În Danemarca, a fost furată o sticlă de votcă din aur şi argint în valoare de 1,3 milioane de dolari

O sticlă de votcă foarte scumpă, estimată la peste un milion de dolari, a fost furată din capitala daneză, Copenhaga, a confirmat Miercuri poliţia, citată de DPA. Sticla rară de votcă Russo-Baltique valora 1,3 milioane de dolari, potrivit deţinătorului său, Brian Engberg, care posedă o importantă colecţie cu sortimente de votcă. Engberg a dat publicităţii o fotografie cu sticla şi imagini surprinse de camera de supraveghere în care se poate vedea un tînăr cu faţa acoperită, care poartă o şapcă de baseball. Engberg a declarat postului de televiziune TV2 că preţioasa sticlă, realizată din circa trei kilograme de aur şi trei kilograme de argint, nu este asigurată. Sticla, care a apărut anterior în serialul de televiziune ''House of Cards'', era împrumutată de la fabrica Dartz din Rusia, a precizat Engberg. (AGERPRES.RO)

În Lituania se adoptă modelul polonez: familiile cu copii vor fi sprijinite financiar de stat

Începînd cu 2018, părinții din Lituania pot aplica pentru a primi ajutor guvernamental pentru fiecare copil minor, informează The News. Fiecare copil minor va primi un ajutor lunar de 30 de euro, în timp ce familiile cu venituri mici și cele cu mai mult de trei copii vor prim 58,5 euro. „Luăm exemplul Poloniei, unde programul 500+ funcționează bine”, a spus Tomas Tomilinas, vicepreședintele partidului Fermierilor și a Uniunii Verzilor, din Lituania. Inițiativa i-a aparținut grupului parlamentar al minorității poloneze, care deține șase mandate în Parlamentul Lituaniei. Cu toate acestea, reprezentații grupării susțin că partidul de guvernămînt a prevăzut o sumă prea mică pentru fiecare copil. Wanda Krawczonok, parlamenatar din partea partidului minorității poloneze, a spus că alocația ar trebui să fie în același quantum ca în Polonia, respectiv 120 de euro pe lună, de copil. Răspunsul Executivului a fost că va crește anual alocația, astfel încît în 2020 să ajungă la 100 de euro pentru fiecare copil, precizează sursa citată. În Aprilie 2016, Guvernul conservator al Poloniei a inaugurat programul 500+, prin care fiecare copil din familiile cu venituri mici și pentru fiecare al doilea copil din celelalte familii, primește de la stat 500 de zloți pe lună. Partidul de guvernămînt de la Varșovia a afirmat că măsură a redus nivelul sărăciei la jumătate și aproape a eradicat sărăcia la copii. De asemenea, un efect al acestei măsuri a fost o creștere a ratei demografice.

Un elicopter militar rusesc s-a prăbuşit în Siria, iar ambii piloţi au murit

Un elicopter militar rusesc Mi-24 s-a prăbuşit în Siria la 31 Decembrie din cauza unei defecţiuni tehnice, iar ambii piloţi au murit, a anunţat Miercuri ministerul rus al Apărării, relatează site-ul agenţiei Reuters. "La 31 Decembrie, un elicopter rusesc Mi-24 s-a prăbuşit în timpul unui zbor spre aerodromul Hama din Siria, din cauza unei defecţiuni tehnice", se arată într-un comunicat al ministerului de la Moscova. Cei doi piloţi au murit în urma aterizării forţate, la aproximativ 14 kilometri de aerodrom. Inginerul de zbor a fost rănit, fiind evacuat de către o echipă de salvare şi transportat la baza aeriană din Khmeimim, unde a beneficiat de asistenţă medicală. Incidentul nu a fost provocat de un atac asupra elicopterului, a subliniat ministerul rus al Apărării.

