Realitatea internationala pe scurt (30 Iulie 2018)

Cea mai periculoasă plantă invazivă crește fără probleme în România și se răspîndește cu viteză

O buruiană care în ţările europene civilizate este îndepărtată crește fără probleme în România. Specialiștii au declarat troscotul japonez sau iulișca cea mai periculoasă plantă invazivă, pentru că rădăcinile sale, de pînă la 7 metri, pot să străpungă asfaltul sau fundațiile. În timp ce Marea Britanie își amendează cetăţenii dacă nu o stîrpesc, iar Germania cheltuiește sume uriașe ca să o îndepărteze, autoritățile române nici măcar nu le atrag atenția oamenilor cît rău poate face. Prezentă pe suprafeţe uriaşe în Nordul ţării, iulișca a năpădit toată Transilvania. Oamenii din Sibiu, Braşov şi Mureş nu mai ştiu cum să scape de ea.

Deşi se răspîndeşte cu viteză, troscotul japonez e tratat de autorităţile româneşti ca o buruiană oarecare. Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii a declarat-o cea mai periculoasă planta invazivă, pentru că rădăcinile sale pot atinge 7 metri. Şi sunt atît de puternice, încît distrug fundaţiile sau asfaltul. Custozii ariilor protejate din România trag un semnal de alarmă şi spun că ar trebui să se implice şi autorităţile statului, aşa cum s-a întîmplat în cazul ambroziei. Parlamentul a dat o lege care îi obligă pe proprietari să-şi cureţe terenurile de ambrozie, altfel sunt amendaţi cu sume cuprinse între 750 şi 20 de mii de lei.

Un schior dispărut în 1954 a fost identificat cu ajutorul reţelelor de socializare

Poliţia italiană a reuşit să stabilească identitatea unui schior francez la 64 de ani după dispariţia sa, în 1954, la peste 3.000 de metri înălţime, cu ajutorul mijloacelor media şi a reţelelor sociale, relatează France Presse, citat de Agerpres.

Rămăşiţe umane şi mai multe obiecte au fost găsite la 22 Iulie 2005 în Valle d'Aosta (Nord-Vestul Italiei), în Cime Bianche din Valtournenche, a declarat Duminică Poliţia italiană într-un comunicat. La sfîrşitul lunii Iunie, Poliţia a lansat un apel pe reţelele de socializare pentru a încerca să identifice victima, un bărbat în vîrstă de treizeci de ani, conform analizelor efectuate. În baza acestor analize, polițiștii au dedus că este vorba de o persoană bogată, avînd în vedere marca foarte bună a schiurilor de lemn cu număr de serie, a declarat Marinella Laporta, din Poliţia din Torino.

Pe baza lungimii schiurilor, anchetatorii au ajuns la concluzia că bărbatul avea o înălţime de 1,75 metri, fapt confirmat de un medic. Jacheta sa de schi uşoară a sugerat că decesul a survenit Primăvara. Clişeele anchetatorilor mai arată ochelarii schiorului, un ceas, precum şi bucăţi de cămaşă cu iniţiale brodate. Aceste descoperiri au fost postate la sfîrşitul lunii Iunie pe reţelele de socializare, după ce Poliţia a ajuns la concluzia că bărbatul nu era italian, ceea ce explică faptul că cercetările în Italia nu au dat rezultate.

Curînd, o franţuzoaică, Emma Nassem, a răspuns după ce a auzit informaţia la un post de radio francez şi l-a evocat pe unchiul său, Henry Le Masne, născut în 1919 la Alencon (Vestul Franţei) şi „decedat cu schiurile sale pe muntele Cervin în 1954, într-o zi cu furtună mare”, se spune în comunicat. Roger Le Masne, în vîrstă de 94 de ani, fratele mai mic al celui dispărut, a reacționat la rîndul său. „Eu sunt fratele lui Henri Le Masne, care este probabil cel care a dispărut cu 64 de ani în urmă”, a scris el într-un e-mail. „Fratele meu Henry, celibatar, era un personaj destul de independent. A lucrat în administraţia civilă a Ministerului Finanţelor din Paris”. La momentul dispariţiei, Roger s-a dus la un hotel montan unde fratele său a rezervat o cameră pentru două săptămîni, lăsînd obiecte personale, 35.000 de lire şi 5.000 de franci francezi. Nu s-a mai întors după ieşirea la schi din 26 Martie 1954.

