Realitatea internationala pe scurt (28 Septembrie 2018)

Fenomen meteo extrem de rar în Europa: O furtună-hibrid va lovi continentul

Deasupra Mării Mediterane s-a format o furtună neobișnuită, care apare extrem de rar, și pe care meteorologii o numesc Medicane, un uragan care se formează deasupra Mediteranei. Ce este neobișnuit la această furtună-hibrid este faptul că are unele trăsături specifice uraganelor și taifunurilor, scriu CNN și Severe-Weather.eu. 

Potrivit unui studiu publicat în 2011, astfel de furtuni-hibrid se petrec doar o dată sau de două ori pe an, de regulă în lunile Septembrie sau Octombrie, cînd temperatura aerului și a apei din Marea Mediterană este încă ridicată. Furtuna „Medicane” a cauzat deja inundații pe coastele Tunisiei și Libiei, în ultimele zile și începe să migreze spre Grecia, apoi va pătrunde pe continentul European. Deasupra mării, furtuna va căpăta aspecte asociate furtunilor tropicale, precum uraganele sau taifunurile, lucru vizibil mai ales din imaginile-satelit surprinse.

Sămbătă, furtuna va ajunge în Sudul Greciei, iar meteorologii anticipează că insula Creta ar putea fi lovită de ploi violente și vînt puternic. Duminică, furtuna va ajunge în Vestul Turciei. Meteorologii au însă și o veste bună: pentru că furtuna se mișcă repede, nu va petrece atît de mult timp deasupra continentului pentru a provoca pagube însemnate. De exemplu, în SUA, uraganele Harvey și Florence au avut pagube catastrofale tocmai din cauză că avansau extrem de încet.

Este oficial: Cel mai scump avion din istoria militară a SUA a primit „botezul focului”

Armata americană a recurs Joi, pentru prima oară, la noul său avion invizibil F-35 într-o situaţie de luptă, a declarat un responsabil american, un eveniment important pentru acest aparat stealth, considerat cel mai scump din istoria militară a SUA, potrivit France Presse, transmite Agerpres.

Cel puţin unul dintre aceste noi avioane americane, considerate o bijuterie tehnologică destinată să treacă nedetectată de cele mai avansate radare, a decolat de pe nava amfibie USS Essex şi a bombardat poziţii talibane în provincia afgană Kandahar, a indicat acelaşi oficial, sub rezerva anonimatului. „Lovitura a reuşit”, a adăugat el. Aparatul utilizat este un F-35B, o variantă cu decolare scurtă şi aterizare pe verticală a F-35 destinată Corpului de puşcaşi marini ai SUA.

Israelul a anunţat în luna Mai că este prima ţară care a utilizat un F-35 în condiţii de luptă. Lansat la începutul anilor 1990, F-35 este cel mai scump dintre programele de armament din istoria militară a SUA, cu un cost total estimat la aproape 400 de miliarde de dolari pentru Pentagon, cu un obiectiv de aproape 2.500 de aparate care urmează să fie produse în deceniile următoare. Cu tot cu întreţinerea tehnică, costul total al F-35 este estimat la 1.500 miliarde de dolari pe întreaga durată a programului pînă în 2070.

Susţinătorii săi laudă tehnologia sa stealth, care îi permite să treacă nedetectat de radare, viteza supersonică, agilitatea şi senzorii care oferă pilotului un acces de neegalat la o gamă largă de informaţii. Dar dezvoltarea acestui aparat a fost marcată de întîrzieri de calendar şi depăşiri de buget. În Iunie 2014, întreaga flotă americană de F-35 a fost consemnată la sol la decizia autorităţilor americane cu scopul de a continua o anchetă privind circumstanţele unui misterios incendiu survenit la bordul unuia dintre aparate. Anul trecut, aproximativ 50 de avioane F-35A ale Forţelor aeriene ale SUA au fost consemnate la sol la baza aeriană din Luke (Arizona, Sud) din cauza unei probleme privind oxigenul piloţilor. 

Lovitură de teatru în procesul de genocid al „Măcelarului din Balcani”

Judecătorul principal din procesul în apel, la Haga, al fostului lider politic al sîrbilor bosniaci Radovan Karadzic a anunţat Joi că se retrage, ca urmare a unei proceduri de recuzare împotriva lui, relatează Agerpres, care citează AFP.