Manifestaţii proguvernamentale în Iran

Zeci de mii de persoane participă, Miercuri, la manifestaţii proguvernamentale în mai multe oraşe din Iran, după şase zile de proteste violente împotriva dificultăţilor economice şi a faptelor de corupţie din ţară, relatează site-ul agenţiei Reuters. Televiziunea de stat a difuzat imagini în direct de la mitinguri din oraşele Teheran, Kermanshah, Ahvaz, Ilam şi Gorgan, unde demonstranţii fluturau steaguri iraniene şi afişau fotografii cu liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei. Au fost promovate scandările "Sîngele din venele noastre este un dar pentru conducătorul nostru", "Nu vom lăsa singur liderul" şi "Insurgenţii răzvrătiţi ar trebui executaţi". Totodată, manifestanţii proguvernamentali au susţinut că "mîinile ascunse" ostile din Iran - "conduse din Statele Unite, Israel şi Marea Britanie" - ar trebui să fie tăiate. În încercarea de a controla fluxul de informaţii şi de a bloca apelurile la proteste antiguvernamentale, autorităţile de la Teheran au restricţionat accesul la aplicaţia de mesagerie Telegram şi la platforma de socializare Instagram. Cel puţin nouă persoane au fost ucise, Marţi, în timpul protestelor antiguvernamentale din Iran, astfel că bilanţul victimelor a ajuns la 22 morţi de la izbucnirea conflictului. Peste 550 de manifestanţi au fost reţinuţi de către poliţie începînd de Joia trecută. Demonstranţii se declară nemulţumiţi în privinţa dificultăţilor economice şi a faptelor de corupţie din ţară. Scandările l-au vizat pe liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, precum şi conducerea clericală care se află la putere de la revoluţia din 1979.

Coreea de Nord redeschide canalul de comunicare cu Sud-coreenii

Coreea de Nord a anunţat, Miercuri, că va redeschide canalul de comunicare cu Sud-coreenii, după ce liderul Kim Jong-Un a apreciat răspunsul Seulului la oferta sa de pace în vederea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la PyeongChang 2018, relatează site-ul agenţiei Yonhap. Coreea de Nord va deschide linia de dialog în localitatea Panmunjom, aflată în zona demilitarizată dintre cele două ţări, la ora locală 15.00, a anunţat televiziunea Nord-coreeană de stat. "Aplicînd o decizie a conducerii, vom avea un contact strîns cu Sud-coreenii într-o manieră sinceră şi fidelă. Urmează să discutăm problemele legate de organizare şi posibila trimitere a delegaţiei noastre", a spus Ri Son-Gwon, şeful agenţiei pentru afaceri inter-coreene de la Phenian. Oficialul Nord-coreean a mai precizat că liderul Kim Jong-Un "a salutat şi a apreciat foarte mult" susţinerea preşedintelui Sud-coreean Moon Jae-In pentru oferta sa de pace. "Liderul a subliniat că îmbunătăţirea totală a legăturilor inter-coreene depinde de Coreea de Nord şi de Coreea de Sud", a mai transmis Ri Son-Gwon. În Februarie 2016, Coreea de Nord a întrerupt două canale de comunicare inter-coreene - o linie telefonică instalată la biroul de legătură din localitatea de armistiţiu şi un canal militar - în semn de protest faţă de închiderea unui complex industrial comun. Din punct de vedere tehnic, liniile telefonice nu sunt distruse, dar canalul de dialog nu este operaţional. Dacă aceste discuţii inter-coreene vor avea loc, vor fi primele începînd din Decembrie 2015. Nici una dintre cele două părţi nu a clarificat dacă denuclearizarea Peninsulei Coreene va fi abordată în timpul eventualelor discuţii. Într-un discurs de Anul Nou, Kim Jong-Un a spus că Phenianul este deschis la dialog cu Seulul, exprimîndu-şi dorinţa ca ţara să participe la Jocurile Olimpice de Iarnă care vor avea loc în Coreea de Sud în perioada 9-25 Februarie. Purtătorul de cuvînt al preşedinţiei Sud-coreene, Yoon Young-Chan, a declarat că deschiderea canalului de comunicare are o "importanţă semnificativă", deoarece ar putea duce la un dialog constant.

