Donald Trump critică procedura de destituire: „Este o lovitură de stat”

Preşedintele american Donald Trump a calificat, Marţi seara, procedura de destituire care îl ameninţă drept o „lovitură de stat”, după ce în ultimele zile a lansat atacuri la adresa opoziţiei democrate. „Ajung la concluzia că ceea ce este pe cale să se întîmple nu este o procedură de destituire, este o LOVITURĂ DE STAT care urmăreşte să pună mîna pe puterea poporului, pe votul său, pe libertăţile sale, pe al doilea amendament (al Constituţiei), pe religia sa, pe Armata sa, pe zidul său de la frontieră şi pe drepturile ce i-au fost date de Dumnezeu în calitate de cetăţean al Statelor Unite ale Americii!”, a declarat Preşedintele SUA, conform Agerpres.

Democraţii din Camera Reprezentanţilor au iniţiat săptămîna trecută o anchetă în vederea declanşării unei proceduri de destituire a Preşedintelui. Ei îi reproşează Preşedintelui Donald Trump că i-ar fi cerut omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, într-o conversaţie telefonică purtată în urmă cu două luni, să îl ancheteze pe fostul vice-preşedinte Joe Biden, care se află în prezent într-o poziţie favorabilă în cursa pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat la scrutinul prezidenţial din 2020.

Vladimir Putin, glumind, a promis că va interveni în alegerile din SUA: “O vom face neapărat”

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a răspuns, în glumă, Miercuri, la o întrebare a corespondentului NBC, Keir Simmons, dacă Moscova ar putea să intervină în campania prezidenţială din SUA în 2020, potrivit TASS şi Izvestia. “Vă spun în secret: da, o vom face neapărat”, a spus în glumă Putin, vorbind la forumul internaţional “Săptămîna rusă a energiei” la Moscova. Pe acelaşi ton glumeţ, Putin l-a rugat pe jurnalist să nu spună despre aceasta nimănui, iar apoi, trecînd la ton sobru, a spus că Rusia are destule probleme la ea acasă de care să se ocupe, potrivi Agerpres.

Liderul rus a calificat drept “ridicole” declaraţiile despre o posibilă ingerinţă a Rusiei în alegerile americane din 2020. Procurorul special “Robert Mueller nu a găsit nici o dovadă cu privire la o eventuală complicitate dintre noi şi Trump în cazul precedentelor alegeri, dar şi-a exprimat îngrijorarea că putem face acest lucru pe viitor. Este ridicol”, a insistat Preşedintele rus, citat de TASS.

În Japonia, vor fi graţiați 600.000 de condamnaţi

Guvernul japonez intenţionează să graţieze un număr de aproximativ 600.000 de persoane condamnate pentru infracţiuni minore, măsura ce ar urma să fie luată cu ocazia ceremoniei de urcare pe tron a Împăratului Naruhito din 22 Octombrie, transmite Reuters. Persoanelor graţiate le vor fi ridicate interdicţiile de exercitare a unor drepturi, afirmă cotidianul. În Japonia, persoanelor condamnate şi amendate li se interzice, timp de 5 ani, să obţină licenţe de medici, asistente medicale sau în alte cîteva profesii, scrie Agerpres.

Întrebat despre planurile de amnistie, şeful Secretariatului general al Guvernului, Yoshihide Suga, le-a declarat reporterilor: ”Analizăm în prezent problema cu atenţie. Mă abţin de la a comenta cu privire la detalii”. În 1990, cu ocazia ceremoniei de la urcare pe tron a fostului împărat Akihito, au fost graţiate 2,5 milioane de persoane condamnate.