În 2016, Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY) l-a condamnat pe Radovan Karadzic, supranumit „Măcelarul din Balcani”, la 40 de ani de închisoare, găsit vinovat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul conflictului din Bosnia (1992-1995). Procesul său în Apel s-a deschis la Haga în Aprilie în faţa Mecanismului pentru Tribunalele Penale Internaţionale (MTPI) al ONU, care a preluat ştafeta de la (TPIY).
„Pentru a evita ca o procedură de recuzare (angajată de avocaţii lui Radovan Karadzic) să obstrucţioneze derularea procesului în Apel, este în interesul Justiţiei ca să mă retrag din acest dosar", a declarat judecătorul Theodor Meron, preşedintele MTPI, într-un document dat publicităţii.

Theodor Meron şi alţi doi judecători au fost recuzaţi la începutul lui Septembrie în procesul în Apel al fostului lider militar al sîrbilor bosniaci Ratko Maldic, condamnat la închisoare pe viaţă de TPIY pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Avocaţii lui Radovan Karadzic au utilizat aceleaşi argumente ca cele avansate în cazul lui Ratko Mladic, şi anume că cei trei judecători ai procesului în Apel nu vor fi imparţiali pentru că au luat hotărîri deja în dosare referitoare la aceleaşi fapte. Judecătorul Theodor Meron a dat asigurări însă că „va continua să judece dosarul Karadzic cu imparţialitate".
Radovan Karadzic, 73 de ani, şi Ratko Mladic, 76 de ani, au fost condamnaţi de TPIY pentru rolul lor în războiul care a urmat destrămării Iugoslaviei după prăbuşirea comunismului la începutul anilor 1990. Acest conflict a făcut peste 100.000 de morţi şi 2.2 milioane de deplasaţi. Amîndoi au făcut Apel la condamnarea lor, care recunoaşte în principal participarea lor la genocidul din enclava Srebrenica. Aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost ucişi în 1995, cea mai mare atrocitate comisă în Europa după Al Doilea Război Mondial.

Atentat terorist major pregătit în Olanda pentru un „mare eveniment”

Poliţia olandeză a arestat şapte indivizi care se pregăteau să comită "un atentat terorist major", cu ajutorul centurilor cu explozivi şi al puştilor de asalt de tip AK-47, în timpul unui "mare eveniment" în Olanda, a anunţat Joi Procuratura, potrivit AFP.

"Poliţia a arestat şapte bărbaţi, Joi, suspectaţi că erau într-un stadiu foarte avansat în pregătirea unui atentat terorist major în Olanda", a declarat Ministerul Public într-un comunicat, în care adaugă că unul dintre suspecți dorea "să facă numeroase victime". "Ministerul Public şi Poliţia sunt convinse că un atac terorist a fost împiedicat o dată cu arestarea suspecţilor", la orele după-amiezii, la Arnhem (Est) şi Weert (Sud), a informat Procuratura. În cursul unei anchete care a durat mai multe luni, Poliţia a ţinut sub observaţie un grup de persoane avînd relaţii cu un bărbat de origine irakiană, în vîrstă de 34 de ani, condamnat în 2017 pentru că a încercat să ajungă în teritoriul controlat de gruparea Stat Islamic, precizează documentul citat de AFP.

Vîrsta acuzaţilor, care locuiau în Arnhem, Rotterdam şi localităţi învecinate cu aceste oraşe, este între 21 şi 34 de ani. Doi dintre aceştia au fost, de asemenea, condamnaţi pentru că au încercat să ajungă în Irak sau Siria. "Unul dintre bărbaţii originari din Arnhem dorea să comită un atac împreună cu un grup în cursul unui mare eveniment în Olanda şi să facă numeroase victime, potrivit serviciilor olandeze de informaţii (AIVD)", a adăugat Procuratura.

Suspecţii intenţionau să comită atentatul "cu ajutorul centurilor cu explozivi şi puştilor Kalaşnikov AK47 în cursul unui eveniment şi să detoneze o maşină-capcană într-un alt loc", a precizat Ministerul Public. Ancheta nu a permis să se stabilească deocamdată ţinta exactă a suspecţilor, care urmează să fie prezentaţi unui judecător de instrucţie, Vineri, la Rotterdam. Arestările au fost făcute de echipe antiteroriste ale Serviciului de Intervenţii Speciale (DSI), sprijinite de echipe de observaţie şi elicoptere.