SUA nu vor lua în serios eventuale discuţii inter-coreene dacă nu au legătură cu programul nuclear

Ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley, a avertizat regimul din Coreea de Nord să nu desfăşoare alte teste cu rachete balistice şi a anunţat că Washingtonul nu va lua în serios eventuale discuţii inter-coreene dacă nu au legătură cu programul nuclear al Phenianului, relatează site-ul agenţiei Reuters. Haley a precizat că Statele Unite au primit rapoarte potrivit cărora regimul Nord-coreean ar pregăti lansarea unei noi rachete balistice. "Sper că acest lucru nu va întîmpla. Dar dacă se întîmplă, trebuie să luăm măsuri mai dure împotriva regimului Nord-coreean. Coreea de Nord poate vorbi cu oricine doreşte, dar SUA nu vor recunoaşte aceste discuţii pînă cînd va fi de acord să interzică armele nucleare pe care le deţin", a spus ambasadorul american la ONU.

Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat al SUA, Heather Nauert, a declarat că regimul Nord-coreean ar putea "încerca să provoace un fel de neînţelegere" între Statele Unite şi Coreea de Sud şi a adăugat că doar conducerea de la Seul poate decide cu cine să discute. "Suntem foarte sceptici în privinţa sincerităţii lui Kim Jong-Un faţă de intenţia de a dialoga", a mai spus Nauert.

Cu orgoliul rănit, Trump se laudă în faţa lui Kim Jong-Un: ‘Butonul meu nuclear este mai mare şi mai puternic’

Preşedintele american Donald Trump l-a ironizat Marţi pe omologul său Nord-coreean, afirmînd că are un buton nuclear „mai mare şi mai puternic” decît Kim Jong-Un, relatează France Presse, conform agerpres. „Liderul Nord-coreean Kim Jong-Un tocmai a afirmat că ‘butonul nuclear este pe biroul său în permanenţă’, informaţi-l că eu am de asemenea un buton nuclear şi acesta este mult mai mare şi mai puternic decît al lui. Şi el funcţionează”, a scris pe Twitter preşedintele american. Kim Jong-Un se servise de discursul adresat naţiunii de Anul Nou pentru a repeta că ţara sa este un stat nuclear deplin, avertizînd că el are în permanenţă la îndemînă „butonul atomic”.

Ungaria şi Polonia doresc să aibă un cuvînt de spus privind viitorul Europei, a declarat Viktor Orban

Ungaria şi Polonia doresc să aibă un cuvînt de spus cu privire la viitorul Europei şi resping ferm sistemul redistribuirii migranţilor în statele Uniunii Europene pe baza unor cote obligatorii, a declarat premierul ungar Viktor Orban, după întîlnirea avută Miercuri, la Budapesta, cu omologul său polonez Mateusz Morawiecki, transmite Reuters. ''Politica Uniunii Europene în domeniul migraţiei a eşuat'', a spus Orban.
''Dorim să avem un cuvînt de spus, întrucît aceste ţări (din Europa Centrală) au o viziune despre viitorul Europei'', a adăugat şeful Executivului ungar. Viktor Orban, un aliat de mult timp al Varşoviei în interiorul UE, a declarat în Decembrie că Ungaria va bloca orice acţiune privind eventuala retragere a dreptului de vot al Poloniei în cadrul Consiliului UE şi al Consiliului European. ''Grupul de la Vişegrad este o parte esenţială a Europei Centrale şi a Uniunii Europene. El conferă Uniunii o creştere economică solidă, securitate, stabilitate politică şi o atitudine proeuropeană'', a declarat, la rîndul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki. Referitor la migraţie, Morawiecki a reafirmat poziţia Poloniei conform căreia 'statele membre trebuie să aibă dreptul de a decide pe cine primesc' pe teritoriul lor. El a subliniat că ţările din V4 - Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia - împărtăşesc aceeaşi poziţie cu privire la Brexit şi la politica UE în domeniul apărării. (AGERPRES.RO)

