Realitatea internationala pe scurt (3 Martie 2018)

Prim-ministrul olandez nu este de acord cu ideea unei UE „tot mai strînse“

Premierul olandez, Mark Rutte, a respins ideea potrivit căreia Uniunea Europeană va intra pe o cale inevitabilă a unei integrări tot mai strînse după ce Marea Britanie va părăsi, anul viitor, blocul comunitar. Totodată, relatează Reuters, Rutte s-a pronunţat în favoarea acordării de fonduri în special pentru proiectele cu beneficii economice. Într-un discurs susţinut la Berlin, premierul Olandei a criticat limbajul despre o „Uniune tot mai strînsă“ consacrat în tratatele europene, afirmînd că  blocul comunitar ar trebui să intervină numai acolo unde acţiunea sa este adecvată şi să facă acest lucru folosindu-se de un buget mai mic. El s-a distanţat de ceea ce a numit o viziune romantică asupra unei uniuni politice europene, afirmînd chiar că tocmai această obsesie a unei integrări tot mai profunde a fost un factor major în decizia britanicilor din 2016 de a părăsi blocul comunitar.  

În ceea ce priveşte bugetul UE, Rutte a afirmat: „Lăsaţi-mă să fiu foarte clar. Scopul meu pentru bugetul multianual este acesta: nici o creştere a contribuţiilor, ci rezultate mai bune în cadrul unui buget mai mic“. UE27 nu poate acoperi lacuna provocată de Brexit şi nu putem înfrunta secolul XXI cu un buget care reflectă realităţile din urmă cu decenii“, a adăugat el. „Există multe discuţii despre noile priorităţi ale UE: sustenabilitate, climă, securitate, migraţie, inovaţie. Finanţarea noilor priorităţi va avea inevitabil un impact asupra programelor curente şi subvenţiilor. Dar să fim realişti: 70% din cheltuielile UE se duc spre agricultură şi fondurile structurale. Să cheltuim mai puţin pentru acestea ar însemna să facem loc noilor priorităţi. Este timpul pentru a face alegeri. Şi pentru a pune în practică ce spunem“, a mai spus premierul Olandei.

În România, există peste 23.000 de locuri de muncă vacante la nivel naţional

Peste 23.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, cele mai multe fiind în Bucureşti şi în judeţele Prahova, Arad şi Timiş. Mai puţin de o sută de locuri de muncă disponibile sunt în judeţele Giurgiu, Vrancea, Suceava, Covasna, Botoşani, Bacău şi Caraş-Severin, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit statisticii ANOFM, la nivel naţional sunt disponibile 23.113 locuri de muncă, cele mai multe fiind în Bucureşti, respectiv 8.222. Peste o mie de posturi disponibile sunt în judeţele Prahova – 1.820, Arad – 1.707 şi Timiş – 1.167, dar există locuri vacante şi în județele Dolj – 704, Iaşi – 648, Sibiu – 612, Vîlcea – 513, Braşov – 480, Alba – 467, Hunedoara – 427, Ilfov – 393, Olt – 368, Constanţa – 364, Galaţi – 357, Argeş – 349, Maramureş – 336, Neamţ – 325, Vaslui – 294, Harghita – 263, Gorj – 254, Bistriţa Năsăud – 250, Bihor – 234, Satu Mare – 220, Mehedinţi – 213, Mureş – 212, Teleorman – 202, Sălaj – 182, Brăila – 180, Dîmboviţa - 179, Călăraşi – 168, Cluj – 166, Tulcea – 161, Buzău –  146, Ialomiţa – 124. Mai puţin de o sută de locuri vacante sunt în judeţele Giurgiu – 91, Vrancea – 68, Suceava – 60, Covasna – 59, Botoşani – 54, Bacău – 48 şi Caraş-Severin – 26.

La nivel naţional, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: manipulant mărfuri (2.305), mercantizor (1.709), lucrător comercial (1.360), agent de securitate (1.271), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (883), muncitor necalificat în industria confecţiilor (806), confecţioner-asamblor articole din textile (641), şofer autocamion/mașină de mare tonaj (479), paznic (473), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli, zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (456).

Vremea severă din Europa a produs moartea a 60 de persoane

Numărul persoanelor care au murit din cauza condiţiilor meteorologice severe în Europa a crescut la 60, scrie BBC, care precizează că în România au murit două persoane, iar în Polonia au fost 23 de victime. Deşi adăposturile au fost deschise, în Europa peste 60 de persoane au murit din cauza frigului, conform datelor AFP. În Irlanda, majoritatea zborurilor au fost suspendate iar mii de persoane au rămas fără curent electric, conform news.ro. Aeroporturile din Dublin şi Cork au anulat toate zborurile cel puţin pînă Sîmbătă iar toate şcolile din ţară au fost închise. Forţele armatei au fost chemate pentru a-i ajuta pe civili atît în Marea Britanie, cît şi în Irlanda. În unele părţi din zona centrală a Italiei, din cauza gheţii au fost închise mai multe drumuri şi căi ferate. De asemenea, patru persoane au murit Vineri în Alpii francezi din cauza unei avalanşe. În Ucraina, toate şcolile şi instituţiile de învăţămînt universitar şi post-universitar au fost închise pentru a economisi gazele, după ce furnizorul din Rusia a refuzat să mai livreze. În Polonia, majoritatea celor care au murit erau oameni ai străzii. Decesele au fost cauzate de o combinaţie între frigul extrem de afară şi consumul de alcool. În ultima săptămînă, condiţiile meteorologice severe au cauzat două decese în România, Italia, Serbia şi Slovenia, şapte morţi în Slovacia, şase în Cehia, cîte cinci în Lituania şi Franţa şi cel puţin trei în Spania. În Marea Britanie o singură persoană a decedat, la fel ca în Olanda, Suedia şi Norvegia.

