Realitatea internationala pe scurt (3 Decembrie 2018)

Papa Francisc: „Oamenii cu tendințe homosexuale să nu fie acceptați”

Papa Francisc și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „problema serioasă” a homosexualității. „Problema homosexualităţii este una foarte serioasă care trebuie discutată cu candidaţii de la început”, a declarat suveranul pontif într-un interviu publicat Sîmbătă, conform The Guardian. În opinia sa, „homosexualitatea este la modă”, ceea ce îi stîrnește îngrijorarea. „În societăţile noastre, pare că homosexualitatea este la modă şi acea mentalitate influenţează şi viaţa bisericii. Este ceva de care sunt îngrijorat, pentru că poate la un moment dat nu a primit atît de multă atenţie”, afirmă el în carte, o transcriere a unui interviu care va fi publicat în 10 limbi, conform News.ro.

Biserica Catolică vede homosexualitatea ca fiind un păcat. Viziunea suveranului pontif privind homosexualitatea nu este una nouă. Un ordin privind pregătirea preoţilor Bisericii Romano-Catolice din 2016 subliniază importanţa abstinenţei sexuale şi interzice persoanelor gay sau celor care susţin „cultura gay” să facă parte din Biserică.

Interzicerea persoanelor cu tendinţe homosexuale de către Biserica Catolică a început în 2005. „Se poate ca atunci să nu îşi arate tendinţele, dar apoi pot ieşi la iveală. În viaţa de preot, nu este loc pentru acest tip de afecţiune. Drept urmare, biserica recomandă ca oamenii cu astfel de tendinţe să nu fie acceptaţi”, a adăugat Papa Francisc.

Un soldat Nord-coreean a dezertat în Coreea de Sud

Un soldat Nord-coreean a dezertat Sîmbătă în Coreea de Sud trecînd frontiera militarizată care separă cele două ţări, a anunțat Armata Sud-coreeană. Soldatul a trecut linia de demarcaţie la ora locală 07,56 (22,56 GMT - Vineri), aceasta fiind prima dezertare de cînd Nordul şi Sudul au început să-şi reducă prezenţa militară la graniţă în cadrul procesul de destindere început în acest an, relatează Agerpres.

Forţele Sud-coreene nu au detectat “nici o activitate specială” a Nordului ca urmare a incidentului, care continuă să fie investigat, după cum a informat, într-un comunicat, Statul Major Inter-arme al Seulului. Soldatul Nord-coreean este în siguranţă şi în grija trupelor Sudului, care l-au detectat pe militar trecînd frontiera cu ajutorul echipamentelor de supraveghere, conform JCS.

Cele două state coreene şi-au redus semnificativ prezenţa militară în zona de frontieră în ultimele luni ca parte a unui acord bilateral de reducere a tensiunii în peninsulă

Vladimir Putin: „Războiul va continua” în Estul Ucrainei atît timp cît autorităţile actuale vor rămîne la putere

„Războiul va continua” în Estul rebel al Ucrainei atît timp cît autorităţile ucrainene actuale „vor rămîne la putere”, a declarat Sîmbătă Preşedintele rus Vladimir Putin, după încheierea summitului G20 de la Buenos Aires, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Autorităţile actuale ucrainene nu au interesul să soluţioneze conflictul” între Kiev şi separatiştii proruşi din Estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa, în 2014, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. „În special prin mijloace paşnice”, a adăugat el. „Atîta timp cît acestea vor rămîne la putere, războiul va continua. (...) Este mereu mai uşor să-ţi justifici eşecurile economice prin război”, aruncînd responsabilitatea asupra unui „agresor extern”, a subliniat Preşedintele rus.

Kievul şi Occidentul acuză Rusia, care a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, că îi susţine militar pe rebelii proruşi în Estul Ucrainei, ceea ce Moscova neagă cu vehemenţă. Tensiunile între Moscova şi Kiev s-au înveninat după capturarea de către Garda de coastă rusă, a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în largul Crimeii, şi arestarea a 24 de marinari ucraineni. Rusia acuză că acestea au intrat ilegal în apele teritoriale ruse. Putin a denunţat din nou Sîmbătă „o provocare” a Ucrainei, ale cărei nave, susţine el, „au încălcat de o manieră impertinentă” frontiera rusă. La rîndul său, Ucraina denunţă „un act de agresiune” şi a instituit, în replică, legea marţială în mai multe regiuni de frontieră. Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întîlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la Buenos Aires după această confruntare ruso-ucraineană.