Turcia aruncă ”bomba”: Trump şi Netanyahu susţin protestele din Iran

Ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu a declarat Miercuri la CCN Turk că premierul israelian Benjamin Netanyahu şi preşedintele american Donald Trump susţin protestele antiguvernamentale din Iran, relatează agenţia Reuters. Cavusoglu a mai spus, potrivit canalului de televiziune, că Turcia este împotriva intervenţiilor străine în Iran. De mai multe zile, în Iran au loc manifestaţii împotriva dificultăţilor economice şi a puterii. În total, 21 de persoane au fost ucise în violenţe de la debutul acestor proteste pe 28 Decembrie la Machhad (Nord-Estul Iranului). În cadrul aceluiaşi interviu, Cavusoglu a mai spus că Turcia nu le-a dat nici o asigurare Statelor Unite ale Americii în soluţionarea unei disputei de luni de zile care a dus la suspendarea de către cele două ţări a serviciilor de acordare a vizei, a precizat CNN Turk. Şeful diplomaţiei turce a anunţat de asemenea că se va întîlni Sîmbătă cu omologul său german Sigmar Gabriel.

SUA cer ‘reuniuni de urgenţă’ la ONU pe marginea situaţiei tensionate din Iran

Ambasadoarea SUA la ONU Nikki Haley a cerut Marţi ‘reuniuni de urgenţă ale Consiliului de Securitate la New York şi Consiliului pentru drepturile omului la Geneva’ pentru a discuta situaţia din Iran şi ‘libertatea’ cerută de poporul iranian, relatează AFP. ‘Nu trebuie să fim tăcuţi. Poporul din Iran îşi cere libertatea’, a adăugat diplomata americană, fără a menţiona cînd ar putea avea loc aceste două reuniuni. Ambasadoarea americană a respins cu fermitate afirmaţiile unor lideri iranieni care au acuzat ţări străine că se află în spatele manifestaţiilor care au loc în ţară de mai multe zile. ‘Ştim cu toţii că este complet fals. Manifestaţiile sunt spontane în totalitate’ şi ‘au loc practic în toate oraşele din Iran’, a dat asigurări Nikki Haley. ‘Libertăţile înscrise în Carta Naţiunilor Unite sunt atacate în Iran’ şi ‘comunitatea internaţională are un rol’ pe acest subiect, a afirmat de asemenea responsabilul american, justificînd cererea sa pentru reuniuni de urgenţă la ONU.

Preşedintele Bisericii Mormone a murit la vîrsta de 90 de ani

Preşedintele Bisericii Mormone, Thomas Monson, care a condus una dintre religiile cu cea mai importantă evoluţie şi influenţă din lume, a decedat la vîrsta de 90 de ani în locuinţa sa din oraşul american Salt Lake City din statul Utah, informează Miercuri DPA citînd un anunţ al Bisericii. Predecesorul său, Gordon Hinckley, a decedat la vîrsta de 97 de ani, la sfîrşitul anului 2007. Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, aşa cum este cunoscută religia pe numele său oficial – are peste 15 milioane de adepţi în întreaga lume. Peste jumătate din numărul total de membri se află în afara Statelor Unite, ţara de origine a acestei religii, precizează sursa citată. Monson a decedat Marţi seară înconjurat de familia sa, a anunţat Biserica într-un comunicat publicat pe site-ul său oficial. La moartea sa, preşedintele Bisericii Mormone este succedat de preşedintele Forumului celor Doisprezece Apostoli, post deţinut în prezent de Russell Nelson, în vîrstă de 93 de ani.