SUA au testat cu succes o rachetă intercontinentală. “Pentru a ne linişti aliaţii”

Armata americană a anunţat, Miercuri, că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) Minuteman III lansată de la baza din Vandenberg, în California, potrivit AFP. Racheta a parcurs circa 6.750 km, apoi s-a scufundat în atolul Kwajalein din Pacific, potrivit forţelor aeriene. “Testul demonstrează că forţa de descurajare nucleară a SUA este solidă, flexibilă, pregătită şi bine adaptată pentru a contracara ameninţările secolului XXI şi pentru a ne linişti aliaţii”, a precizat într-un comunicat comandamentul forţelor aeriene americane însărcinat cu activitatea de descurajare, Air Force Global Strike Command, potrivit Agerpres. Armata americană a precizat totuşi că acest test “nu este un răspuns sau o reacţie la evenimente mondiale sau la tensiuni regionale”.

Un bărbat a încercat să îşi dea foc în faţa Comisiei Europene la Bruxelles

Un bărbat a încercat să îşi dea foc, Miercuri dimineaţă, în faţa sediului Comisiei Europene la Bruxelles, însă a fost oprit de poliţişti. Potrivit unei surse din Poliție, este vorba de un croat care „voia să atragă atenţia Preşedintelui francez” Emmanuel Macron, asupra problemelor sale de familie, relatează Agerpres. Însă, în acel moment, nu avea loc nici un summit la Bruxelles. Viitorul summit este programat pentru 17 Octombrie. Pe esplanada din faţa clădirii Berlaymont, sediul Executivului european, bărbatul şi-a turnat pe el benzină dintr-un bidon, a scos un strigăt, după care a fost rapid stropit cu apă de forţele de ordine. El a fost imobilizat şi apoi încătuşat la sol de către poliţişti. Bărbatul a fost ulterior dus cu ambulanţa la spital, potrivit sursei, citată de AFP.

În Rusia, consumul de alcool a scăzut cu 43% în ultimii ani

Consumul de alcool în Rusia a scăzut cu 43% în perioada 2003-2016, conform unui raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Conform raportului, scăderea se datorează mai multor măsuri de control implementate de stat în ceea ce privește alcoolul, precum și un imbold către un stil de viață mai sănătos, relatează BBC. De asemenea, scăderea consumului de alcool a avut ca rezultat creșterea speranței de viață în rîndul rușilor. Procentul este surprinzător, avînd în vedere faptul că Rusia este considerată una dintre țările cu cel mai mare consum de alcool din lume. „Consumul de alcool a fost recunoscut de mult ca unul dintre principalii factori ai mortalității în Federația Rusă, în special printre bărbații cu putere de muncă”, se menționează în raport.

În perioada 2003-2018, consumul de alcool și rata mortalității au scăzut, cele mai semnificative schimbări fiind înregistrate în cazul morților provocate de alcool. În anul 2018, speranța de viață din Rusia a atins un punct istoric, de 68 de ani pentru bărbați și de 78 de ani pentru femei. Măsurile luate în perioada Președintelui Dmitri Medvedev pentru reducerea consumului de alcool au inclus restricții de publicitate, taxe mai mari pentru alcool și interzicerea vînzării de băuturi alcoolice în baruri între anumite ore. Restricțiile pe alcool sunt unele dintre cele mai mari schimbări cu care s-au confruntat cetățenii ruși în ultimii ani.

În Moscova, chioșcurile non-stop pline de vodcă, bere și alte băuturi sunt închise de mult. Alcoolul poate fi cumpărat doar din magazine sau firme de livrare, pînă la ora 23:00. Sub această restricție intră și berea, care nici măcar nu era considerată băutură alcoolică în trecut. De asemenea, autoritățile au interzis băutul pe străzi, acest lucru fiind pedepsit cu amenzi usturătoare. Pe lîngă restricții, rușii din clasa de mijloc au abordat un stil de viață mai sănătos, inspirat de stilul occidental și american. Cu toate acestea, în comunitățile sărace, consumul de alcool este încă ridicat, iar băuturile alcoolice preparate în casă sunt extrem de comune.

Donald Trump a sugerat că migranții ar trebui împușcați în picioare

Președintele american Donald Trump a sugerat, în cadrul unei întîlniri din luna Martie, că migranții ar trebui împușcați în picioare, pentru a fi încetiniți după ce trec granița. Informațiile au apărut abia acum în presa americană. În cadrul întîlnirii respective, Donald Trump a cerut închiderea întregii granițe dintre SUA și Mexic, relatează The New York Times, conform CNN. Donald Trump ar fi renunțat la idee după „o săptămînă frenetică de crize prezidențiale de nervi ”, dar a insistat ulterior pentru demiterea oficialilor care s-au opus ideii.

