Atentat în Filipine 

Un om a murit şi alţi peste 30 au fost răniţi în explozia unei bombe în timpul ceremoniilor prilejuite de cea de-a 61-a aniversare a înfiinţării oraşului Isulan, în Sudul Filipinelor, au anunţat autorităţile, citate de AFP. Revendicat de gruparea Stat Islamic (SI), atentatul este al doilea comis în regiune în mai puţin de o lună. Două alte bombe au fost descoperite şi neutralizate de echipele de deminare, potrivit biroului primarului, care a indicat un mort şi cel puţin 36 de răniţi în explozie.

Atentatul s-a produs în apropierea unei pieţe de noapte şi a provocat scene de panică.

Sudul Filipinelor, arhipelag în mare majoritate catolic, este de mai multe decenii victima unei insurecţii islamiste soldate cu peste 100.000 de morţi, conform Guvernului. Preşedintele Rodrigo Duterte a decretat legea marţială în Sudul ţării pînă la finalul anului după capturarea de către militanţi pro-SI a oraşului Marawi. Cele două atentate comise în mai puţin de o lună s-au produs după intrarea în vigoare a unei legi care acordă o mai mare autonomie minorităţii musulmane în speranţa încheierii insurecţiei. 

Polonia sprijină decizia Germaniei de a se implica în Iniţiativa celor Trei Mări

Polonia sprijină decizia Germaniei de a se implica în Iniţiativa celor Trei Mări în calitate de stat partener, a declarat Marţi Krzysztof Szczerski, şeful de Cabinet al Preşedintelui polonez, relatează agenţia PAP, potrivit agerpres. Oficialul polonez a adăugat că „este posibil ca Germania să participe la viitorul summit al Iniţiativei din Septembrie (de la Bucureşti), alături de reprezentanţi ai Statelor Unite şi ai preşedintelui Comisiei Europene”. Totodată, şeful de Cabinet al Preşedintelui polonez şi-a exprimat satisfacţia că Iniţiativa celor Trei Mări „este percepută pozitiv de partenerii străini”. „Acest lucru dovedeşte importanţa sa crescîndă în politica europeană şi euro-atlantică”, a mai spus el.

Iniţiativa celor Trei Mări a fost lansată în 2015 de Polonia şi Croaţia cu scopul de a promova cooperarea în domeniul infrastructurii între ţările situate la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică şi a avut prima reuniune în 2016 în Croaţia. La acest proiect au aderat Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Cel de-al doilea summit al Iniţiativei a avut loc la Varşovia în Iulie 2017, următorul fiind programat pe 17 şi 18 Septembrie la Bucureşti.

Poliția greacă a anihilat o rețea infracţională, care activa sub paravanul unui ONG

Poliţia greacă a anunţat Marţi că a destructurat o ”reţea infracţională” care susţine imigraţia ilegală şi din care fac parte 30 de membri ai unui ONG care activează în insula Lesbos, principala cale de intrare a migranţilor în Grecia, relatează AFP. Trei dintre suspecţi, doi cetăţeni străini şi un grec, au fost arestaţi, a precizat Poliţia într-un comunicat. În total, 30 de persoane ar fi implicate în această reţea: şase greci şi 24 de străini.

Potrivit unei surse a Poliţiei, ei aparţin ONG-ului grec ERCI (Emergency response centre international), care gestionează patru programe de sprijin pentru refugiaţi în Grecia, în special de căutare şi salvare pe mare. ONG-ul nu a reacţionat deocamdată la aceste acuzaţii. Potrivit Poliţiei din Mytilene, Capitala insulei Lesbos, ”reţeaua infracţională” era activă din 2015 pentru a ”facilita intrarea ilegală a străinilor pe teritoriul Greciei” în schimbul obţinerii de beneficii financiare.

O anchetă a fost iniţiată după arestarea, în luna Februarie, a doi membri ai ONG-ului ERCI acuzaţi de ”spionaj şi încălcare a secretelor de stat” pentru utilizarea ilegală a frecvenţelor de urgenţă în larg. Ei au fost arestaţi în Lesbos la bordul unui autovehicul cu numere de înmatriculare false.