Pușcașii marini au luat cu asalt Secția de Poliție din Acapulco, capitala opiului din Mexic

Fosta stațiune mexicană preferată a vedetelor de la Hollywook, Acapulco, a fost Miercuri luată cu asalt de pușcașii marini și de alți soldați, într-o operațiune de amploare care a avut ca țintă chiar forțele Poliției, acuzate că nu sunt decît o piesă din angrenajul masiv al cartelurilor de droguri care controlează orașul de la malul Pacificului.

Agenții federali și pușcașii marini au preluat securitatea publică asupra orașului Acapulco, confiscînd armele Poliției locale, relatează The Telegraph. Acapulco este acum unul dintre cele mai violente orașe ale lumii, cu o rată a crimei de 103 la suta de mii de locuitori, și capitala producției de opiu din Mexic. Roberto Alvarez Heredia, purtătorul de cuvînt al Consiliului de Securitate al Statului, a declarat că doi ofițeri au fost oficial puși sub arest pentru legături cu bandele criminale care își împart orașul.

Statul Guerrero, în care se află Acapulco, este considerat nucleul dur al traficului de narcotice din Mexic. 175 de politicieni au fost asasinaţi, în ultimul an, în Mexic, conform firmei de analiză a riscurilor Etellekt, relatează dpa. Politicienii au fost ucişi între Septembrie anul trecut şi 31 August anul acesta, o perioadă de timp care a inclus şi campania de dinaintea alegerilor din Iulie, a precizat Luni Etellekt.

Acest bilanţ înseamnă că lunar au avut loc cel puţin 14 asasinate politice.
În plus, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 850 de acte de agresiune împotriva politicienilor în întreaga ţară, conform Etellekt. Violenţele nu s-au redus după alegerile din Iulie, fiind înregistrate de atunci 63 de atacuri asupra politicienilor, inclusiv 21 de asasinate.

Iranul îşi avertizează vecinii să respecte ‘liniile roşii’ şi atrage atenţia americanilor să nu facă ‘ceva greşit’

Gardienii Revoluţiei au avertizat, Vineri, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU) să respecte ‘liniile roşii’ stabilite de Iran, pentru a nu se confrunta cu răzbunarea acestuia, după atacul produs Sîmbăta trecută în oraşul iranian Ahvaz, survenit pe fondul presiunilor exercitate de SUA şi de aliaţii lor din Golf pentru reducerea influenţei regionale a Teheranului, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Iranul acuză aceste două state din zona Golfului că i-au finanţat pe cei cinci autori ai atacului de Sîmbătă, în care au fost ucise 25 de persoane, printre care 12 membri ai Gardienilor Revoluţiei. Arabia Saudită şi EAU au negat însă orice implicare.

 ‘Dacă veţi încălca liniile noastre roşii, şi noi le vom încălca în mod sigur pe ale voastre. Ştiţi ce furtună poate crea naţiunea iraniană’, a declarat comandantul adjunct al Gardienilor Revoluţiei, generalul de brigadă Hossein Salami, citat de agenţia Fars. ‘Încetaţi să creaţi comploturi şi tensiuni. Nu sunteţi invincibili. Staţi într-o casă de sticlă şi nu puteţi face faţă răzbunării naţiunii iraniene. Noi am arătat reţinere’, a afirmat generalul Salami, adresîndu-se credincioşilor prezenţi la rugăciunea de Vineri la Teheran. El a cerut, de asemenea, Statelor Unite ‘să pună capăt susţinerii teroriştilor, altfel vor plăti preţul’.

Iranul a acuzat Statele Unite de sprijin pentru atacatorii de la parada militară de la Ahvaz, însă Washingtonul a negat că ar fi avut informaţii prealabile despre incident. Gardienii Revoluţiei au promis Sîmbăta trecută o răzbunare ‘mortală şi de neuitat’ pentru atacul de la Ahvaz. Iranul şiit şi Arabia Saudită sunnită sunt rivali ireconciliabili în Orientul Mijlociu, unde sprijină părţi opuse în conflictele din Siria şi Yemen.