La întîlnirea din luna Martie ar fi fost prezenți, printre alți oficiali americani, consilierul prezidențial Stephen Miller, secretarul pentru Securitate Internă Kirstjen Nielsen, secretarul american de Stat Mike Pompeo, șeful pentru Protecția Vămilor de atunci, Kevin Mc Aleenan, șeful de cabinet Mick Mulvaney, consilierul prezidențial Jared Kushner. „Mă faceți să arăt ca un idiot!” Am candidat pentru asta. Este problema mea”, ar fi strigat Trump în timpul întîlnirii. Informațiile scoase la iveală de The New York Times arată cît de complicată este problema migrației în cadrul Administrației din SUA, avînd în vedere că Președintele nu a reușit momentan să construiască zidul de la frontiera SUA-Mexic, promisiune făcută în cadrul campaniei sale.

Nielsen și Kushner ar fi încercat să discute despre această problemă cu Președintele, insistînd că închiderea granițelor nu îi va împiedica pe migranți să aplice pentru azil. „Vă pasă doar de prietenii voștri din Mexic. Mi-a ajuns. Vreau să fie gata pînă mîine la prînz”, a spus Trump. Ulterior, consilierii prezidențiali l-au îndemnat pe Trump să amîne termenul pentru Vinerea următoare și au insistat față de oficialii mexicani să accepte mai mulți migranți. Miller i-a spus lui Trump că parte din problemă sunt consilierii prezidențiali, care citează restrîngeri legale, și că o rezolvare posibilă ar fi ca migranții să fie respinși la graniță. Pînă la mijlocul săptămînii următoare, Trump ar fi abandonat ideea și a sugerat opțiunea impunerii de tarife.

„Președintele era frustrat și cred că și-a luat un moment să apese butonul de resetare. Președintele voia să fie rezolvată repede problema”, a declarat Thomas Homan, șeful de atunci al Autorității pentru Imigranți și Vămi (ICE).

O bandă de spărgători români a speriat Anglia

O bandă de români care a spart 76 de case în Marea Britanie, punînd mîna pe bani și bijuterii în valoare totală de peste 850.000 de lire sterline (aproximativ 900.000 de euro), a fost prinsă după ce Poliția l-a prins din întîmplare pe liderul grupului. Cătălin Zaharia, Constantin Stoian, Marian Molocia, Daniel Stoian și Florina Spiru și-au recunoscut faptele, după ce în locuința șefului grupului a fost descoperită o adevărată „Peștera a lui Aladin” cu bunuri furate, relatează BBC NEWS.Amprenta pantofului lui Zaharia a fost identificată la o serie de case sparte în zone rezidențiale din Midlands. Spărgătorii au fost condamnați pentru jefuirea a 76 de proprietăți, însă anchetatorii bănuiesc că numărul spargerilor este mult mai mare, de ordinul sutelor.

Procurorul Graham Russell a declarat: „Era o bandă foarte bine organizată și profesionistă și există probe care arată că toate operațiunile lor erau coordonate din România. <Creierul> operațiunilor se află dincolo de graniță”. Potrivit instanței, doi dintre membrii bandei au fost surprinși de camere de supraveghere în timp ce foloseau cearșafuri de pat pentru a escalada gardul unei case din Birmingham. Zaharia a fost reținut după ce a fost prins la volanul unei mașini fără acte, în portbagajul căreia polițiștii au găsit o geantă cu bijuterii care s-au dovedit a fi furate. Ulterior, ADN-ul său a fost descoperit la peste 30 de locuințe sparte, în decurs de trei ani. El și cei patru complici au fost arestați în luna Decembrie. Procurorul Russell a spus: „Sper să nu exagerez cînd spun că locuința lor era ca peștera lui Aladin, plină cu bijuterii furate”.