Manifestații la Kiev. Cel puţin zece răniți și 50 de arestări

Cel puţin zece persoane au fost rănite şi 50 au fost arestate, Sîmbătă, la Kiev în cursul unor confruntări între poliţie şi manifestanţi anticorupţie care au amplasat o tabără de corturi în apropierea sediului Parlamentului, relatează AFP. ‘Şase manifestanţi au avut nevoie de îngrijiri medicale, patru poliţişti au fost răniţi’ în urma confruntărilor, a declarat comandantul Poliţiei din Kiev, Andriy Kryshchenko, pentru canalul de televiziune ‘112’. Un număr de 50 de persoane care au opus rezistenţă forţelor de poliţiei au fost arestate, a adăugat el, conform agerpres.

Zeci de susţinători ai fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili şi-au instalat corturile în luna Octombrie şi au organizat în mod constant mitinguri cerînd demisia Preşedintelui Petro Poroşenko. Potrivit comandantului Poliţiei, forţele de ordine au intervenit împotriva instalării taberei de către opozanţi. Ei sunt anchetaţi pentru că au încercat, la sfîrşitul anului 2017, să ocupe o clădire în centrul capitalei Kiev.

În Germania, numărul turcilor solicitanți de azil este în creștere

Germania acceptă un număr din ce în ce mai mare de solicitanţi de azil din Turcia, potrivit unor cifre difuzate de Ministerul de Interne şi citate de publicaţii ale grupului german Funke Media Group, relatează DPA. În Ianuarie, au fost acceptate 410 cereri de la solicitanţii de azil turci, o rată de 38,2%, au indicat cifrele citate. Anul trecut, rata de acceptare era de numai 6,4%, ajungînd la 22% în Iulie. ‘Rata ridicată arată că Turcia nu respectă legea şi nu este democratică’, a declarat deputatul Partidului Stîngii, Sevim Dagdelen, care are origine turcă. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a impus o stare de urgenţă după puciul eşuat din Iulie 2016 şi a declanşat o campanie de reprimare a adversarilor săi politici. Aproximativ 50.000 de oameni au fost închişi, în timp ce alţi 150.000 de funcţionari publici au fost concediaţi sau suspendaţi. Uniunea Europeană a acuzat Turcia de ignorare a statului de drept şi a drepturilor omului, în timp ce Ankara respinge în mod constant aceste acuzaţii.

Putin solicită SUA să prezinte dovezi concrete privind ingerinţa în alegerile din SUA

Preşedintele Vladimir Putin a cerut ca SUA să trimită dovezi concrete care să confirme faptul că cetăţeni ruşi sunt implicaţi în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2016, potrivit unui interviu difuzat de NBC TV, relatează Reuters.
Procurorul special Robert Mueller a acuzat 13 cetăţeni ruşi şi trei firme luna trecută de ingerinţă în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2016, apreciind că este vorba de o conspiraţie pentru susţinerea lui Donald Trump şi îndepărtarea lui Hillary Clinton. 'Trebuie să văd în primul rînd ce au făcut. Daţi-ne materiale, informaţii', a declarat Putin în interviul difuzat vineri noaptea. 'Nu putem răspunde la aceasta, dacă ei nu încalcă legile ţării', a declarat Putin prezentatoarei Megyn Kelly de la NBC, după ce a fost întrebat dacă Moscova va lua măsuri împotriva celor menţionaţi.
Jurnalista a menţionat unele dintre acuzaţiile privind ingerinţa Rusiei aduse de biroul procurorului Mueller şi de alţi oficiali americani, între care difuzarea de informaţii false online. 'Cu tot respectul faţă de dumneavoastră personal, cu tot respectul datorat pentru Congres, trebuie să aveţi oameni cu studii juridice (...)', a spus Putin zîmbind. El a spus că autorităţile din SUA ar trebui să trimită procurorului general al Rusiei o cerere oficială. 'Aceasta trebuie să treacă prin canale oficiale, nu prin presă sau strigăte şi urlete în Congresul Statelor Unite', a afirmat de asemenea Putin.

Mai multe anchete sunt efectuate în prezent de Congres şi de procurorul special Robert Mueller asupra ingerinţei Rusiei în timpul campaniei prezidenţiale din 2016 pentru a-l avantaja pe Donald Trump şi asupra unei eventuale complicităţi între Moscova şi echipa sa de campanie.

 

Socialmai mult
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28
20.09.18 - 14:20
20.09.18 - 14:19
20.09.18 - 11:58
20.09.18 - 11:51
19.09.18 - 18:57
19.09.18 - 18:52
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50
19.09.18 - 15:43
19.09.18 - 14:30
19.09.18 - 14:15
19.09.18 - 12:32
19.09.18 - 12:27
18.09.18 - 18:28
18.09.18 - 18:27
18.09.18 - 17:43
18.09.18 - 12:28