Pe o fotografie oferită de familie, Poliţia din Aoste a identificat aceiaşi ochelari găsiţi la 3.100 de metri deasupra nivelului mării. Dar pentru a evita toate îndoielile, Roger a făcut un test ADN în care apare cromozomul Y comun pentru mai multe generaţii de membri masculini ai familiei. La 24 Iulie, Henri Joseph Leonce Le Masne a fost identificat oficial.

Locurile din care autoritățile alungă turiștii

Există şi ţări care se plîng de avîntul turismului. Ca să mai scape de turişti, unele ţări impun taxe suplimentare, altele limitează numărul vizitatorilor. Mai sunt şi locuri care pur şi simplu se închid pe o perioadă determinată, arată o clasificare realizată de Hotnews. Poluarea, aglomeraţia şi teama ca obiectivele să fie distruse sunt principalele motive pentru care turismul dă bătăi de cap autorităţilor. Însă, e drept, tot turismul aduce bani comunităților locale şi ajută la înființarea de locuri de muncă. Astfel că, în diferite zone ale lumii, se încearcă menţinerea unui echilibru, prin măsuri care pot părea dure. 

În Buthan, spre exemplu, s-a impus o taxă pentru fiecare turist, de 250 de dolari pe zi. Noua Zeelandă va avea de anul viitor o nouă taxă turistică, iar între timp a crescut tarifele pentru viză. Veneţia, o destinaţie de top, care avea anual 30 de milioane de turişti, faţă de cei 55 de mii de locuitori ai săi, a limitat numărul vizitatorilor la deschiderea celebrului carnaval la doar 20 de mii. În Dubrovnik, turiştii pot ajunge doar la 4000 pe zi, după ce oraşul s-a trezit cu 10 mii de vizitatori în doar 24 de ore.

S-au impus însă şi măsuri mai dure. Insula Boracay din Filipine a fost închisă total pentru turişti din cauza poluării. Deja celebrul Maya Bay va fi închis pînă în Septembrie, iar apoi numărul vizitatorilor limitat la 2000 pe zi, după ce autorităţile au constatat că aproape 80% din corali au dispărut. În Barcelona nu se vor mai construi spaţii noi de cazare, iar în Amsterdam se va limita numărul de zile de cazare. În Australia, celebrul munte de granit roşu va putea fi admirat doar de la distanţă din Octombrie anul viitor, de cînd escaladarea lui va fi interzisă.

Fost ministru: Guvernele din Grecia au o tradiţie în a da vina pe piromani, terorişti şi agenţi străini

Începe disputa politică după incendiile care au lovit Grecia. Premierul Alexis Tsipras şi-a asumat Vineri răspunderea politică pentru tragedie dar nu a satisfăcut cererile pentru demisia lui Niko Toskas, ministrul pentru protecţia civililor dar ale altor oficiali. Și fostul ministru de Finanțe Yanis Varoufakis a vorbit despre acest subiect.

„Guvernele din Grecia au o tradiţie în a da vina pe piromani, terorişti şi chiar agenţi străini. Cu asemenea afirmaţii incendiare... oficialii încearcă să evite să recunoască faptul că nu au fost pregătiţi şi că nu au implementat legile şi regulile de siguranţă necesare”, a declarat Yanis Varoufakis.

