Realitatea internationala pe scurt (30 August 2018)

Sărăcia americanilor. Cîți americani nu au bani de mîncare și pentru plata utilităților

Nici chiar în Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, nu merg cîinii cu covrigi în coadă. Ultimele studii arată că aproape jumătate dintre americani nu reuşesc să îşi plătească nevoile de bază, precum alimentele sau utilităţile. Şi este o problemă care ne-am fi aşteptat să fie răspîndită printre cetăţenii săraci, însă chiar şi gospodăriile din clasa de mijloc se confruntă cu aceleaşi dificultăţi financiare.

În ciuda creşterii economice puternice şi a faptului că locurile de muncă din Statele Unite sunt ocupate aproape la capacitate maximă, patru din 10 americani încă se luptă să îşi satisfacă nevoile de bază. Sunt aproape 51 de milioane de gospodării care nu cîștigă suficient pentru a-și permite locuințe, alimente, îngrijire medicală, transport sau chiar un telefon mobil. În plus, aproape 40% dintre adulții cu vîrste cuprinse între 18 și 64 de ani spun ca au experimentat cel puțin un tip de greutăți materiale anul trecut, potrivit unui studiu realizat de Institutul Urban.

Rezultatele au surprins chiar şi cercetătorii care se aşteptau să găsească dificultăţi mai mari în rîndul americanilor săraci şi nicidecum ca atît de multe familii încadrate în clasă mijlocie să aibă dificultăţi la plata nevoilor de bază. Acest lucru demonstrează ca în Statele Unite nici măcar deţinerea unui loc de muncă pe un salariu mediu pe economie nu oferă imunitate la greutăţi, spun analiştii citaţi de CBS. Una din trei familii cu cel puțin un adult angajat a declarat că a avut probleme asigurarea alimentelor sau plata utilităților.

O altă anomalie este faptul că gospodăriile din clasa de mijloc tind să se lupte mai degrabă cu plata serviciilor medicale şi nu cu utilitățile, de exemplu. Costurile de îngrijire a sănătății au depășit cu mult salariile și inflația. Iar acesta ar putea fi un efect al inegalităţilor din rîndul veniturilor. De exemplu, primii 1% cei mai bogaţi americani primesc 22% din totalul veniturilor obţinute în ţară. Asta înseamnă că o familie trebuie să cîştige un salariu de peste 420.000 de dolari pe an pentru a fi considerată în acea clasă de 1%.

Specialiştii atrag atenţia că tendinţa va continua, ca urmare a salariilor în stagnare pentru majoritatea angajaţilor americani, dar şi a taxei de reducere a impozitelor semnată de Preşedintele american Donald Trump, care oferă mari avantaje bogaţilor şi corporaţiilor. Economiştii spun că această inegalitate a veniturilor poate afecta economia pe termen lung şi va avea efecte negative atît asupra săracilor, cît şi a celor din clasa de mijloc.

Viktor Orban: „Ungaria este atacată de Europa”. Replica Franței

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, le dă replica liderilor populişti ai Europei, premierul maghiar Viktor Orban şi vicepremierul italian Matteo Salvini. „Nu voi ceda în faţa naţionaliştilor şi a celor care promovează discursul urii”, a spus Macron.Şi Președintele francez a continuat: „Dacă Orban şi Salvini vor să vadă în mine principalul lor adversar, au dreptate”. Reacţia liderului francez vine după întîlnirea dintre premierul maghiar şi vicepremierul italian, la Milano.

Adevărate „suflete-pereche”, după cum a declarat chiar şeful Guvernului de la Budapesta, înainte de întîlnire. „El (Matteo Salvini, n.red.) este eroul meu, sufletul meu pereche. Sunt un mare admirator al său şi am sentimentul că i-aş putea împărtăşi anumite experienţe. Ungaria este atacată de Europa, fiindcă noi am dovedit că graniţele pot fi apărate. Ungaria este dovada că imigranţii pot fi opriţi pe pămînt. Şi iată că acum vine misiunea lui Salvini, care trebuie să dovedească faptul că aceşti imigranţi pot fi opriţi şi pe mare”, a spus Viktor Orban.