Inițial, spărgătorii au negat toate acuzațiile, dar în fața probelor - urme de sînge și amprente - au recunoscut totul. Florina Spiru nu a fost direct implicată în spargeri, dar participa activ la valorificarea bunurilor și spălarea banilor furați. În telefonul ei au fost descoperite imagini cu ea ținînd banii furați în mînă sau pe pat. Anchetatorii au descoperit că banda era extrem de bine organizată, pînă în cele mai mici amănunte. De asemenea, banda avea o „dimensiune internațională”, bunurile furate ajungînd în România, dar și în Spania sau chiar India. Sergentul Sandy Thompson a declarat: „Bănuim că în rețea erau implicate și persoane din România și în momentul de față colaborăm cu autoritățile române pentru a le aduce în fața Justiției”.

Catalin Zaharia, 30 de ani, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, Florina Spiru, 28 de ani, patru ani și jumătate de închisoare, Constantin Stoian, 30 de ani, patru ani de închisoare, Marian Molocia, 27 de ani, șase ani și patru luni de închisoare,
Daniel Stoian, 35 de ani, patru ani de închisoare. Toți aveau domiciliu stabil în Marea Britanie.

Lavrov: Sancțiunile împotriva Rusiei nu au funcționat și nu vor funcționa niciodată

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei nu au funcționat și nu vor funcționa niciodată, în contextul în care senatorii americani Marco Rubio și Ben Cardin au sugerat introducerea unor noi sancțiuni împotriva unor oficiali ruși, potrivit TASS, citată de Mediafax.

„Rubio și Cardin sunt cunoscuți pentru atitudinea lor anti-rusă. Toți cei care au măcar o fărîmă de maturitate politică au înțeles deja că sancțiunile nu funcționează în modul în care vor ei. Cred că nu vor funcționa niciodată”, a spus Lavrov. „Avem un tărîm plin de bogății. Suntem demni. Și avem o Armată. Această combinație ne permite să fim foarte încrezători”, a adăugat ministrul.

Marți, senatorul republican Marco Rubio și senatorul democrat Ben Cardin i-au solicitat secretarului american de Stat, Mike Pompeo, și secretarului Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, să impună sancțiuni împotriva oficialilor ruși care se fac responsabili de persecutarea membrilor și simpatizanților opoziției din Rusia. Pe lista oficialilor împotriva cărora cei doi senatori solicită impunerea de sancțiuni se numără Procurorul General Iuri Chaika și ministrul Justiției, Alexander Konovalov.

SUA vor impune tarife vamale pentru produse europene în valoare de 7,5 miliarde dolari

Statele Unite au cîștigat, Miercuri, aprobarea Organizației Mondiale a Comerțului de a impune tarife vamale majorate pentru bunuri europene în valoare de 7,5 miliarde de dolari, relatează Reuters, potrivit mediafax. Decizia a fost luată pentru ceea ce Washingtonul a reclamat ceea ce consideră a fi subvenţii ilegale acordate de Uniunea Europeană grupului aeronautic Airbus, SUA amenințînd declanșarea unui război comercial transatlantic, pe măsură ce economia globală se clatină.

OMC a constatat că atît Airbus, cît și rivala sa americană Boeing au primit subvenții ilegale de miliarde de dolari, fiind vorba despre cea mai mare dispută comercială corporativă din lume, cu o durată de peste un deceniu. Înainte ca orice tarife să poată fi impuse, organul OMG de soluționare a litigiilor trebuie să adopte, în mod oficial, raportul Tribunalului de Arbitraj, într-un proces preconizat să dureze între 10 zile și 4 săptămîni. Următoarea întîlnire este programată în 28 Octombrie, dar Washington ar putea solicita o ședință specială la 10 zile după publicarea raportului Tribunalului de Arbitraj. Analiştii susţin că orice nouă dispută ameninţă să înrăutăţească schimburile comerciale transatlantice care sunt deja tensionate de tarifele vamale suplimentare introduse de Washington pentru importurile de oţel din UE şi de ameninţările privind introducerea unor tarife suplimentare pentru automobilele europene.