O opinie similară a avut-o și Dimitris Stathopoulos, liderul Federaţiei Pompierilor. El a spus că autorităţile nu au fost pregătite pentru incendii şi nici măcar nu şi-au cerut scuze. „Chiar dacă Guvernul spune că nu au existat greşeli operaţionale majore, ce nu spune este că au existat mii de greşeli mici. Toate aceste greşeli au creat una mare şi de aceea avem un număr mare de decese”, a declarat Stathopoulos. El a adăugat că pompierii au recomandat evacuarea zonei, dar că nimeni nu i-a ascultat. Mai mult, serviciul meteorologic nu a prezis vîntul puternic de 124 km/h. De aceea, multe aeronave ale pompierilor nu au putut decola. „Nu au putut decola pe un asemenea vînt. Dacă serviciul meteorologic ar fi emis o avertizare, avioanele s-ar fi putut deplasa la un aeroport diferit. Astfel, resursele noastre au fost irosite”, a afirmat Stathopoulos.

Sîmbătă, Departamentul pentru cercetarea incendiilor din cadrul serviciului de pompieri a contrazis această teorie, afirmînd că incendiul a fost provocat cel mai probabil de o singură persoană, accidental, care încerca să ardă lemne şi crengi. Conform cotidianului Kathimerini, identitatea persoanei este cunoscută autorităţilor.

Stathopoulos a recunoscut că micşorarea bugetului a redus cu 30% capacitatea de acţiune a pompierilor. Doi adjuncţi ai primarului din Marathon, zona care a fost cel mai dur lovită de incendii, şi-au dat demisia, după ce au declarat că nu îi lasă conştiinţa să rămînă în posturile lor. Între timp, numărul persoanelor decedate din cauza incendiilor a ajuns la 88. (Sursa: News.ro)

70.000 de dolari, recompensa pentru un cîine poliţist. Cum a devenit acesta spaima traficanţilor de droguri

Un cîine poliţist din Columbia, pe nume Sombra, este cunoscut pentru cantitatea imensă de droguri pe care a descoperit-o de-a lungul anilor. Poliţiştii au ales să îl mute într-o altă zonă din motive de securitate, după ce a fost ameninţat. Potrivit surselor din serviciile secrete, cei din grupul Urabenos, care se ocupă cu traficul de droguri, au oferit pentru capul cîinelui o recompensă în valoare de 70.000 de dolari. Motivul este că Sombra a descoprit zece tone de cocaină pe care aceştia le deţineau, potrivit BBC, citat de Mediafax.

Gruparea este considerată ca fiind cea mai puternică organizaţie criminală din Columbia. Sombra a fost mutată din zona unde operau cei din clan şi a fost plasată pe aeroportul din Bogota. Autorităţile consideră că este un loc sigur pentru patruped, care, în prezent, este acompaniat de mai mulţi poliţişti care îi asigură protecţia. Sombra este de fapt o femelă în vîrstă de 6 ani şi a fost detaşată în porturi aflate pe coasta Atlanticului, inclusiv în Turbo, un oraş cunoscut pentru tonele de cocaină pe care le exportă către Statele Unite şi Europa. Poliţiştii spun că Sombra (n.r. Umbră) a devenit „teroarea” traficanţilor de droguri, care o caută pentru a o omorî. Sombra a descoperit 5,3 tone de cocaină în Turbo, iar de curînd a găsit alte patru tone ascunse în componente de maşină, care urmau să fie exportate. Colonelul Carlos Fernando Villareal a declarat că intuiţia patrupedului le-a permis să captureze 245 de persoane care făceau trafic cu droguri de mare risc.