Putin: Rușii vor ieși la pensie la 65 de ani. OMS: Speranța de viață e de 66 de ani

Protestele antiguvernamentale din Rusia, l-au făcut pe Vladimir Putin să îndulcească puţin legea pensiilor. Preşedintele rus a anunţat că vîrsta de pensionare pentru femei ar crește de la 55 la 60, în loc de 63, aşa cum anunţase iniţial. Totuşi, pentru bărbaţi, rămîne aceeaşi creştere de 5 ani, pînă la vîrsta de 65 de ani, informează BBC.

Schimbarea este esenţială, a spus Vladimir Putin într-o apariţie televizată, pentru că populaţia Rusiei în vîrstă de muncă a început să se micşoreze. În schimb, sindicatele au avertizat că mulţi nu vor trăi suficient de mult pentru a obţine o pensie, mai ales acum o dată cu majorarea vîrstei de pensionare. De exemplu, potrivit Organizaţiei Mondiale de Sănătate, bărbaţii din Rusia au o speranţă de viaţă de 66 de ani. Asta ar însemna că după o viaţă muncită le-ar mai rămîne în medie, doar un an de pensie. Majoritatea economiştilor şi mai mulţi oficiali ruşi sunt însă de acord că există o problemă. Populaţia îmbătrîneşte rapid şi statul cheltuieşte din ce în ce mai mult pentru plata pensiilor.

Potrivit ONU, 20% dintre ruși vor avea peste 65 ani pînă în 2050. Vladimir Putin tocmai a semnat un nou proiect de lege privind cheltuielile cu pensiile, unde a prevăzut un deficit de peste 4 miliarde de dolari pentru anul acesta. Asta înseamnă 1,6% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. Totuşi, Președintele rus a promis în timpul campaniei prezidențiale că nu va majora vîrsta de pensionare, iar această decizie a făcut ca sprijinul din partea poporului să-i scadă de la 80% la doar 64%.

Vladimir Putin, Preşedintele Rusiei: De mulți ani am fost foarte precaut și, uneori, chiar suspicios cu privire la orice propuneri de schimbare a sistemului de pensii. Dar dezvoltarea demografică și tendințele din piața muncii pe care le vedem acum și o analiză obiectivă a situației arată că nu mai putem renunța la asta.

Se va renunța sau nu la ora de Vară? Ce indică ultimul sondaj UE

Un sondaj online derulat în Uniunea Europeană arată că peste 80% din respondenţi sunt în favoarea renunţării la practica trecerii la ora de Vară, prin care ceasurile se dau înainte cu o ora în ultima Duminica din luna Martie, au declarat Miercuri pentru DPA mai multe surse europene.

Aproximativ 4,6 milioane de persoane au luat parte la cel mai mare sondaj online derulat în istoria UE în perioada 4 Iulie-16 August, iar trei milioane dintre respondenţi au fost din Germania. Oficial, Comisia Europeană va prezenta Joi rezultatele sondajului şi nu a dorit să comenteze în avans. Cu toate acestea, cotidianul german Westfalenpost, citînd surse bine informate de la Bruxelles, a dezvăluit rezultatele sondajului. Trecerea la ora de Vară a fost introdusă în Germania în 1980, şi mult mai devreme în alte state membre UE, în ideea economisirii energiei. Începînd din 2002, trecerea la ora de Vară a fost uniformizată la nivelul întregului bloc. Potrivit reglementărilor europene, în statele din blocul comunitar, ceasurile se dau cu o oră înainte în ultima Duminică din luna Martie şi cu o ora înapoi în ultima Duminică din Octombrie.