Ca reacția, UE a declarat, Miercuri, că acţiunea Statelor Unite de a impune sancțiuni comerciale asupra importurilor din UE va fi neproductivă și ar risca să provoace daune pe ambele ţărmuri ale Atlanticului. Comisia Europeană, care supraveghează politicile comercială din 28 de state europene, a declarat că impunerea reciprocă de măsuri nu vor aduce decît prejudicii companiilor și cetățenilor de pe ambele maluri ale Atlanticului. Instituția a susținut că cele două părți ar trebui să ajungă la o soluționare echitabilă. „Dacă SUA decid să impună contramăsuri autorizate de OMC, va împinge UE într-o situație în care nu vom avea altă opțiune decît să facem același lucru”, a declarat Comisia, conform sursei citate.

Putin: Nord Stream 2 va fi construit cu sau fără Danemarca

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a afirmat, Miercuri, că „mica” Danemarcă este supusă la presiuni pentru a bloca construcţia gazoductului Nord Stream 2, dar a promis că, dacă va fi necesar, gazoductul va fi construit prin ocolirea apelor teritoriale ale Danemarcei, informează AFP, potrivit agerpres.

Compania care promovează gazoductul Nord Stream 2 a propus mai multe rute posibile pentru amplasarea gazoductului Nord Stream 2 prin apele teritoriale ale Danemarcei, în încercarea de a depăşi obiecţiile ridicate de autorităţile de la Copenhaga faţă de acest proiect. Gazoductul Nord Stream 2 este criticat de SUA, precum şi de mai multe state din Europa de Est, Marea Baltică şi Nordul Europei, care se tem că Nord Stream 2 va creşte dependenţa UE de Moscova.

„Danemarca este o ţară mică şi este supusă la presiuni puternice. Depinde de ea să dea dovadă că este independentă şi îşi exercită suveranitatea sau nu. În caz contrar, există alte rute”, a afirmat Preşedintele Rusiei la un forum pe energie organizat la Moscova. „Aceasta va costa mai mult şi ne va întîrzia puţin, însă proiectul va fi finalizat oricum”, a adăugat Putin. La rîndul său, Viktor Zubkov, preşedintele Consiliului de Administraţie al Gazprom, a anunţat că gazoductul Nord Stream 2 este construit în proporţie de 83%, fiind amplasate conducte cu o lungime de peste 2.000 de kilometri, adăugînd că proiectul a ajuns practic în apele teritoriale daneze. „Am avea nevoie de patru-cinci săptămîni pentru a-l termina”, în cazul în care vom obţine aprobarea Danemarcei, a adăugat Zubkov.

Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a declarat că el mizează în continuare pe obţinerea acestei autorizaţii din partea autorităţilor daneze. „Proiectul este implementat. Ne aşteptăm la o decizie din partea Danemarcei cu privire la emiterea autorizaţiei. În mod clar, există alte opţiuni în cazul lipsei autorizaţiei. Singura problemă este că proiectul va fi uşor mai scump şi va avea nevoie de mai mult timp pentru a fi implementat. Cu toate acestea, ne aşteptăm în continuare ca proiectul să fie implementat în ruta propusă, pentru care a fost solicitată autorizaţia. Nu vedem motive pentru care să fie refuzată emiterea autorizaţiei”, a spus Novak.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lîngă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, pînă la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Academia Suedeză: Laureaţii Nobelului pentru literatură din 2018 şi 2019 vor beneficia de o ”faimă amplă”

Mats Malm, purtătorul de cuvînt al Academiei Suedeze, instituţia care decernează premiul Nobel pentru literatură, s-a declarat încrezător că laureaţii din 2018 şi din 2019 ai acestui prestigios trofeu literar, ale căror nume vor fi anunţate împreună săptămîna viitoare, vor fi priviţi în condiţii de egalitate pe plan internaţional şi se vor bucura de o „faimă amplă”, informează DPA, potrivit agerpres. „Premiile şi laureaţii din 2018 şi 2019 sunt la fel de stimaţi, iar noi credem că atenţia şi faima vor fi ample pentru ambii laureaţi”, a declarat, Miercuri, purtătorul de cuvînt al instituţiei suedeze, într-un e-mail transmis redacţiei DPA. Mats Malm va anunţa numele laureaţilor premiului Nobel pentru literatură pe 2018 şi pe 2019 în data de 10 Octombrie.