Stare de urgență în California: peste 30.000 de hectare mistuite de flăcări

Președintele american Donald Trump a declarat starea de urgență în statul California, afectat din 23 Iulie de incendii de pădure, informează EFE. Trump a ordonat Guvernului federal să acorde asistență suplimentară regiunii afectate, de unde autoritățile au fost obligate să evacueze circa 38.000 de oameni. Pînă acum, în condiții de temperaturi ridicate și secetă, în California a ars vegetația de pe aproximativ 32.700 de hectare, iar în lupta cu flăcările au murit doi pompieri. Departamentul pentru Securitate Națională și Agenția Federală pentru Gestionarea Urgențelor sunt autorizate prin ordin prezidențial să coordoneze toate ajutoarele pentru autoritățile statale, locale și tribale, cu scopul a ușura suferințele populației, a comunicat Casa Albă. 

Provincia spaniolă Andaluzia impune „diktatul gender”

Provincia spaniolă Andaluzia impune prin lege „dictatura de gen” prin noi dispoziții despotice care obligă îndoctrinarea LGBT a familiilor, școlilor, a mass-media și a profesiei medicale, pentru a preveni „atitudinile fobice față de cei din comunitatea LGBT, în sfera socială, a educației, de recreere și sport, dar și în familii sau în alte domenii”, anunță site-ul osservatoriogender.it. Regulile legislative care au fost introduse la începutul anului sub denumirea „Legea pentru garantarea drepturilor, tratamentului egal și nediscriminării persoanelor LGBTI și a familiilor lor din Andaluzia”, ​​vor fi obligatorii și pentru numeroasele școli catolice supuse reglementărilor guvernamentale.

Cei care au pus umărul la aprobarea „diktatului LGBT” au fost politicienii din majoritatea socialistă prezentă în Parlament, care au readus pe tapet un proiect de lege deja luat drept model pe întreg teritoriul Spaniei. Un plan real de supunere față de agenda globalistă a teoriei de gen care a făcut ca, într-un timp relativ scurt, mai mult de jumătate din comunitățile autonome din Spania, să fie supuse acestei legi privind „protejarea” comunității LGBT. Noile dispoziții din provincia Andaluzia, așa cum au fost dezvăluite de Lifesitenews, urmăresc reducerea la tăcere a tuturor vocilor disidente privind genul și "drepturile" LGBT, interzicînd oricui „să folosească în mod repetat expresii degradante din motive de orientare sexuală, identitate sexuală sau expresii de gen, prin orice mijloc de comunicare, inclusiv pe rețelele sociale. În domeniul educației, noua legislație stabilește că programele educaționale trebuie să fie "non-binare" și să nu îi învețe pe studenți că există doar două sexe. Mesajul pe care școlile vor avea sarcina de a-l promova printre elevi va fi mai degrabă că fiecare are "dreptul" de a avea sexul dorit de el.

În Septembrie 2017, Parlamentul spaniol a dat votul final pentru proiectul legislativ nr. 122/000097, redactat de formațiunea politică de extremă stîngă Podemos și supranumit „Legea Egalității”, ce are ca obiectiv declarat apărarea minorităților sexuale și de „identitate de gen” de orice pretinsă discriminare împotriva lor. Simpla pronunțare a unei opinii care poate jigni minoritățile în cauză atrage o amendă de pînă la 3.000 de euro. Nimeni nu va mai putea spune nimic, nimic măcar experții și cei din mediile universitare nu vor mai putea scrie opinii care contrazic ideologia de gen sau afirmă că homosexualitatea este un comportament de risc. 

Își face Germania „armată europeană”?

Germania pregătește un plan pentru a-și spori numărul efectivelor militare prin recrutarea cetățenilor străini din țările membre ale Uniunii Europene, potrivit Deutsche Welle. Ideea ar veni chiar de la Bundeswehr, insuficient dotată cu personal, iar Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat că ia în calcul această idee. „Forțele noastre armate sunt în creștere. Pentru asta, avem nevoie de personal calificat”, a declarat pentru DPA purtătorul de cuvînt al Ministerului Apărării. Ideea are sprijinul coaliției de guvernare, însă social-democrații germani impun o condiție: acordarea cetățeniei germane celor care servesc armata țării. „Dacă cetățenii altor țări sunt acceptați, fără promisiunea obținerii unui pașaport german, Bundeswehr riscă să devină o armată mercenară”, a declarat Karl-Heinz Brunner, un membru SPD expert în domeniul apărării, relatează www.caleaeuropeana.ro. 

