ministrul polonez al Justiţiei.

Pînă în prezent, peste 50 de administraţii locale poloneze, cele mai multe în Sud-Estul ţării, au adoptat rezoluţii fără caracter legislativ „împotriva ideologiei LGBT”, ceea ce a provocat controverse atît la nivel intern, cît şi peste hotare. Alte aproape 40 de administraţii locale au adoptat aşa-numite „carte locale ale drepturilor familiei”, care vorbesc despre „protejarea identităţii căsătoriei ca uniune între un bărbat şi o femeie” şi „protejarea copiilor de corupţia morală”.

Bloomberg: Jeff Bezos, Mark Zuckerberg şi Elon Musk au făcut anul acesta 115 miliarde de dolari

Jeff Bezos, fondatorul Amaazon, şi alţi directori din cadrul celor mai mari companii de tehnologie din SUA se pregătesc să fie audiaţi în faţa Congresului american. Averile pe care le-au acumulat anul acesta pot oferi o idee despre traseul companiilor pe care le conduc, scrie Bloomberg, citat de Mediafax.

Averea fondatorului Amazon a crescut în 2020 cu 63,6 miliarde de dolari. Bezos s-a îmbogăţit cu 13 miliarde de dolari într-o singură zi luna aceasta, ceea ce reprezintă cel mai salt înregistrat vreodată de Bloomberg Billionaires Index. Astfel, cel mai bogat om al planetei se pregăteşte să doboare un nou record şi să ajungă la o avere de 200 de miliarde de dolari. Şi Mark Zuckerberg se pregăteşte să fie audiat. CEO-ul Facebook a înregistrat o creştere a averii în valoare de 9,1 miliarde de dolari anul acesta, fapt ce îl apropie tot mai mult de titlul de „centimiliardar”, deţinut în prezent doar de Jeff Bezos şi Bill Gates.

În ultimii patru ani, averea celor mai bogaţi 500 de oameni din industria tech aproape s-a dublat, de la 751 de miliarde de dolari în 2016 la 1,4 trilioane de dolari în 2020, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Între timp, averea lui Elon Musk – fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX – a crescut cu 42,1 miliarde de dolari, după ce acţiunile producătorului de maşini electrice au crescut de la 230 de dolari anul trecut la 1.500 de dolari în 2020. Săptămîna trecută, capitalizarea companiei a ajuns la 305,6 miliarde de dolari, cu 100 de miliarde mai mult decît Toyota – al doilea cel mai mare producător auto după capitalizare. Luate la un loc, averile lui Bezos, Zuckerberg şi Musk au crescut anul acesta cu 114,8 miliarde de dolari.

32 de mercenari străini au fost arestați în Belarus

Autorităţile din Belarus au reţinut 32 de persoane care lucrau pentru un grup militar străin privat în apropiere de Minsk, a relatat Miercuri agenţia de ştiri BELTA, preluată de Reuters, potrivit agerpres. Agenţia nu a furnizat alte detalii. Companiile militare private sunt ilegale în Belarus, care organizează alegeri prezidenţiale pe 9 August.

Preşedintele Aleksandr Lukaşenko, în vîrstă de 65 de ani, se confruntă cu cea mai mare provocare din ultimii ani pentru regimul său, în condiţiile în care modul în care a gestionat pandemia a provocat ample manifestaţii. Lukaşenko i-a acuzat pe protestatarii opoziţiei că încearcă să-l răstoarne de la putere în acelaşi mod în care Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a fost înlăturat de protestele din piaţa Maidan în 2014.

Rusia anunță ca va avea prima vaccinul anti-COVID: „Este un moment Sputnik”

Rusia intenționează să fie prima țară din lume care să aprobe un vaccin contra noului coronavirus, în mai puțin de două săptămîni, în ciuda îngrijorărilor cu privire la siguranța și eficacitatea acestuia. Oficialii ruși au declarat pentru CNN că, cel mai probabil, pe 10 August sau chiar mai devreme, ar urma să fie aprobat vaccinul creat de Institutul Gamaleya din Moscova. Acesta va fi aprobat pentru utilizare publică, iar primii care vor beneficia de vaccin vor fi cei din prima line a luptei cu pandemia de coronavirus.

„Este un moment Sputnik”, a declarat Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran al Rusiei, care finanțează cercetarea privind vaccinurile rusești, referindu-se la lansarea cu succes a primului satelit din lume de către Uniunea Sovietică din 1957. „Americanii au fost surprinși cînd au auzit bipurile lui Sputnik. La fel este și cu acest vaccin. Rusia va fi acolo prima”, a mai declarat acesta. Însă Rusia nu a publicat date științifice privind testarea vaccinurilor sale, iar pretinsa siguranță și eficacitate nu poate fi verificată. Există, de asemenea, îngrijorări, testarea vaccinului la om fiind incompletă.

Zeci de studii despre vaccinuri sunt în curs în întreaga lume și un număr mic se află în studii de eficiență la scară largă, dar majoritatea dezvoltatorilor au avertizat că mai rămîne multă muncă înainte de aprobarea vaccinurilor. În timp ce unele vaccinuri la nivel mondial sunt în a treia fază a studiilor, vaccinul rus trebuie să treacă prin faza a doua. Dezvoltatorii intenționează să finalizeze acea fază pînă pe 3 August, apoi să efectueze a treia fază de testare în paralel cu vaccinarea lucrătorilor medicali.