Tot Vineri, un cleric iranian de rang înalt a declarat că bazele americane din regiune nu vor fi în siguranţă dacă Washingtonul va căuta o confruntare cu Teheranul. ‘Dacă America face ceva greşit, bazele lor din jurul Iranului nu vor mai fi sigure’, a spus ayatollahul Mohammad Ali Movahedi Kermani, predicatorul interimar pentru rugăciunea de Vineri de la Teheran, citat de agenţia de presă Mizan. El nu a făcut alte precizări, dar Reuters aminteşte că Teheranul a avertizat în trecut SUA să evite orice confruntare militară. 

Poliţiştii de frontieră americani au arestat zece imigranţi români în timp ce încercau să treacă ilegal din Canada în SUA

Autorităţile americane au arestat zece imigranţi români care au încercat să traverseze ilegal frontiera dintre Canada şi Statele Unite, informează agenţia Associated Press şi publicaţia Montreal Gazette, potrivit mediafax.

Poliţia de Frontieră din Statele Unite a depistat, Marţi, două femei şi doi copii care traversau ilegal frontiera în zona Meridian/Champlain din statul New York. Cei patru sunt cetăţeni români şi nu au acte pentru intrarea în Statele Unite. În aceeaşi zi, o altă femeie din România şi fiul ei au încercat să pătrundă din Canada în Statele Unite prin zona Derby Line, Vermont. Miercuri, poliţiştii de frontieră americani au reţinut alţi doi români şi doi copii ai acestora care încercau să traverseze frontiera prin zona Champlain, New York.

Belgia a renunțat la taxa de 50 de euro pentru ziariștii care se acreditează la summiturile europene

Belgia a renunţat la solicitarea ca jurnaliştii belgieni şi străini acreditaţi pe teritoriul său să plătească o taxă semestrială de 50 de euro pentru acoperirea summiturilor Uniunii Europene de la Bruxelles, a anunţat Joi Asociaţia Presei Internaţionale (API-IPA), sindicatul corespondenţilor de presă străini acreditaţi în Capitala belgiană, transmite AFP, potrivit agerpres.

Autorităţile belgiene au anunţat că sunt ‘dispuse să facă o excepţie pentru jurnalişti’, a scris API-IPA într-un comunicat. La finalul lunii Iulie, jurnaliştii au fost informaţi de către Consiliul European că vor trebui să plătească suma de 50 de euro la fiecare şase luni pentru a obţine acreditarea la summiturile Uniunii Europene, în vederea acoperirii cheltuielilor implicate de controalele de securitate. Jurnaliştii nu au fost consultaţi de către Guvernul belgian în legătură cu această taxă. Decizia a intrat în vigoare printr-un Decret Regal belgian la data de 8 Mai şi urma să fie aplicată prima dată la Consiliul European din 18 Octombrie.

Într-o primă reacţie, la 1 August, API-IPA a calificat noua taxă drept un ‘obstacol nenecesar’ în calea exercitării activităţii de jurnalist, susţinînd că noua măsură ar ridica probleme mai ales pentru freelanceri, care ‘vor trebui să achite taxa din propriul buzunar, în timp ce în cazul angajaţilor unor organizaţii media taxa va fi plătită de către angajatori’. Noul sistem ar fi creat discriminări între jurnaliştii care trăiesc în Belgia (majoritatea dintre ei achitînd taxe la fiscul belgian) şi care ar fi urmat să plătească noua taxă şi jurnaliştii care vizitează Belgia doar pentru a acoperi summiturile UE şi care nu ar fi plătit noua taxă.

Potrivit datelor oferite de Consiliu, la summiturile europene sunt acreditaţi de obicei între 1.200 şi 1.300 de jurnalişti, dintre care 700 de belgieni şi corespondenţi străini rezidenţi în Belgia.

 

Socialmai mult
17.10.18 - 19:45
17.10.18 - 17:34
17.10.18 - 14:08
17.10.18 - 13:32
16.10.18 - 18:40
16.10.18 - 16:39
16.10.18 - 11:51
15.10.18 - 17:45
15.10.18 - 17:40
15.10.18 - 16:44
15.10.18 - 11:39
14.10.18 - 15:42
14.10.18 - 15:16
13.10.18 - 16:27
12.10.18 - 19:13
12.10.18 - 19:04
12.10.18 - 19:02
12.10.18 - 19:01
12.10.18 - 17:36
12.10.18 - 17:35