Planul apare în contextul în care, pe de-o parte, Președintele american Donald Trump a criticat aspru Germania pentru slaba participare financiară în NATO, iar pe de alta, în Parlamentul European a fost aprobată de curînd înființarea unui Fond European de Apărare. Fondul este finanțat cu 500 de milioane de euro pentru primul an, alte 13 miliarde de euro urmînd să fie alocate din bugetul european între anii 2021-2027. Fondul este destinat „dezvoltării capacităților militare ale statelor membre și promovării independenței strategice a Uniunii Europene”.

Viktor Orban: Zilele Comisiei Europene sunt numărate

Viktor Orban a declarat că este nevoie de o nouă Comisie Europeană, cu o altă abordare a politicii privind migrația. Premierul ungar a mai afirmat că zilele actualului Executiv UE sunt „numărate” pentru că mandatul îi expiră anul viitor. „Avem nevoie de o nouă Comisie... cu o nouă abordare”, a spus Orban la radioul public ungar, potrivit Reuters. Executivul comunitar nu ar trebui să pedepsească țările care își protejează teritoriul de migranți, a mai afirmat premierul ungar, unul dintre cei mai puternici oponenți ai politicii UE privind migrația.

Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva Ungariei în legătură cu pachetul său de legi intitulat 'Stop Soros', adoptat în Iunie și avînd drept scop de a sancționa „promovarea sau organizarea migrației ilegale'”. Executivul comunitar le-a dat un termen de două luni autorităților ungare pentru a da un răspuns la preocupările Bruxellesului pe această temă.

EVZ: Ipocrizie MADE IN GERMANY

Germania se află în fruntea investitorilor din capitala Rusiei, titrează Evenimentul Zilei. Publicația îl citează pe șeful departamentului de relații economice internaționale de la Moscova, Serghei Cheremin. Potrivit acestuia, sancțiunile economice impuse oficial de anumite țări împotriva Rusiei nu au avut nici un efect asupra economiei Moscovei. „Nu am observat o retragere a companiilor și a investițiilor străine din Capitală. Acestea au continuat să crească și, pînă la sfîrșitul anului 2017, suma investițiilor străine directe acumulate în economia orașului a însumat aproximativ 280 de miliarde de dolari. Principalii investitori sunt din țările care au impus sancțiuni economice - Germania (8,8 miliarde dolari), Franța (4,6 miliarde dolari) și Italia (3,6 miliarde de dolari)”, a declarat Cheremin. 

În top 10 al investițiilor în economia Moscovei, lista continuă cu Austria (3,5 miliarde de dolari), Statele Unite (1,5 miliarde dolari), Japonia (1,4 miliarde dolari), Marea Britanie (1,2 miliarde de dolari), Suedia (1,1 miliarde dolari), Kazahstan (1,1 miliarde dolari) și China (0,9 miliarde de dolari). Deși în ultimii ani se vorbește de investiții directe germane de zeci de miliarde de euro la nivelul întregii Rusii, cifrele exacte ale acestora nu sunt cunoscute. În același timp, economia germană se bazează pe importuri uriașe de gaz și materie primă din Rusia. 

Sondaj, Germania: Coaliția condusa de Angela Merkel se află la cel mai jos nivel din 2006

Susţinerea faţă de blocul conservator condus de cancelarul german, Angela Merkel, se află la cel mai jos nivel din 2006 pînă în prezent, conform unui sondaj publicat Duminică, scrie Reuters, potrivit news.ro. Sondajul publicat în Bild am Sonntag arată că partidul lui Merkel, Uniunea Creştin Democrată şi aliatul său, Uniunea Social Creştină (CSU), beneficiază de susţinerea a 29% din populaţie, faţă de 33% în Septembrie 2017, cînd au avut loc alegerile. CSU va participa la alegerile regionale din Bavaria în Octombrie iar sondajele arată că ar putea pierde majoritatea absolută.