Mesajul lui Mihail Gorbaciov la moartea lui George H.W. Bush

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a salutat rolul pe care George H.W. Bush, decedat Vineri, l-a avut în a pune capăt războiului rece şi cursei înarmării dintre SUA şi URSS, informează dpa. Gorbaciov a făcut această declaraţie după ce mass-media au anunţat că cel de-a 41-lea Preşedinte al SUA, George H.W. Bush, a murit la vîrsta de 94 de ani. Bush a purtat negocieri cu Gorbacov înainte ca Uniunea Sovietică să se destrame, în 1991, şi cei doi lideri au semnat un acord pentru controlul asupra armelor care a redus în mod substanţial arsenalul nuclear al celor două ţări.

„Multe dintre amintirile mele se leagă de el. Am lucrat împreună în anii de mari schimbări. A fost o perioadă grea, care a necesitat o responsabilitate uriaşă din partea fiecăruia. Rezultatul l-a constituit sfîrşitul Războiului Rece şi a cursei de înarmare nucleară”, a declarat Gorbaciov, citat de agenţia de presă Interfax. „Vreau să aduc un omagiu lui George Bush pentru contribuţia sa la această realizare istorică. El a fost un partener adevărat”, a spus Gorbaciov.

Fostul preşedinte american, George Herbert Walker Bush, a murit la vîrsta de 94 de ani, a anunţat, în seara zilei de 30 Noiembrie 2018 (potrivit orei locale), fiul său, de asemenea ex-preşedinte, George Walker Bush. Mandatul său ca Preşedinte al SUA, din 20 Ianuarie 1989 pînă în 20 Ianuarie 1993, a fost definit de politica externă. În timpul său, a căzut zidul Berlinului în Noiembrie 1989, Statele Unite au invadat Panama în Decembrie 1989, înlăturîndu-l de la putere pe generalul Manuel Noriega, iar în 1990 a izbucnit primul război din Golful Persic, odată cu invazia Kuweitului de către Irak, iar Uniunea Sovietică s-a dezintegrat. George Bush a contribuit la accelerarea negocierilor pentru înfiinţarea acordului de liber schimb NAFTA (North American Free Trade Agreement), între Canada, SUA şi Mexic.

Francezii consideră că este negativ rolul imigraţiei 

Francezii apreciază că imigraţia este negativă într-o largă serie de domenii, cum ar fi economia, coeziunea naţională, securitatea şi că nu este de dorit să fie primiţi mai mulţi străini în ţară, potrivit unui sondaj publicat de către Journal du dimanche (JDD), citat de AFP, scrie Agerpres. Astfel, 58% dintre francezi consideră negativ rolul imigraţiei în general, iar tendinţa se regăseşte în aproape toate temele abordate: creşterea (54%), viitorul ţării (55%), identitatea ţării (58%), respectul pentru laicitate (61%), coeziunea socială (64%) sau securitatea (66%). În general, 64% dintre ei consideră că nu este de dorit primirea de imigranţi suplimentari, în timp ce numeroşi migranţi ilegali sosesc cu regularitate în Europa, iar problema migraţiei riscă să devină importantă în dezbaterea publică înaintea alegerilor europene din luna Mai 2019.

Acest sondaj ilustrează ostilitatea unei populaţii franceze care a integrat un număr extrem de mare de imigranţi timp de decenii, un fenomen care a contribuit la transformarea societăţii, totul într-un context economic naţional nu foarte strălucit. Francezii sunt totuşi favorabili primirii de persoane aflate în pericol. Circa 61% cred că Franţa trebuie să primească migranţi care fug de războaie şi mizerie. Dar ei sunt ostili migraţiei economice. Astfel, 71% dintre cei intervievaţi consideră că imigraţia le permite angajatorilor să diminueze salariile, în timp ce 60% apreciază că trebuie acceptaţi imigranţi în funcţie de nevoile economice ale ţării.

Cît priveşte contextul european şi dificultăţile UE de a găsi o poziţie comună privind gestionarea şi repartiţia fluxurilor de migranţi în Europa, francezii se pronunţă în favoarea unei soluţii la nivel naţional, avînd în vedere că 63% dintre ei sunt pentru eliminarea acordului Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE, declarîndu-se astfel de facto pentru restabilirea frontierelor naţionale.

La fel, 54% dintre francezi preferă ca problema primirii şi distribuirii migranţilor în Europa să fie decisă la nivel naţional. Dar ei nu se opun ca Franţa să participe la o acţiune concertată de primire, întrucît 51% dintre cei chestionaţi s-au declarat favorabili ca Franţa să primească o parte dintre migranţii care sosesc pe coastele Greciei, ale Italiei şi Spaniei. Sondajul a fost realizat de institutul Ifop în perioada 23-26 Noiembrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.015 persoane adulte, în conformitate cu metoda cotelor.