Atribuirea premiului Nobel pentru literatură din 2018 a fost amînată cu un an, după ce Academia Suedeză a fost puternic afectată de un scandal. Controversele au inclus o presupusă încălcare a normelor ce reglementează conflictul de interese şi un caz de agresiune sexuală care l-a vizat pe soţul unei membre a academiei, poeta Katarina Frostenson. Ea a părăsit instituţia în acest an. Soţul ei, Jean-Claude Arnault, a fost condamnat pentru două acuzaţii de viol, în decembrie.

Instituţia suedeză a fost nevoită să se reorganizeze. „Am lucrat intens la consolidarea organizaţiei noastre, la clarificarea proceselor şi la definirea responsabilităţilor”, a declarat Mats Malm, profesor de teoria literaturii la Universitatea din Goteborg. El a fost ales în calitate de membru al Academiei Suedeze în Decembrie 2018 şi a preluat funcţia de secretar permanent în luna Iunie. Secretarul permanent al Academiei Suedeze îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvînt al instituţiei.

Unul dintre rezultatele crizei din 2018 a fost acela că regulamentele din statutul Academiei Suedeze, formulate în 1786, au fost revizuite, permiţînd membrilor – care sunt aleşi pe viaţă – să demisioneze şi să părăsească instituţia. Un alt rezultat a fost decizia de a include un comitet extern alcătuit din cinci membri în procedura de sprijinire a activităţilor Academiei „pentru a asigura o gamă mai largă de perspective şi de competenţe”, a precizat Mats Malm.

Premiul Nobel pentru literatură, atribut pentru prima dată în 1901, este unul dintre premiile create după moartea industriaşului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform testamentului acestuia.

Peste 1.000 de persoane s-au înecat încercînd să traverseze Mediterana în 2019

Peste 1.000 de persoane s-au înecat pînă acum în 2019 încercînd să traverseze Mediterana pentru a ajunge în Europa, a anunţat Miercuri agenţia ONU pentru refugiaţi, citată de DPA, potrivit agerpres. Se presupune că aproximativ 1.028 de persoane au murit pînă Marţi, a declarat Dominik Bartsch, reprezentant al Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţii (UNHCR) în Germania. În 2018, UNHCR a anunţat 2.277 de decese şi persoane dispărute.

Europa trebuie să facă faţă responsabilităţilor sale, a spus Bartsch. „Acesta este al şaselea an consecutiv cînd mai mult de 1.000 de oameni s-au înecat în Mediterana”, a menţionat Bartsch. „Această situaţie este un fiasco moral şi absolut inacceptabilă”, a adăugat el.

În virtutea unui acord încheiat recent între Germania, Franţa, Italia şi Malta, solicitanţii de azil salvaţi pe mare şi aduşi pe uscat vor fi distribuiţi între statele membre participante ale UE în patru săptămîni. Scopul este de a avea o reglementare care să se aplice tuturor statelor UE. În prezent, prima ţară de intrare a unui refugiat pe teritoriul european este responsabilă cu prelucrarea cererii de azil. „Trebuie pus în aplicare un mecanism viabil pentru ca oamenii salvaţi în Mediterana să nu rămînă în bărci ca ostatici timp de săptămîni în condiţii deseori nedemne”, a spus Bartsch. Nu este vorba despre o garanţie de a avea dreptul să rămînă. „Dar aceşti oameni trebuie să aibă dreptul de a-şi prezenta cererea de azil”, a adăugat el.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), aproape două treimi din decesele confirmate de migranţi în Mediterana se produc în timpul călătoriilor din Africa de Nord în Italia. De la începutul anului 2014, cel puţin 15.000 de persoane au murit traversînd Mediterana.