Parlamentar rus: Suspendarea parţială a lui Dodon poate provoca tensiuni în Republica Moldova

Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru Comunitatea Statelor Independente din Parlamentul rus, a declarat, marţi, că suspendarea parţială a preşedintelui moldovean Igor Dodon poate provoca tensiuni în Republica Moldova, relatează site-ul agenţiei Tass. ”Dodon poate rezista prin îndemnarea oamenilor să iasă în stradă. În opinia mea, s-ar putea, de asemenea, să provoace tulburări, deoarece alegătorii care l-au ales pe Dodon ca preşedinte nu vor accepta situaţia actuală. Cred că asta se va putea întîmpla în zilele următoare”, a declarat Kalaşnikov. Deputatul rus a precizat că suspendarea parţială a lui Dodon nu a fost decisă în mod întîmplător în preajma trecerii în noul an. ”Sunt oameni care ar putea profita, deşi alegerile sunt programate mai tîrziu. Oponenţii lui Dodon sunt speriaţi de aceste alegeri. Ei au decis suspendarea lui Dodon cu scopul de a slăbi forţele proeuroasiatice”, a adăugat Kalaşnikov. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis, Marţi, suspendarea atribuţiilor preşedintelui Igor Dodon privind numirea miniştrilor, în urma examinării unei sesizări depuse de către un grup de deputaţi ai Partidului Democrat. (Mediafax.ro)

Aproape 2.500 de palestinieni au fost arestaţi anul trecut în Ierusalim. Printre ei se află şi copii de 6-7 ani

Forţele israeliene de ocupaţie au arestat 2.466 de palestinieni în Ierusalim în 2017, potrivit unui studiu statistic, relatează Miercuri agenţia iordaniană de presă Petra, potrivit agerpres. Studiul, care a fost publicat de centrul de informare Wadi Hilweh din Ierusalim, ce monitorizează încălcările israeliene în oraşul ocupat, arată că, din totalul persoanelor arestate, 720 erau minori palestinieni, 26 – bărbaţi în vîrstă, 54 – copii sub 12 ani şi 88 – femei, inclusiv şase minore şi patru femei în vîrstă. Potrivit studiului, cei mai tineri arestaţi au fost anul trecut un băieţel de 6 ani, din cartierul Silwan, şi altul de 7 ani, din cartierul Shuafat. Printre cei arestaţi s-au aflat şi cetăţeni din Marea Britanie, Turcia şi Uzbekistan. Luna din anul 2017 cu cel mai mare număr de palestinieni arestaţi de către forţele israeliene de ocupaţie a fost Decembrie (432), urmată de Iulie (425) şi Aprilie (222), menţionează sursa.

Asasinarea unei avocate provoacă un imens val de indignare în Ucraina

Asasinarea unei avocate care milita pentru apărarea drepturilor omului a provocat proteste în Ucraina, unde şeful diplomaţiei a catalogat acest caz drept o ”sfidare la adresa statului”, scrie AFP, potrivit news.ro. Corpul Irinei Nozdrovska a fost găsit Luni, într-un rîu, în apropiere de Kiev, în contextul în care această avocată, în vîrstă de 38 de ani, era dată dispărută de mai multe zile. Poliţia ucraineană a anunţat, într-un comunicat, că deschide o anchetă cu privire la o ”crimă cu premeditare”. Acest asasinat a provocat reacţii puternice pe reţele de socializare, unde au fost puse în circulaţie îndemnuri la manifestaţii. Peste 100 de persoane s-au dus în faţa sediului poliţiei regionale, scandînd ”Ruşine!” şi cerînd să se facă dreptate. Este vorba despre o ”sfidare la adresa statului şi despre un test al capacităţii societăţii de a-şi proteja femeile care militează şi de a asigura dreptatea” în general, a declarat, într-un mesaj postat pe Twitter, ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin. Ambasada americană în Ucraina s-a declarat, tot pe Twitter, ”şocată” de moartea activistei, îndemnînd la ”traducerea în justiţie” a celor vinovaţi. ”Vom face tot posibilul” pentru ca autorii să fie arestaţi, a promis pe Facebook adjunctul şefului poliţiei naţionale, Viaceslav Abroskin. Irina Nozdrovska şi-a consacrat ultimii doi ani împiedicării eliberării lui Dmitro Rosoşanski, care a rănit-o mortal pe sora sa într-un accident rutier în 2015. Condamnat la şapte ani de închisoare în Iunie, Rosoşanski, nepotul unui judecător, avea şanse mari să fie amnistiat şi eliberat, pînă i-a fost respins apelul de către Curtea de Apel de la Kiev, Miercurea trecută. Această respingere a fost obţinută ”în principal mulţumită” implicării personale a avocatei, a anunţat într-un comunicat grupul ucrainean pentru protecţia drepturilor omului de la Harkov (KHPG), în contextul în care sistemul judiciar ucrainean este acuzat cu regularitate că ”iară” persoane apropiate unor oficiali de rang înalt. Nozdrovska a primit ”numeroase ameninţări din partea acuzatului şi familiei lui”, a declarat deputatul ucrainean Mustafa Naiem. Potrivit deputatului, la ultima audiere a procesului lui Rosoşanski, tatăl acestuia i-a spus avocatei ”vei sfîrşi rău”.