Forţele aerospaţiale ruse au testat cu succes o rachetă anti-balistică modernizată în Kazahstan

Forţele aerospaţiale ruse au lansat cu succes o rachetă anti-balistică îmbunătăţită pe poligonul de testare din Sarî-Şagan, în Kazahstan, conform unui anunţ făcut Sîmbătă de Ministerul Apărării rus, care a postat online şi o înregistrare video cu momentul lansării, conform Xinhua şi RIA Novosti, scrie Agerpres.

După o serie de teste, noul sistem de rachete anti-balistice a reuşit să lovească cu succes o ţintă convenţională cu precizie, a declarat comandantul Forţelor anti-balistice ruse, colonelul Serghei Grabciuk, într-un comunicat de presă. Racheta testată face parte din sistemul de apărare anti-balistic conceput pentru a apăra Capitala rusă Moscova de atacurile aerospaţiale, pentru avertizare timpurie în caz de atac cu rachete şi monitorizare a spaţiului. Anunţul cu testarea rachetei anti-balistice intervine în contextul în care Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întrevederea cu omologul său rus Vladimir Putin, care urma să aibă loc în marja summitului G20 din Buenos Aires (Argentina), din cauza incidentului naval din Marea Neagră.

Presa chineză după întîlnirea Trump-Xi: SUA nu vor impune noi taxe vamale Chinei după 1 Ianuarie

China şi SUA au ajuns la un acord de a nu mai impune noi taxe vamale „după 1 Ianuarie”, au anunţat Duminică media chineze, după întîlnirea foarte aşteptată dintre Donald Trump şi Xi Jinping, relatează AFP şi dpa, scrie Agerpres.

Întîlnirea a „decurs foarte bine”, a anunţat Casa Albă prin vocea consilierului economic Larry Kudlow, fără a furniza mai multe amănunte privind această reuniune, unul dintre evenimentele cu greutate ale summitului G20 din Argentina. Dineul celor doi Preşedinţi a durat peste două ore, mai mult decît fusese programat iniţial, potrivit dpa, care precizează că SUA ar urma să dea publicităţii în curînd un comunicat pe tema discuţiilor. Înainte de întrevederea de la un hotel din Buenos Aires, Donald Trump a spus că cele două părţi probabil „vor rămîne cu ceva care va fi bun atît pentru China, cît şi pentru Statele Unite”.

Detaliile acordului nu sunt pentru moment disponibile, au precizat agenţiile de ştiri. În primul rînd, nu se ştie cu certitudine dacă Washingtonul a renunţat să majoreze la 25% de la Ianuarie, faţă de 10% în prezent, taxele vamale pe jumătate din produsele chineze importate în SUA, sau dacă Trump a renunţat doar la ameninţarea sa de a taxa după acea dată toate produsele importate din China. Fondul Monetar Internaţional estimează că PIB-ul mondial ar putea fi redus cu 0,75% din cauza creşterii tensiunilor comerciale.

Georgia: Manifestații împotriva fraudei electorale

Aproximativ 25.000 de georgieni au demonstrat Duminică pe străzile Capitalei Tbilisi împotriva recentei alegeri în funcţia de Preşedinte al ţării a candidatei susţinute de putere, un scrutin pe care manifestanţii îl consideră falsificat, relatează AFP, potrivit Agerpres. Cu steaguri ale Georgiei sau ale Uniunii Europene, protestatarii s-au adunat pe bulevardul Rustaveli, în faţa Parlamentului acestui mic stat din Caucaz.

„Sunt aici pentru a manifesta împotriva fraudei electorale”, a declarat Liana Partsvania, 63 de ani, acuzîndu-l pe miliardarul şi fostul prim-ministru Bidzina Ivanishvili că a furat voturi. „Oamenii se află astăzi pe stradă pentru că alegerile au fost fraudate”, a declarat Gia Mgeladze, 20 de ani. „Eu apăr dreptul oamenilor de a schimba puterea prin alegeri corecte”, a spus ea.

Salome Zurabişvili, care este sprijinită de partidul la putere Visul georgian, fondat de Bidzina Ivanishvili, a cîştigat cu 59,5% al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale de Miercuri. Contracandidatul ei din partea opoziţiei, Grigol Vaşadze, a declarat că nu-i recunoaşte victoria şi a cerut mobilizarea georgienilor pentru demonstraţii paşnice de Sîmbătă.

Iranul va continua testele cu rachetă pentru a construi capabilităţile de apărare şi descurajare

Iranul va continua testele cu rachete pentru a construi capabilităţile de apărare şi descurajare, a declarat un purtător de cuvînt al Armatei iraniene, după unele afirmaţii ale unor responsabili americani potrivit cărora Teheranul a efectuat un nou test cu rachetă, relatează Reuters, scrie Agerpres.