Social-democraţii (SPD), care împart puterea cu conservatorii lui Merkel, au scăzut de asemenea, ajungînd la 18%.

Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă-dreaptă, a rămas la acelaşi nivel de 15% iar Partidul Verzilor a crescut pînă la 14%, cel mai bun rezultat al lor din acest an. Acum o lună, coaliţia condusă de Merkel a fost aproape să fie înlăturată de la putere din cauza diferenţelor de opinie privind politica de imigraţie cu CSU, care doreau controale mai stricte la graniţe. Deşi la începutul lui Iulie s-a ajuns la un compromis, tensiunile persistă.

Discursul lui Trump împotriva mass-media este „periculos şi dăunător”, avertizează directorul New York Times

Directorul publicaţiei americane New York Times, AG Sulzberger, a afirmat că l-a avertizat pe preşedintele Donald Trump, cu care s-a întîlnit în urmă cu zece zile la Casa Albă, că discursul său împotriva mass-media este „periculos şi dăunător”, relatează AFP, potrivit agerpres. „I-am spus direct Preşedintelui că eu consider că discursul său nu este doar un factor de divizare, ci a devenit din ce în ce mai periculos”, a declarat AG Sulzberger într-un comunicat, confirmînd această întrevedere care a avut loc la 20 Iulie la solicitarea Casei Albe. „L-am rugat să-şi reconsidere atacurile masive împotriva jurnalismului pe care le consider periculoase şi dăunătoare pentru ţara noastră”, a adăugat Sulzberger.

Într-un mesaj postat Duminică pe Twitter, Donald Trump a indicat că a discutat despre ceea ce numeşte „Fake News” (ştiri false) cu directorul New York Times, unul dintre cele mai prestigioase ziare americane aflat în mod constant în centrul criticilor sale. „A fost o întîlnire foarte bună şi interesantă la Casa Albă cu directorul New York Times, A.G. Sulzberger”, a scris el pe Twitter, fără a preciza data sau circumstanţele acestei întîlniri.

Şase persoane au murit după scufundarea unei bărci în apropierea insulei greceşti Lesbos

Şase persoane, printre care trei copii, au decedat după ce o barcă cu migranţi s-a scufundat în apropierea insulei greceşti Lesbos, din Nordul Mării Egee, a transmis Duminică dpa, care citează media turce, potrivit agerpres. Agenţia de presă guvernamentală turcă Anadolu a relatat că o ambarcaţiune ce transporta 16 persoane, printre care suspecţi din reţeaua condusă de Fethullah Gulen, s-a scufundat în drum spre insula Lesbos, şase persoane pierzîndu-şi viaţa, inclusiv cetăţeni turci.

Autorităţile de la Ankara consideră că reţeaua condusă de imamul Fethullah Gulen, autoexilat în SUA, s-a aflat în spatele tentativei de lovitură de stat din Turcia din 15-16 Iulie 2016, soldată cu 251 de morţi şi 2.200 de răniţi.

 

 

Socialmai mult
17.10.18 - 19:45
17.10.18 - 17:34
17.10.18 - 14:08
17.10.18 - 13:32
16.10.18 - 18:40
16.10.18 - 16:39
16.10.18 - 11:51
15.10.18 - 17:45
15.10.18 - 17:40
15.10.18 - 16:44
15.10.18 - 11:39
14.10.18 - 15:42
14.10.18 - 15:16
13.10.18 - 16:27
12.10.18 - 19:13
12.10.18 - 19:04
12.10.18 - 19:02
12.10.18 - 19:01
12.10.18 - 17:36
12.10.18 - 17:35