Atac sinucigaş la o moschee din Nigeria

Cel puţin 11 persoane au fost ucise Miercuri într-un atac sinucigaş împotriva unei moschei din Nord-Estul Nigeriei, epicentrul conflictului cu gruparea islamistă insurgentă Boko Haram, au afirmat doi oficiali militari, un localnic şi un lucrător umanitar, relatează Reuters, potrivit agerpres. Atacatorul a lovit moscheea din oraşul Gamboru, statul Borno, în apropiere de graniţa Nigeriei cu Camerunul, în timpul rugăciunii de dimineaţă, au declarat Ali Mustapha, lucrător umanitar, şi Lawan Abba, un localnic. Atacul poartă marca grupării Boko Haram, o grupare jihadistă care foloseşte frecvent atacatori sinucigaşi, deseori femei şi fete, pentru a lovi locuri publice cum sunt moscheile şi pieţele.

Directorul Charlie Hebdo vorbeşte despre libertatea de exprimare

La trei ani după atentatul terorist comis împotriva revistei satirice Charlie Hebdo, directorul publicaţiei spune, în numărul care apare Miercuri, că libertatea de exprimare a devenit ”un produs de lux” şi deplînge costurile necesare pentru asigurarea securităţii redacţiei, informează AFP. Săptămînalul francez a fost ţinta unui atac terorist pe 7 Ianuarie 2015 în timpul căruia doi bărbaţi înarmaţi au executat 11 persoane în sediul redacţiei. Printre victime s-au numărat figuri emblematice ale publicaţiei precum Cabu, Wolinksi, Honoré, Tignous sau fostul director Charb. ”Trei ani într-o cutie de conserve” este titlul numărului comemorativ de Miercuri şi care a fost remis AFP. Pe prima pagină apare o caricatură semnată de Riss (Laurent Sourisseau) care înfăţişează poarta unui buncăr pe care este scris ”Charlie Hebdo”, iar cineva spune printr-o ferestruică întredeschisă: ”Planificarea Daech? Am donat deja.” ”În fiecare săptămînă, cel puţin 15.000 de exemplare, aproape 800.000 pe an trebuie să vindem doar pentru a achita costurile securizării sediului Charlie Hebdo”, scrie Riss într-un editorial intitulat ”Libertatea de exprimare, care sunt costurile?” ”Este normal pentru o publicaţie dintr-o ţară democratică ca mai mult de un exemplar din două vîndute la chioşc să finanţeze costurile cu securitatea sediului şi a jurnaliştilor care lucrează aici? Ce altă publicaţie din Franţa trebuie să investească o sumă aşa de mare pentru a i se permite să beneficieze de această libertate fundamentală care este libertatea de exprimare?”, se întreabă acesta. ”Această libertate, vitală şi indispensabilă a democraţiei noastre, este pe cale să devină un produs de lux, aşa cum sunt maşinile sport sau diamantele care se vînd în Piaţa Vendôme şi de care doar publicaţiile bogate se vor putea bucura în viitor”, regretă directorul. Revista publică Miercuri o relatare a masacrului semnată de jurnalistul Fabrice Nicolino intitulată ”Ce au schimbat cu adevărat aceşti trei ani”. ”Ziua de 7 Ianuarie 2015 ne-a propulsat într-o lume nouă, plină de poliţişti şi de arme, trupe antitero şi uşi blindate, frică şi moarte. Şi toate astea în centrul Parisului şi în condiţii care nu fac cinste Franţei. Nu ne-a ajuns totuşi? Ba da.”, povesteşte jurnalistul. Evenimentele omagiale includ o manifestare sub deviza ”Toujours Charlie”, organizată Sîmbătă la Paris, în cadrul căreia vor avea loc dezbateri, o masă rotundă şi un concert. Duminică va avea loc o adunare în Piaţa Republicii intitulată Mişcarea pentru pace şi împotriva terorismului (MPCT).