Austria și Danemarca vor face un centru pentru solicitanții de azil respinși

Danemarca poartă discuţii cu Austria pentru a înfiinţa un „centru pilot” în afara Uniunii Europene unde să fie trimişi solicitanţii de azil ale căror cereri au fost respinse, a declarat, Marţi, un membru al Cabinetului danez, în cadrul unei comisii parlamentare, relatează dpa, potrivit agerpres. Inger Stojberg, ministru al Imigraţiei şi Integrării, a fost convocat la Comitetul pentru Afaceri Europene care a cerut mai multe informaţii despre planurile menţionate de premierul danez Lars Lokke Rasmussen într-un discurs rostit în luna Iunie.

„Pe scurt, înseamnă că trebuie să ne asigurăm că oamenii care nu sunt autorizaţi să stea în Danemarca trebuie să plece”, a spus Stojberg, fără a da alte detalii, potrivit agenţiei de presă Ritzau. „Este o provocare majoră să găsim o ţară în care să fie înfiinţat un astfel de centru”, a spus ea, adăugînd că centrul nu va fi înfiinţat anul acesta. Guvernul minoritar de centru-dreapta al premierului Rasmussen a adoptat o atitudine dură faţă de problema migraţiei. Social-democraţii din opoziţie au declarat că vor solicita mai multe informaţii de la Guvern cu privire la aceste planuri, poate în cadrul unei sesiuni cu uşile închise, notează Ritzau.

Danemarca poartă discuţii cu Austria pentru a înfiinţa un „centru pilot” în afara Uniunii Europene, unde să fie trimişi solicitanţii de azil ale căror cereri au fost respinse, a declarat Marţi un membru al Cabinetului danez, în cadrul unei comisii parlamentare, relatează dpa, potrivit agerpres. Inger Stojberg, ministru al Imigraţiei şi Integrării, a fost convocat la Comitetul pentru Afaceri Europene care a cerut mai multe informaţii despre planurile menţionate de premierul danez Lars Lokke Rasmussen într-un discurs rostit în luna Iunie.

Guvernul minoritar de centru-dreapta al premierului Rasmussen a adoptat o atitudine dură faţă de problema migraţiei. Social-democraţii din opoziţie au declarat că vor solicita mai multe informaţii de la Guvern cu privire la aceste planuri, poate în cadrul unei sesiuni cu uşile închise, notează Ritzau.

Merkel respinge din start orice redesenare a graniței dintre Serbia și Kosovo

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat Marţi că un eventual acord de modificare a frontierei între Serbia şi Kosovo ar risca să aibă repercusiuni în alte regiuni din Balcani, transmite agenţia EFE. Merkel a făcut aceste declaraţii la conferinţa de presă comună cu premierul croat, Andrej Plenkovic, care, la rîndul său, s-a arătat sceptic faţă de un asemenea plan evocat recent de Guvernele de la Belgrad şi Pristina ca posibilă soluţie de normalizare a relaţiilor dintre ele.

Şefa Guvernului german a atras atenţia că un acord de schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo ar putea fi un precedent de la care să pornească alte negocieri similare în puncte conflictuale din Balcani. Ea a recunoscut că această problemă teritorială a fost unul din punctele cele mai importante ale discuţiei telefonice pe care a avut-o Luni cu Preşedintele SUA, Donald Trump, care, la fel ca şi Rusia, înclină să sprijine un astfel de acord de partiţie teritorială între Serbia şi Kosovo, privit însă cu scepticism de UE.

La fel s-a poziţionat şi premierul croat, care a spus că ‘frontierele trebuie respectate’, întrucît orice schimb de teritorii ar putea avea ‘repercusiuni în alte locuri din Balcani’, generînd instabilitate.

Dar tot Marţi, ministrul de Externe sîrb, Ivica Dacic, a spus că după un ‘viraj istoric’ în negocierile pentru normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina se prefigurează un ‘rezultat’. Aceste declaraţii survin după ce Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a pledat recent pentru o viitoare ‘delimitare’ frontalieră cu Kosovo, în timp ce liderul kosovar, Hashim Thaci, a cerut o ‘corectare a frontierelor’, declaraţii destul de vagi, dar care au fost interpretate ca fiind un posibil pas către o partiţie teritorială. Însă liderul kosovar a adăugat ulterior că nu susţine vreo partiţie şi nici un schimb de teritorii cu Serbia, el dorind prin ‘corectarea’ frontierelor despre care a vorbit ca trei localităţi majoritar albaneze din Sudul Serbiei să facă parte din Kosovo şi se opune oricărei soluţii care ar însemna pierderea părţii de Nord a Kosovo.