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a condamnat Sîmbătă testarea de către Iran a unei rachete balistice cu rază medie de acţiune capabilă să transporte mai multe focoase, apreciind că aceasta reprezintă o încălcare a acordului internaţional privind programul nuclear al Teheranului.

„Testele cu rachete… sunt efectuate pentru apărarea ţării şi descurajare şi vom continua acest lucru”, a declarat generalul Abolfazl Shekarchi, purtător de cuvînt al forţelor armate iraniene, citat de către agenţia de presă Tasnim. El nu a confirmat sau negat faptul că Iranul a efectuat un nou test cu rachetă.

Totodată, SUA ”au dezvăluit” Joi noi arme prezentate drept ”dovezi ale proliferării rachetelor iraniene” şi au avertizat în legătură cu ”ameninţarea” crescîndă pe care o reprezintă, în opinia Washingtonului, Iranul în Orientul Mijlociu, notează AFP.

De la baza militară Anacostia din Washington, reprezentantul special al diplomaţiei americane pentru Iran, Brian Hook, a ţinut o conferinţă de presă în mijlocul mai multor arme, acolo unde Guvernul american a prezentat deja în urmă cu aproape un an resturile unei rachete iraniene trase, potrivit lui, de către rebelii houthi din Yemen asupra Arabiei Saudite.

Demonstraţii la Bruxelles pentru protejarea mediului înconjurător

Zeci de mii de persoane au manifestat Duminică, la Bruxelles, pentru a cere Guvernului Belgiei să respecte angajamentele pentru contracararea încălzirii climei, înaintea unei conferinţe ONU pe tema mediului programată în Polonia, scrie Mediafax. Demonstraţia de la Bruxelles are loc la doar două zile după violenţele produse în Capitala Belgiei la protestele faţă de creşterea preţurilor la carburanţi. Potrivit postului RTBF, peste 60.000 de persoane au participat la manifestaţia organizată Duminică. Poliţia a confirmat prezenţa a cel puţin 25.000 de persoane. Manifestanţii cer politici ambiţioase pentru protejarea mediului înconjurător, în cadrul Acordului Climatic Paris. Demonstraţia a avut loc înainte de începerea unei reuniuni a Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice în oraşul polonez Katowice.

Franța. Există şi alte soluţii decît decretarea stării de urgenţă în urma protestelor ”Vestelor galbene”

Ministrul Justiţiei Nicole Belloubet a apreciat că există şi alte ”soluţii” decît decretarea stării de urgenţă, cerută de mai multe sindicate ale Poliţiei după violenţele înregistrate Sîmbătă la Paris în urma protestelor ”Vestelor galbene”, relatează AFP, scrie Agerpres.

„Nu sunt sigură că am ajuns la această etapă şi cred că există şi alte modalităţi de rezolvare decît instituirea stării de urgenţă”, a declarat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul de Justiţie din Paris. Ministrul de Interne, Christophe Castaner, nu a exclus totuşi această soluţie. Ministrul a declarat, de asemenea, că aproximativ două treimi din cele 372 de persoane aflate în custodia Poliţiei după violenţele de la Paris vor fi trimise în instanţă. „Va fi un răspuns penal foarte ferm”, a adăugat Nicole Belloubet.

Ziua de Sîmbătă în care a avut loc manifestaţia „Vestelor galbene” la Paris a fost marcată ”de violenţe de o gravitate fără precedent”, a declarat de asemenea Duminică prefectul Poliţiei, Michel Delpuech. În total, 412 persoane au fost arestate, „un nivel care nu a mai fost înregistrat niciodată în ultimele decenii”, a adăugat Delpuech, criticînd „violenţa extremă şi fără precedent” împotriva forţelor de ordine.

Ciocniri violente între scutieri şi protestatarii din mişcarea denumită „Vestele galbene” au avut loc Sîmbătă pe străzile Parisului în al treilea weekend consecutiv de manifestaţii împotriva costului ridicat la carburanţi.

 

Socialmai mult
11.12.18 - 11:54
11.12.18 - 11:53
10.12.18 - 17:13
10.12.18 - 17:12
10.12.18 - 17:11
10.12.18 - 15:25
10.12.18 - 12:09
08.12.18 - 20:28
08.12.18 - 16:06
08.12.18 - 16:04
07.12.18 - 18:32
07.12.18 - 18:25
07.12.18 - 12:36
06.12.18 - 17:27
06.12.18 - 17:25
06.12.18 - 17:31
06.12.18 - 11:25
05.12.18 - 19:37
05.12.18 - 19:36
05.12.18 - 16:02