Realitatea internationala pe scurt (30 Aprilie 2018)

Israelul îşi forţează norocul în faţa lui Trump şi cere repatrierea unui spion

Israelul speră că Preşedintele SUA, Donald Trump, îl va autoriza pe fostul spion evreu american Jonathan Pollard să imigreze în Israel, în acelaşi timp în care SUA îşi vor deschide noua ambasadă la Ierusalim, relatează Luni AFP, potrivit agerpres. „Sper că Preşedintele Donald Trump va oferi un cadou suplimentar israelienilor, permiţîndu-i lui Jonathan Pollard să vină să sărbătorească deschiderea americană la Ierusalim”, a declarat Yisrael Katz, ministrul Transporturilor, responsabil totodată de serviciile de informaţii în Guvernul condus de premierul Benjamin Netanyahu. „Sper că Preşedintele Trump va da curs acestei cereri după ce Jonathan Pollard a stat atît de mulţi ani în închisoare”, a adăugat Katz la postul de radio al Armatei.

Jonathan Pollard, în vîrstă de 63 de ani, a fost eliberat în Noiembrie 2015 după 30 de ani de detenţie în SUA. Ex-analistul US Navy, născut în Texas, fusese recunoscut vinovat în 1987 că a furnizat Israelului, din Iunie 1984 pînă la arestarea sa în Noiembrie 1985, mii de documente secrete despre activităţile de spionaj ale SUA, în special în ţările arabe. În termenii eliberării sale condiţionate, el trebuie să rămînă cinci ani pe teritoriul american, ceea ce îl împiedică să se instaleze în Israel, aşa cum îşi exprimase el dorinţa. Soarta sa a dat naştere unei interminabile confruntări între Israel, unde el este considerat de o mare parte a populaţiei drept erou naţional care şi-a sacrificat libertatea, şi SUA, ai căror Preşedinţi succesivi, de la Ronald Reagan la Barack Obama, refuzaseră întotdeauna eliberarea sa anticipată.

Înalţi responsabili ai Pentagonului şi CIA nu au iertat niciodată cantitatea masivă de informaţii clasificate „secret de apărare” pe care spionul le-a livrat, contra cost, în plin Război rece, aliatului strategic israelian al SUA. El ar fi ajutat Israelul să bombardeze în 1985 cartierul general al Organizaţiei de Eliberare a Palestinei (OEP), pe atunci exilată în Tunisia, şi să-l asasineze pe nr. 2 în ierarhia OEP, Abou Jihad, în Tunis, în 1988.

Dublu atentat la Kabul: Cel puţin 25 de morţi, inclusiv jurnalişti, iar alte 45 de persoane au fost rănite

Cel puţin 25 de oameni au murit, inclusiv şase jurnalişti, în urma a două atentate sinucigaşe coordonate, revendicate de Stat Islamic, care au avut loc Luni dimineaţa în centrul oraşului Kabul, într-o zonă în care se află sediile mai multor instituţii afgane şi ambasade străine. Dublul atentat a avut loc în zona Shashdarak din centrul Kabulului, în apropierea sediului serviciului de informaţii afgan şi a unui minister, informează site-ul cotidianului The Guardian. "După primul atac sinucigaş în care a fost folosită o motocicletă, după 30 de minute, un al doilea atacator, care avea o camera foto, pretinzînd că era jurnalist, a detonat explozibilii pe care îi avea asupra lui în mijlocul cameramanilor şi reporterilor şi echipajelor de salvare", a declarat un oficial din cadrul Poliţiei. Şase jurnalişti, dar şi patru ofiţeri de poliţie, se numără printre persoanele decedate. Acest incident terorist grav are loc la doar o săptămînă după ce 60 de persoane au decedat în urma unui atac sinucigaş cu bombă la Kabul, comis la un centru pentru înregistrarea participanţilor la vot.

Stat Islamic revendică atacurile sîngeroase din Kabul 

Gruparea Stat Islamic (SI) a revendicat dublul atentat sinucigaş comis Luni la Kabul lîngă sediul serviciilor de informaţii afgane şi care a costat viaţa a cel puțin 25 de persoane, printre care un fotograf al AFP, informează France Presse şi dpa. După un prim atac comis de un kamikaze, „apostaţii forţelor de securitate, mass-media şi alte (persoane) au venit la locul operaţiunii, unde un frate kamikaze i-a surprins cu jacheta explozivă”, potrivit unui comunicat semnat de provincia Khorasan, filiala afgană a SI, şi postat pe mesageria Telegram. Gruparea jihadistă a precizat că doi atacatori sinucigaşi au murit în atentat, care a făcut de asemenea 110 răniţi.