 

Sondajul vine ca urmare a unei rezoluţii adoptate de Parlamentul European în Februarie, în care s-a cerut reevaluarea regimului schimbării orei precum şi în urma solicitărilor cetăţenilor şi a cîtorva state membre. Europarlamentarul german Peter Liese a declarat pentru Westfalenpost că executivul comunitar trebuie să ia măsuri concrete pentru a renunţa la ora de Vară. „Dacă rezultatul consultărilor este clar, organismele europene nu îl pot ignora", a spus Peter Liese.

Cei care se opun trecerii la ora de Vară susţin că această practică nu a generat rezultatele promise. Comisia Europeană a descoperit că economiile de energie produse de trecerea la ora de Vară sunt mici. În schimb, mulţi cetăţeni din cele 28 de stat se membre se plîng de efectele negative ale trecerii la ora de Vară asupra bioritmului lor, inclusiv tulburări de somn, nervozitate şi lipsa concentrării. Reprezentanţa Comisiei Europene la Berlin a informat că va dura o perioadă pentru a analiza rezultatele sondajului, adăugînd că experţii trebuie să îşi expună şi ei opiniile înainte ca executivul comunitar să poate face o recomandare.

Italia vrea o rotație a porturilor europene pentru primirea migranților

Italia va susţine, în cadrul unei reuniuni informale a miniştrilor Apărării ai ţărilor din UE, ideea unei rotaţii a porturilor europene pentru primirea de migranţi salvaţi în cadrul misiunii Sophia de pe Marea Mediterană, a anunţat Miercuri o sursă de informaţie din cadrul Ministerului Apărării, informează AFP. „Propunerea vizează să se ajungă la o rotaţie a porturilor de debarcare, adică obiectivul nostru este de a face în aşa fel încît Italia să nu mai fie singura care să se ocupe de această problemă, ci şi alte ţări membre. Cu atît mai mult cu cît, în cazul misiunii Sophia, este vorba de o misiune a UE”, a subliniat această sursă pentru AFP.

Ministrul italian al Apărării, Elisabetta Trenta, s-a deplasat Miercuri la Viena, pentru a participa la o reuniune informală a miniştrilor Apărării din UE, care va avea loc Joi. Operaţiunea navală europeană Sophia, în prezent aflată sub comandament italian, prevede deocamdată ca toţi migranţii salvaţi în cadrul acestei misiuni să fie debarcaţi într-un port italian. Potrivit cotidianului La Stampa, ideea italiană este de a efectua rotaţii între porturi „din diverse ţări ale UE care au ieşire la Marea Mediterană – Franţa, Spania, Malta şi Grecia” pentru a-i debarca pe migranţi. „Cu primele două ţări îndemnate să coopereze mai mult decît celelalte”, adaugă publicaţia.

Italia a ameninţat că îşi va închide porturile în cazul în care de îngrijorările sale nu se va ţine cont. Guvernul de la Roma argumentează că atunci cînd a fost stabilită, în 2015, regula debarcării în porturile din Italia a tuturor migranţilor salvaţi, nimeni nu se aştepta că atîţia migranţi vor fi scoşi din apele Mediteranei. În replică, statele membre ale UE afirmă că nu doresc să decidă asupra acestei politici sub ameninţare şi că numărul de migranţi pe care i-a preluat Italia este mic în comparaţie cu populaţia ţării.

Trump tensionează și mai mult relațiile cu Beijingul: ‘China complică dosarul Nord-coreean’

Preşedintele american, Donald Trump, consideră că Beijingul „complică lucrurile” în ce priveşte dosarul Nord-coreean, în timp ce negocierile între Washington şi Phenian sunt în impas, transmite AFP. „China complică foarte mult lucrurile în privinţa relaţiei cu Coreea de Nord”, a declarat Miercuri Trump, reafirmînd totodată că el are „o relaţie fantastică” cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un, pe care l-a întîlnit la mijlocul lunii Iunie în Singapore.