Anterior, politicieni sîrbi şi unele media sîrbe au sugerat o redesenare a frontierelor pentru ca zonele din Nordul Kosovo majoritar sîrbe să fie incluse în Serbia, în schimbul unor zone majoritar albaneze din Serbia. Circa 100.000 de sîrbi locuiesc în Kosovo, jumătate dintre ei la Nord de rîul Ibar, în localităţi unde formează o majoritate, ceilalţi fiind stabiliţi la Sud de acel rîu în zone majoritar albaneze. Cei mai mulţi dintre sîrbii kosovari se împotrivesc autorităţilor de la Pristina şi consideră în continuare Belgradul ca fiind Capitala lor. În zonele majoritar albaneze din Serbia trăiesc circa 55.000 de etnici albanezi.

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, John Bolton, a dat de înţeles, săptămîna trecută, că Statele Unite ar fi favorabile unui eventual acord privind un schimb de teritorii între Kosovo şi Serbia, în cadrul unei soluţii definitive asupra statutului acestei regiuni.

Pentagonul reia exercițiile militare în Peninsula Coreea

Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, a anunţat, Marţi, încetarea suspendării exerciţiilor militare aliate în Peninsula Coreea, suspendare care a survenit ca un ”gest de bunăvoinţă” după întrevederea istorică dintre Donald Trump şi Kim Jong Un, relatează AFP.n„După cum ştiţi, am luat decizia de a suspenda cele mai importante exerciţii militare ca un gest de bunăvoinţă după summitul din Singapore”, a declarat ministrul american, în cadrul unei conferinţe de presă, în timp ce negocierile privind denuclearizarea Coreei de Nord par să încetinească. ”Nu avem nici un plan de a suspenda alte manevre”, a adăugat şeful Pentagonului, în timp ce Preşedintele american tocmai a anulat o vizită programată a secretarului de stat Mike Pompeo la Phenian, invocînd lipsa de progrese privind denuclearizarea Coreii de Nord.

Şeful Pentagonului nu a anunţat o dată pentru reluarea manevrelor militare. El a spus că Armata se va consulta cu diplomaţii americani care negociază cu Phenianul înainte de a lua orice decizie. Pentagonul a anunţat, în Iunie, că principalele sale manevre militare comune cu Coreea de Sud au fost „suspendate pe termen nelimitat”.

Aproximativ 28.500 de soldaţi americani sunt staţionaţi în Coreea de Sud şi antrenamente comune cu trupele din Coreea de Sud au loc în mod constant.

Circa 17.500 de soldaţi americani ar urma să participe la exerciţiile Ulchi Freedom Guardian. Aceste manevre care vizează întărirea pregătirii trupelor pentru o eventuală invazie din Coreea de Nord reunesc în fiecare an soldaţi din aviaţie, marină şi armata terestră. În afară de soldaţi din SUA şi Coreea de Sud, la exerciţii participă şi trupe din mai multe ţări aliate, cum ar fi Australia, Canada, Marea Britanie, Franţa sau Noua Zeelandă.

Marea Britanie a început înregistrarea cetățenilor europeni

Marea Britanie a început Marţi înregistrarea a mii de cetăţeni comunitari ce doresc să-şi legalizeze situaţia pentru a putea rămîne în această ţară după Brexit (să obţină aşa-numitul „settled status”), într-un program-pilot menit să testeze sistemul de imigraţie pe care Guvernul de la Londra speră să-l facă deplin operaţional pînă la sfîrşitul anului, a anunţat Ministerul britanic de Interne, citat de agenţia EFE, potrivit agerpres.

Circa 4.000 de europeni pot deja să înainteze cererile pentru a primi statutul de rezident permanent în Marea Britanie, un proces care în lunile următoare ar trebui să devină accesibil tuturor celor circa 3,8 milioane de cetăţeni comunitari care locuiesc în această ţară.

În această etapă de probă, pot participa cetăţeni europeni care lucrează în sistemul medical NHS din Nord-Vestul Angliei, precum şi studenţi şi personal de la trei universităţi din Liverpool. Acele persoane care doresc să rămînă în Marea Britanie după ieşirea acesteia din Uniunea Europeană trebuie să-şi programeze o întîlnire cu un reprezentant al Ministerului de Interne, care îi va ghida în acest proces. Atunci cînd sistemul va fi deschis pentru toţi cetăţenii comunitari, întregul proces va putea fi realizat pe internet, fără o astfel de întîlnire. Aplicaţiile vor costa 65 de lire pentru adulţi şi 32,5 lire pentru minorii sub 16 ani.