Opt militari români au fost răniți într-un atac sinucigaş din Afganistan

Opt militari din Batalionului 30 Protecţia Forţei „Vulturii Carpaţilor” din Cîmpulung Muscel au fost răniţi Luni dimineaţă în Afganistan, în timpul unei misiuni în zona de responsabilitate, fiind ţinta unui autovehicul capcană (VBIED – Vehicle-Borne Improvised Explosive Device), a informat Ministerul Apărării Naţionale din România  într-un comunicat de presă. Alte şaisprezece persoane, printre care nouă civili, cinci soldaţi români şi doi poliţişti afgani, au fost rănite în atacul din districtul Daman, a precizat purtătorul de cuvînt al Poliţiei din Kandahar, Matiullah Helal, pentru DPA. Kamikaze s-a aruncat în aer cu vehiculul său în timp ce un convoi de trupe străine trecea în apropiere, a adăugat Helal. Misiunea NATO de sprijin în Afganistan, Resolute Support, a declarat într-un e-mail că examinează informaţiile despre acest atentat. Talibanii au crescut frecvenţa atacurilor comise în toată ţara după ce au anunţat începutul ofensivei lor de Primăvară săptămîna trecută.

Polonia îşi aruncă la ‘groapa de gunoi a istoriei’ monumentele comuniste

Timp de aproape 70 de ani, monumentul închinat gloriei soldaţilor Armatei Roşii a dominat marea piaţă din oraşul Legnica, în Sud-Vestul Poloniei, pentru a fi înlăturat în cele din urmă într-una din aceste dimineţi şi sfîrşind ca alte cîteva zeci într-un depozit municipal, comentează France Presse. „În virtutea legii decomunizării, localităţile aveau termen pînă la sfîrşitul lunii Martie pentru a înlătura aceste monumente pe cheltuiala statului. După acest termen, operaţiunea ar fi fost plătită din buzunarul nostru”, a explicat purtătorul de cuvînt al Primăriei, Arkadiusz Rodek. Potrivit partidului conservator naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), autor al acestei legi din 1 Aprilie 2016, Armata Roşie i-a alungat într-adevăr pe nazişti, dar ea a impus mai ales un alt regim totalitar, ale cărui vestigii trebuie să fie eliminate fără milă.

Oraşul Legnica, supranumit „Mica Moscova” pentru că a adăpostit cea mai mare bază militară sovietică în Polonia, a trebuit să aducă o macara pentru a înlătura acest monument din bronz de 2,5 tone. Statuia „din recunoştinţă” este una clasică a propagandei staliniste: un gest fratern, dar dominator, un soldat sovietic încredinţează unui soldat polonez libertatea recucerită, în prezenţa unei fetiţe, îmbrăcată în uniformă de pionier, simbol al unui viitor radios. În 2016, Guvernul PiS a însărcinat Institutul Naţional al Memoriei (IPN) să supervizeze acţiunile de decomunizare. „Atît timp cît monumentele comuniste rămîn în spaţiul public, ele glorifică regimul comunist. Ele trebuie să fie demontate şi transferate în muzee ale propagandei comuniste”, precum cel din Podborsko, în Nord-Vest, explică istoricul Maciej Korkuc, directorul IPN, care a înregistrat circa 300 de monumente de acest gen în Polonia.

Moscova consideră demolarea monumentelor drept o ofensă adusă soldaţilor sovietici căzuţi pentru a-i alunga din Polonia pe nazişti. Potrivit opoziţiei, PiS îşi realizează propria politică istorică, ridicîndu-şi propriile monumente şi glorificîndu-şi proprii eroi.