 „O parte a problemei cu Coreea de Nord este legată de diferendele comerciale cu China”, a continuat el, reafirmînd voinţa sa de a revizui natura legăturilor comerciale dintre Washington şi Beijing. „Vom vedea ce se va întîmpla (cu Coreea de Nord), dar trebuia să acţionez asupra Chinei în ce priveşte comerţul deoarece era cu adevărat nedrept pentru ţara noastră”, a arătat liderul de la Casa Albă, deplîngînd faptul că predecesorii săi „au închis ochii” în acest dosar. „I-am cerut secretarului de stat Mike Pompeo să nu meargă în Coreea de Nord în acest stadiu, pentru că am sentimentul că nu facem suficiente progrese în domeniul denuclearizării Peninsulei Coreene”, a scris Vinerea trecută pe Twitter Preşedintele Statelor Unite, anunţînd anularea vizitei.

Românii alocă 11% din salariu pentru rechizitele școlare. Care este situația pe plan internațional

În multe ţări din întreaga lume Toamna înseamnă începutul unui nou an şcolar, dar acest lucru poate însemna ceva foarte diferit într-o ţară sau alta dacă evenimentul este privit prin prisma încărcăturii pentru bugetul familiei. Părinţii din Elveţia cheltuiesc în acest scop 2,9 % (124 de euro) dintr-un salariu lunar mediu, în timp ce în Nigeria mai mult de jumătate din salariu, 54% (85 de euro), ”se duce” pe articole şcolare de bază, conform unui clasament realizat de site-ul Picodi.com, relatează agerpres.

În România, părinţii sunt nevoiţi să aloce peste 13% din salariu la începerea anului şcolar, conform Picodi, care a analizat cheltuielile care le fac părinţii pentru a-şi trimite copilul în clasa întîi atît în România, cît şi în alte 36 de ţări din lume, unde anul şcolar începe în lunile August-Septembrie. În cadrul analizei, articolele pe care ar trebui să le aibă cu sine un copil care merge în clasa întîi au fost clasificate în patru categorii: accesorii pentru depozitare, articole pentru scris, produse pentru colorat şi îmbrăcămintea pentru sport. Nu au fost comparate preţurile încălţămintei şi ale uniformelor şcolare, care, de obicei, variază în funcţie de deciziile interne ale fiecărei şcoli, şi nici ale manualelor.

Ca şi articol pentru depozitare, Picodi a analizat preţul ghiozdanului, care trebuie să fie suficient de mare şi încăpător pentru cărţi, caiete, penar, cutiuţă pentru mîncare şi o sticlă cu apă. Din preţurile magazinelor online reiese că un astfel de ghiozdan costă în jur de 55 lei româneşti. O sumă asemănătoare (43 lei) este necesară la articolele pentru scris şi papetărie precum: caiete, învelitoare pentru caiete, dosar, penar, pixuri, creioane, radieră şi linie. Încă în jur de 74 de lei costă produsele folosite la orele de educaţie plastică, respectiv foarfece, lipici, hîrtie colorată, acuarele, creioane, markere şi plastilină. Îmbrăcămintea pentru sport – trening, încălţăminte de sport şi cîteva tricouri albe – reprezintă cea mai mare cheltuială pe care trebuie să o facă părinţii. Preţul unui trening obişnuit pentru sport este de peste 78 lei. Prin urmare, suma totală pe care o cheltuiesc românii cu ocazia începerii noului an şcolar este în 2018 de 250 lei (54 de euro), respectiv peste 13% dintr-un salariu lunar obişnuit din România, care este de 1.871 lei net.

Potrivit site-ului citat, comparativ cu românii, germanii dedică un procent mai mic, 4,7% (dar o sumă mai mare, de 110 euro) din salariul mediu lunar pentru articolele şcolare. Situaţia este asemănătoare şi în comparaţie cu slovacii, care cheltuiesc în jur de 10% (76 de euro) din salariul mediu lunar cu ocazia începutului de an şcolar.