ANP îi răspunde ferm lui Trump: ‘Ierusalimul NU este de vînzare!’

Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) a declarat Miercuri pentru AFP că Ierusalimul „nu este de vînzare”, ca reacţie la ameninţarea preşedintelui american Donald Trump cu tăierea ajutorului financiar de 300 milioane de dolari acordat de SUA dacă palestinienii refuză să reia negocierile cu Israelul, relatează AFP, potrivit agerpres. „Ierusalimul este capitala eternă a statului Palestina şi nu este de vînzare nici pentru aur şi nici pentru miliarde”, a afirmat Nabil Abu Rudeinah, purtător de cuvînt al preşedintelui ANP, Mahmoud Abbas, referindu-se la refuzul palestinian de a relua negocierile de pace după recunoaşterea de către Washington a Ierusalimului drept capitală a Israelului. Decizia americană i-a indignat pe palestinieni, care vor ca Ierusalimul de Est, anexat de Israel, să devină capitala statului lor propriu la care aspiră, şi a provocat un val de critici pe plan internaţional. „Noi nu opunem reluării negocierilor, dar acestea trebuie să se bazeze pe dreptul internaţional şi rezoluţiile ONU care au recunoscut statutul palestinian independent cu Ierusalimul de Est drept capitală”, a adăugat acelaşi purtător de cuvînt. Potrivit Reuters, Abu Rudeinah a declarat că palestinienii nu se opun revenirii la procesul de negocieri, intrat în impas în 2014, dar numai în baza stabilirii unui stat al lor propriu de-a lungul liniilor ce au existat înainte ca Israelul să captureze Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fîşia Gaza în urma războiului din 1967. Donald Trump a ameninţat Marţi să taie ajutorul financiar acordat de SUA palestinienilor, aducînd ca argument lipsa lor de interes pentru negocierile de pace pe care Casa Albă vrea să le relanseze. „Noi plătim palestinienilor SUTE DE MILIOANE DE DOLARI pe an fără nici un fel de recunoştinţă sau respect din partea lor”, a scris Donald Trump într-o postare pe Twitter. SUA au acordat palestinienilor în 2016 un ajutor de 319 milioane de dolari (264 de milioane de euro) prin agenţia lor de dezvoltare USAID, potrivit cifrelor disponibile pe site-ul agenţiei. La aceasta se adaugă şi o asistenţă de 304 milioane de dolari oferită de Washington programelor ONU pentru teritoriile palestiniene. Donald Trump nu a precizat la ce ajutoare se referă în mod special în mesajul său de pe Twitter. Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fîşia Gaza, a denunţat de asemenea un „şantaj politic jalnic, ceea ce reflectă comportamentul barbar şi imoral american”, conform unui comunicat semnat de purtătorul de cuvînt al grupării, Fawzi Barhoum. 