Guvernul britanic a precizat deja că cetăţenii UE şi membrii familiilor lor care la finele lui 2020 se vor afla de cel puţin cinci ani în Marea Britanie vor putea cere „settled status”, care le va permite să trăiască şi să muncească în Marea Britanie pe termen nedefinit. Cei veniţi pînă la 31 Decembrie 2020, dar de mai puţin de cinci ani, vor putea rămîne pînă la împlinirea acestui termen, după care vor putea solicita la rîndul lor noul statut.

Kremlinul precizează

Cheltuielile pentru viitoarele exerciţii militare de scară largă Vostok-2018 sunt justificate pentru a menţine capacitatea de apărare a Rusiei pe fondul situaţiei internaţionale tensionate, a declarat Marţi purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează TASS, potrivit agerpres. „Reţeaua de securitate socială şi sistemul de pensii sunt un element constant al politicii de stat şi o componentă foarte importantă. Însă, capabilitatea de apărare a ţării în actuala situaţie internaţională, care este adesea destul de agresivă şi neprietenoasă pentru ţara noastră, este justificată, necesară şi nu are alternativă”, a declarat Peskov în faţa jurnaliştilor, ca răspuns la întrebarea dacă cheltuielile pentru exerciţiile militare strategice Vostok-2018 sunt oportune în actualele condiţii economice.

Exerciţiile Vostok-2018 vor avea loc în August-Septembrie cu implicare de personal şi echipament militar din Districtele Militare Central şi Estic şi din Flota Nordică ale Federaţiei Ruse. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat mai devreme, Marţi, că aceste exerciţii vor fi fără precedent în ceea ce priveşte amploarea lor şi vor implica circa 300.000 de militari şi în jur de 1.000 de nave militare.

Peskov a mai subliniat că participarea Chinei la exerciţiile Vostok-2018 sugerează o cooperare mai strînsă între cele două ţări în toate domeniile. „Aceasta ilustrează extinderea interacţiunii dintre cei doi aliaţi în toate domeniile”, a spus purtătorul de cuvînt al Kremlinului.

A fost anunţat că forţe militare ale Chinei vor lua parte la exerciţiile strategice Vostok-2018 în poligonul Ţugol din regiunea Transbaikal din Estul Siberiei, în perioada 11-15 Septembrie. Ministerul Apărării al Chinei a subliniat că „exerciţiile sunt menite să consolideze cooperarea militară strategică ruso-chineză în vederea unui răspuns comun pentru diferite ameninţări la adresa securităţii şi pentru menţinerea păcii, stabilităţii şi securităţii în regiune”.

China va trimite în jur de 3.200 de militari, circa 900 de piese de echipament militar, precum şi 30 de elicoptere şi aeronave pentru exerciţiile comune cu Rusia.

Putin plasează inovația tehnologică pe lista priorităților Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, Marţi, că inovaţia ştiinţifică va fi una dintre priorităţile majore ale Rusiei, în cadrul unui forum tehnologic la Novosibirsk, principalul oraş al Siberiei, informează France Presse, potrivit agerpres. „Realizarea unui progres tehnologic şi ştiinţific face parte dintre principalele noastre obiective şi priorităţi”, a declarat Putin, ale cărui remarci au fost publicate pe site-ul Kremlinului.

„Sunt convins că putem face acest lucru prin unificarea eforturilor statului, ale întreprinderilor şi ale comunităţii ştiinţifice şi academice, prin extinderea libertăţii de iniţiativă şi a creativităţii poporului nostru”, a adăugat el.

Susţinînd că fondurile alocate cercetării ştiinţifice au crescut de douăzeci de ori în valoare reală de la venirea sa la putere, Preşedintele rus a cerut autorităţilor „să facă totul” pentru a oferi oportunităţi „tinerelor talente” şi pentru „a atrage în Rusia oameni de ştiinţă din întreaga lume”. Printre provocările sale principale, economia rusă se confruntă cu o lipsă de forţă calificată de muncă, rezultatul unei grave crize demografice ce a urmat căderii URSS.