Un procent mai mare decît părinţii din România cheltuiesc pentru acest eveniment cei din Rusia – 18% (107 euro) din salariul mediu lunar – şi ucrainenii – 25% (61 de euro). Procentul creşte semnificativ pentru părinţii din Republica Moldova, care cheltuiesc 36% (89 de euro) din salariul mediu lunar la început de an şcolar, şi pentru cei din Nigeria, care sunt nevoiţi să dea din salariul lor chiar mai mult de jumătate – 54% (85 de euro). În ţări precum Suedia, Canada, Franţa, SUA, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, acest indicator nu depăşeşte 4% (între 82 şi 132 de euro).

Datele au fost prezentate pe baza preţurilor actuale ale magazinelor online din 36 de ţări ale lumii. Pentru calcularea unei medii a preţului anumitor produse, au fost folosite articolele cu preţ mic şi mediu. Pentru calcularea valutei, s-au folosit cursurile valutare medii din luna Iulie a anului 2018, precizează Picodi.

Fostul lider congolez își droga copiii-soldați

Fostul lider de război congolez Bosco Ntaganda a furnizat droguri şi alcool copiilor soldaţi înainte de a-i trimite să-i asasineze pe inamicii săi în Ituri, Estul Republicii Democratice Congo (RDC – fostul Zair), au declarat Miercuri reprezentanţii victimelor în faţa Curţii Penale Internaţionale (CPI), relatează AFP, potrivit agerpres. Fostul lider rebel „a fost implicat direct în recrutarea a mii de copii” pe care mai tîrziu ”i-a folosit pentru a participa, sub controlul unor substanţe ilegale şi al alcoolului la operaţiuni ce vizau uciderea, violarea şi pedepsirea inamicului”, a declarat reprezentanta a 298 de victime, Sarah Pellet.

Acuzarea a descris Marţi o imagine teribilă a presupuselor abuzuri comise sub ordinele lui Ntaganda în perioada 2002-2003, la deschiderea în faţa CPI a ultimei faze a procesului său. Supranumit ”Terminator”, Ntaganda trebuie să răspundă pentru 13 crime de război şi cinci crime împotriva umanităţii comise în Ituri şi pentru care el a pledat nevinovat în Septembrie 2015. El este acuzat că a ordonat ucideri, jafuri şi violuri comise de trupele sale. Pledoariile finale au fost deschise Marţi, la aproape trei ani de la începerea procesului lui Ntaganda în faţa CPI, unde se află deţinut fostul lider de război.

La mai bine de 15 ani de la faptele comise în timpul unui conflict care, conform ONG-urilor, a făcut peste 60.000 de morţi, victimele încă mai aşteaptă să li se facă dreptate. „Este timpul ca victimele să lase trecutul în urma lor şi să avanseze şi să construiască un viitor”, a spus Pellet. Ntaganda a avut un rol central în planificarea operaţiunilor Uniunii patrioţilor congolezi şi a braţului său armat, Forţele patriotice pentru Eliberarea Congo (FPLC), a indicat Marţi acuzarea. Ntaganda, în vîrstă de 44 de ani, ar fi dat ordinele, ar fi planificat şi programat operaţiunile, ar fi coordonat logistica şi ar fi furnizat arme trupelor sale.

În faţa judecătorilor săi, fostul lider de război vrea să se prezinte ca o „fiinţă umană”, a declarat avocatul său, canadianul Stéphane Bourgon. „Este de aşteptat ca Ntaganda să facă o declaraţie spre sfîrşitul pledoariilor sale”, a spus Bourgon.

Audierile vor avea loc pînă Joi, dar judecătorii CPI ar putea da verdictul în cîteva luni sau chiar ani.

 

Socialmai mult
13.11.18 - 16:00
13.11.18 - 15:58
13.11.18 - 11:24
12.11.18 - 18:11
12.11.18 - 16:30
12.11.18 - 15:03
12.11.18 - 10:43
11.11.18 - 11:08
10.11.18 - 14:42
09.11.18 - 18:39
09.11.18 - 17:55
09.11.18 - 13:49
09.11.18 - 13:47
08.11.18 - 17:17
08.11.18 - 15:14
08.11.18 - 15:12
08.11.18 - 12:46
07.11.18 - 18:37
07.11.18 - 18:26
07.11.18 - 15:31