Oamenii de știință ruși spun că vaccinul a fost rapid dezvoltat, deoarece este o versiune modificată a unuia deja creat pentru a lupta împotriva altor boli. Aceasta este abordarea adoptată în multe alte țări și de alte companii.

UE transferă azilanți vulnerabili spre Germania și Finlanda

Aproape 100 de solicitanţi de azi vulnerabili, între care şi minori, au fost transferaţi din Grecia şi Cipru spre Germania şi Finlanda, a anunţat agenţia de coordonare a azilului pentru Uniunea Europeană, relatează AFP, potrivit agerpres. Primul transfer de 83 de membri ai unor familii cu copii grav bolnavi a fost efectuat la 24 Iulie între Grecia şi Germania, a transmis Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO). Operaţiunea face parte dintr-un proiect al UE de relocalizare a 1.600 de minori în diverse ţări europene. Proiectul este susţinut de Comisia Europeană, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.

O a doua operaţiune, care nu face parte din proiectul de relocalizare al UE, a avut loc la 27 Iulie cu transferul între Cipru şi Finlanda a 16 somalezi şi congolezi proveniţi din familii monoparentale. Toţi au fost supuşi testelor de depistare a COVID-19 înainte de a părăsi Cipru şi Grecia, a afirmat EASO. Grecia numără aproape 5.000 de migranţi minori, iar majoritatea trăiesc în condiţii insalubre în tabere de refugiaţi sau în locuinţe neadaptate pentru ei. Zeci de mii de solicitanţi de azil au fost blocaţi în Grecia din 2016 cînd mai multe state europene şi-au închis frontierele ca răspuns la afluxul de migranţi şi de refugiaţi, în principal din Siria marcată de război.

Peste zece ţări europene au acceptat să facă o excepţie pentru minori. Un mic număr dintre ei au fost deja transferaţi în Portugalia, Luxemburg şi Germania. Belgia, Bulgaria, Croaţia, Franţa, Irlanda, Lituania, Serbia şi Elveţia au acceptat, de asemenea, să primească un anumit număr.

Statele Unite intenţionează să retragă 11.900 de militari din Germania

Statele Unite intenţionează să retragă 11.900 de militari din Germania şi să-i repoziţioneze în alte ţări, a anunţat secretarul american al Apărării, Mark Esper, informează AFP. Aproape 5.600 de membri ai acestui personal militar vor fi repoziţionaţi în alte ţări membre NATO, în timp ce 6.400 se vor întoarce în SUA, mulţi urmînd să fie desfăşuraţi prin rotaţie în Europa, a spus Esper într-o conferinţă de presă la Washington. Cei retraşi vor fi în mare parte mutaţi în Belgia şi Italia, dar Washingtonul are în vedere repoziţionarea unor trupe şi în Polonia şi statele baltice, dacă se ajunge la un acord cu aceste ţări cu privire la statutul lor, a precizat şeful Pentagonului, conform AFP. În Germania vor rămîne 24.000 de militari americani din 36.000 în prezent.

Oficial german: Retragerea trupelor americane din Germania nu are nici un sens

Coordonatorul guvernului german pentru relaţiile transatlantice, Peter Beyer, a afirmat, într-o declaraţie făcută DPA, că speră ca planul Preşedintelui SUA, Donald Trump, de a retrage trupe americane din Germania să eşueze.

Planul, care vizează o reducere a contingentului de trupe americane din Germania de la aproape 35.000 la 25.000, "nu este în interesul securităţii Germaniei sau al NATO şi de asemenea nu are sens din punct de vedere geopolitic pentru SUA", a apreciat înaltul responsabil german, potrivit Agerpres. Declaraţia lui Beyer intervine înaintea anunţului pe care ministrul Apărării american Mark Esper l-a făcut cu privire la acest plan al Washingtonului. "Sunt mulţi oponenţi la Washington, nu doar printre democraţi, ci şi în rîndul republicanilor şi la Pentagon. Este încă posibil ca acest plan să eşueze", a afirmat Beyer.

Trump a anunţat reducerea efectivelor americane din Germania după mai mulţi ani în care a criticat Berlinul pentru nerespectarea obiectivului de cheltuieli privind apărarea în cadrul NATO, de 2% din Produsul Intern Brut (PIB). O parte din trupele americane care vor fi retrase din Germania urmează să fie relocate în Polonia, dar o cifră exactă nu a fost făcută publică. Anunţul iniţial a surprins Guvernul german. Beyer a spus că autorităţile germane au aflat despre aceasta din presă şi au aşteptat o săptămînă pentru a primi mai multe informaţii, "ceea ce nu ar mai trebui să se întîmple în buna şi vitala prietenie dintre SUA şi Germania".Cele două ţări sunt în prezent în discuţii cu privire la această problemă.

SUA îşi menţin principala lor bază aeriană pentru Europa şi Africa la Ramstein, în Sud-Vestul Germaniei. Baza serveşte, de asemenea, ca avanpost major pentru forţele americane din Afganistan şi întregul Orient Mijlociu.

01.08.20 - 00:27
01.08.20 - 00:33
01.08.20 - 00:34
02.08.20 - 02:20
01.08.20 - 00:31
01.08.20 - 00:29
02.08.20 - 02:26
02.08.20 - 02:24
03.08.20 - 17:19
02.08.20 - 02:29
02.08.20 - 15:25
03.08.20 - 00:52
02.08.20 - 02:21
02.08.20 - 17:32
02.08.20 - 20:46