Deși nu făcut armata, Macron reintroduce serviciul militar obligatoriu

Deşi Franţa a suspendat serviciul militar obligatoriu în urmă cu aproape 20 de ani, un grup de lucru creat de Preşedintele Emmanuel Macron propune un serviciu naţional de o lună pentru toţi tinerii francezi începînd de la 16 ani, informează Radio Canada, citînd săptămînalul Journal du Dimanche (JDD), potrivit agerpres. O parte din această perioadă obligatorie ar putea fi efectuată în condiţii de internat, potrivit săptămînalului citat, şi ar urma să fie consacrată activităţilor sportive, învăţării noţiunilor elementare de acordare a primului ajutor şi formării reflexelor în caz de situaţii de criză, precum şi transmiterii valorilor civice şi republicane, a subliniat generalul Daniel Menaouine, responsabil de acest raport. O astfel de măsură a fost evaluată recent între 2,4 şi 3,1 miliarde de euro pentru statul francez, potrivit diferitelor scenarii.

Creat în 1798, la mai puţin de zece ani de la Revoluţia franceză, serviciul militar în Franţa a fost multă vreme obligatoriu pentru bărbaţii cu vîrste cuprinse între 20 şi 25 de ani. Aceasta avea drept scop recrutarea de către stat a unei părţi din cetăţeni în scopuri militare. În funcţie de epocă, această convocare putea dura între mai mulţi ani şi cîteva luni. În 1997, fostul preşedinte Jacques Chirac a luat decizia de a profesionaliza Armata şi de a suspenda această mobilizare obligatorie.

Emmanuel Macron, născut în Decembrie 1977, este primul Preşedinte francez, şi deci comandant suprem al Armatei, care nu a efectuat serviciul militar. 

UE va riposta în cazul în care SUA nu o scuteşte permanent de taxe vamale în importurile de oţel şi aluminiu

Cancelarul german Angela Merkel se declară pregătită ca împreună cu Preşedintele Franţei şi premierul Regatului Unit să riposteze, în cazul în care administraţia lui Donald Trump nu scuteşte în mod permanent Uniunea Europeană (UE) de la taxe vamale impuse importurilor de oţel şi aluminiu, relatează The Associated Press, potrivit news.ro. Cancelaria a anunţat într-un comunicat că Merkel a discutat cu Preşedintele francez Emmanuel Macron Sîmbătă şi cu premierul britanic Theresa May Duminică, după ce s-a întors Vineri din Statele Unite, unde s-a întîlnit cu Trump. Cei trei conducători europeni au ”convenit că Statele Unite ar trebui să nu impună măsuri comerciale contra Uniunii Europene”, care este ”hotărîtă să-şi apere interesele în cadrul comercial multilateral”. Berlinul nu precizează în comunicat ce măsuri concrete ar putea să adopte Cei 28. Scutirea temporară a UE de la aceste taxe expiră Marţi.

19 rusoaice au fost condamnate la închisoare pe viaţă în Irak pentru că s-au „alăturat şi au sprijinit SI”

Curtea Penală Centrală din Bagdad, responsabilă de terorism, a condamnat Duminică 19 femei rusoaice la închisoare pe viaţă pentru a se fi alăturat grupării jihadiste Stat Islamic (SI) în Irak, potrivit unei surse judiciare, informează AFP, potrivit agerpres. Aceste femei, care erau toate prezente, au fost găsite vinovate de faptul că s-au „alăturat şi au sprijinit SI”, a declarat preşedintele instanţei în timpul pronunţării sentinţei. În plus faţă de cele 19 rusoaice, şase femei azere şi patru tadjice au fost de asemenea condamnate la închisoare pe viaţă pentru aceleaşi fapte. Mai multe femei străine acuzate de legături cu SI au fost recent judecate în Irak. Purtînd rochii negre, eşarfe de aceeaşi culoare şi bluze roz, acuzatele au asistat la audiere împreună cu copiii lor. Ele au comunicat cu Tribunalul printr-un traducător, profesor de rusă la Universitatea din Bagdad. „Nu ştiam că suntem în Irak. Ne-am dus cu soţul meu şi copiii să trăim în Turcia şi dintr-o dată am aflat ca sunt de fapt în Irak”, a declarat una dintre acuzate. Un argument reluat de celelalte femei. Hotărîrea poate fi atacată în instanţă.

Socialmai mult
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40
15.11.18 - 17:34
15.11.18 - 15:10
15.11.18 - 15:09
15.11.18 - 11:43
15.11.18 - 11:40
14.11.18 - 18:22
14.11.18 - 18:01
14.11.18 - 15:42
14.11.18 - 12:37
13.11.18 - 16:00
13.11.18 - 15:58
13.11.18 - 11:24
12.11.18 - 18:11
12.11.18 - 16:30
12.11.18 - 15:03