Cu Trump, Statele Unite riscă al treilea război mondial (senator republican)

Cu ameninţările sale împotriva anumitor ţări, preşedintele american, Donald Trump, riscă să pună Statele Unite „pe drumul celui de-al treilea război mondial”, a afirmat influentul senator republican Bob Corker, citat de cotidianul New York Times (NYT), scrie AFP. „Mă îngrijorează” şi „ar trebui să îi îngrijoreze pe toţi cei care iubesc ţara noastră”, a adăugat acest fost partizan al lui Donald Trump într-un interviu publicat Duminică de NYT care nu precizează fraza exactă a senatorului. Înainte de acest violent atac, foarte respectatul senator în vîrstă de 65 de ani a comentat că „este o ruşine că Casa Albă a devenit un centru de îngrijire pentru adulţi”, după ce dimineaţa fusese ţinta unor mesaje depreciative pe Twitter ale preşedintelui american. „Senatorul Bob Corker m-a ‘implorat’ să îl susţin pentru realegerea sa în Tennessee. Am spus ‘NU’ şi a renunţat (spunînd că nu poate cîştiga fără… sprijinul meu)”, a afirmat Donald Trump. „De asemenea, a vrut să fie secretar de stat şi i-am spus ‘NU, MULŢUMESC'”, a continuat liderul administraţiei de la Washington, adăugînd că senatorul Corker „este răspunzător în mare măsură pentru teribilul acord cu Iranul!” privind programul său nuclear. „În consecinţă, mă aştept ca Corker să fie o voce negativă şi să se pună în calea agendei noastre. N-avea stofă să fie candidat”, a încheiat Donald Trump, fără alte precizări. Preşedintele american a făcut aluzie fără îndoială la declaraţiile senatorului care a afirmat că Statele Unite nu se prăbuşesc în haos numai datorită secretarului de stat Rex Tillerson, ministrului Apărării Jim Mattis şi secretarului general al Casei Albe John Kelly. Bob Corker este membru al Senatului Statelor Unite din ianuarie 2007. Din 2015, el este preşedintele Comisiei senatoriale pentru afaceri externe, ocupînd astfel un loc cheie în mai multe dosare diplomatice aflate în plină actualitate, ca Rusia şi Coreea de Nord. În luna August, după violenţele rasiste de la Charlottesville (Virginia), Bob Corker a declarat că Donald Trump „nu a reuşit încă să demonstreze că are tăria şi competenţele necesare pentru a reuşi” în calitate de preşedinte.

Turcia: Erdogan a ordonat un val masiv de arestări, într-un domeniu important

Autorităţile turce au emis mandate de arestare pentru 68 de acţionari ai băncii islamice Asya (Bank Asya) pentru presupuse legături cu Fethullah Gulen, un cleric stabilit în SUA pe care Guvernul de la Ankara îl suspectează că s-a aflat în spatele tentativei de puci din 2016, relatează agenţia DPA. Cei 68 de suspecţi sunt daţi în urmărire pentru că ar face parte dintr-o organizaţie teroristă, potrivit agenţiei turce de presă Anadolu. Turcia a catalogat mişcarea globală Gulen drept organizaţie teroristă. Influentul cleric respinge toate acuzaţiile la adresa sa. Poliţia a făcut razii în nouă provincii, inclusiv Istanbul, vizîndu-i pe principalii acţionari care au drept de vot pentru stabilirea consiliului de administraţie al băncii, a precizat Anadolu. În total, 49 de suspecţi au fost arestaţi pînă în prezent, în timp ce alţi doi ar fi fugit din ţară. Turcia a confiscat Bank Asya în 2015, suspectînd-o că are legături cu Gulen. Guvernul a blocat atunci accesul la unele sume în instituţia financiară confiscată. DPA aminteşte că peste 50.000 de persoane au fost arestate în Turcia de la tentativa de puci din Iulie 2016, în timp ce alte circa 150.000 şi-au pierdut locurile de muncă.