Guvernul cancelarului austriac a căzut în urma unei moțiuni de cenzură

Guvernul cancelarului Sebastian Kurz din Austria a căzut Luni în urma unei moţiuni de cenzură votată de partidele de opoziţie, informează DPA şi Reuters. Moţiunea de cenzură a fost susţinută de parlamentarii social-democraţi şi ai Partidului Libertăţii (de extremă-dreapta), care s-a aflat în coaliţia de guvernare cu Kurz pînă în urmă cu o săptămînă cînd liderul său, vicecancelarul Heinz-Christian Strache, s-a aflat în centrul unui scandal video şi a demisionat. Kurz a pus capăt alianţei şi a condus un guvern minoritar interimar. Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, trebuie să numească acum un nou cancelar pentru a forma un guvern care să obţină sprijinul parlamentului pînă la viitoarele alegeri naţionale, ce ar urma să fie organizate în septembrie.

Ca urmare a victoriei PPE la europarlamentare, Manfred Weber vrea să fie viitorul şef al CE

Preşedintele PPE, după ce a proclamat încă de Duminică seară victoria la alegerile europarlamentare, a anunţat că Manfred Weber va fi viitorul şef al Comisiei Europene.

Partidul Popular European a cerut Duminică Preşedinţia Comisiei Europene, estimînd că a cîştigat alegerile europene, relatează AFP. “Am cîştigat alegerile şi candidatul cap de listă al PPE, Manfred Weber, va fi preşedintele Comisiei”, a declarat, la Bruxelles, Joseph Daul, preşedintele PPE. Potrivit estimărilor iniţiale realizate de Kantar, PPE ar putea avea 178 din cele 751 de locuri din Parlamentul European, Grupul Socialiştilor şi Democraţilor - aproape 20%, iar ALDE - 13,45%. Verzii ar putea să nu treacă de 10%, iar cele două grupuri de extremă dreapta - “Europa Naţiunilor şi Libertăţii” (ENF) şi “Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe” (EFDD) - au la un loc doar 15%.

Kremlinul respinge apelul la eliberarea marinarilor ucraineni din captivitate

Kremlinul a respins Luni decizia adoptată Sîmbătă de Tribunalul maritim, care a somat Rusia să-i elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni pe care îi deţine după capturarea lor împreună cu trei nave militare ale Ucrainei. Moscova consideră că Tribunalul de la Hamburg, creat prin Convenţia ONU din 1982 privind dreptul mării, printre semnatarele căreia se numără şi Rusia şi Ucraina, nu are competenţa de a examina incidentul survenit anul trecut lîngă strîmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov.

”Convenţia privind dreptul mării din 1982 nu se aplică strîmtorii Kerci”, a declarat purtătorul de cuvînt al Preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, fără alte explicaţii. Conform presei ruse, Moscova consideră incidentul dreptul unul militar, care depăşeşte competenţele acestei instanţe.

Tribunalul de la Hamburg a decis că Moscova ar trebui să-i elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni imediat, iar ambele ţări să se abţină de la orice acţiune care ar putea agrava disputa. Kremlinul se pronunţă pentru continuarea anchetei şi organizarea unui proces în cazul celor 24 de marinari, pe care Rusia îi acuză de încălcarea apelor sale teritoriale, scrie presa de la Moscova.

Forţele de coastă ruse au deschis focul şi au sechestrat trei nave militare ucrainene, cu tot cu echipaje, pe motiv că acestea ar fi intrat în apele teritoriale ruse în largul Crimeii, peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014. Kievul a acuzat Rusia de ”agresiune” şi a indicat, pe baza unor înregistrări şi interceptări radio, că incidentul a avut loc în apele internaţionale.

Anchetă federală în Rusia după ce un responsabil a fost surprins în timp ce ataca un jurnalist de la o televiziune publică

Liderul unui district din regiunea Hakasia (Siberia) face obiectul unei anchete federale după ce a fost surprins de o cameră de filmat în timp ce atacă un jurnalist de la canalul de televiziune oficial de ştiri Rossia-24 şi-l pune la pămînt, potrivit dpa şi media ruse, potrivit agerpres. Pentru fapta sa, Serghei Zaiţev – şeful districtului Şirinski – riscă o pedeapsă de şase ani de închisoare, a comunicat Luni într-un comunicat Comitetul de anchetă de pe lîngă Parchetul General de la Moscova. Rusia Unită, din care face parte Zaiţev, a prezentat scuze, calificînd incidentul drept o ”scenă oribilă”, a relatat canalul de ştiri citat.

Reporterul intenţiona să-l întrebe pe Zaiţev despre deficienţele în programul de locuinţe finanţat de la bugetul de stat pentru rezidenţii din zonă ale căror locuinţe au fost mistuite de flăcări în urma unor incendii de pădure în 2015. ”De ce naiba aţi venit aici?”, s-a răstit conducătorul districtului Şirinski, ridicîndu-se de pe scaun. El l-a împins pe jurnalist, încercînd să-l dea afară din birou, după cum se vede în înregistrarea video. ”De ce mă împingeţi?”, îl întreabă reporterul. Zaiţev a încercat la început să-i ia microfonul, iar apoi l-a luat de la spate şi l-a trîntit la podea. Eşti un jeg”, i-a mai spus oficialul rus, aşa cum se aude în înregistrare, după ce Rossia-24 a editat imaginile pentru a evita insultele.

Conform presei ruse, întrebarea care l-a deranjat cel mai mult pe oficial a fost: ”De ce oamenii trăiesc de atîţia ani în condiţii inumane?”, ştiindu-se că Guvernul a alocat sume considerabile pentru construcţia de noi locuinţe pentru sinistraţi.

Împotriva responsabilului rus a fost deschis un dosar penal pentru ”obstrucţionarea activităţilor profesionale legale ale jurnaliştilor, acţiune comisă de o persoană care se foloseşte de poziţia sa oficială, combinată cu violenţa împotriva unui jurnalist”, se menţionează în comunicatul Comitetului de anchetă rus.

Prezidiul Consiliului general al Rusiei Unite l-a exclus Luni pe Serghei Zaiţev în urma incidentului cu jurnalistul postului de televiziune Rossia-24, transmite agenţia de presă TASS, citîndu-l pe secretarul general al consiliului formaţiunii, Andrei Turciak. Acesta a catalogat comportamentul responsabilului rus drept ”inadecvat şi inacceptabil”.

CJUE împiedică Germania să aresteze un român acuzat de omor

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit Luni că procurorii germani nu pot emite mandate de arestare europene, deoarece nu dispun de o independenţă politică suficientă. Decizia a fost luată în legătură cu un acuzat român şi doi lituanieni, transmite DPA, potrivit agerpres. Cei trei sunt acuzaţi de omor, jaf şi vătămări corporale grave, iar procurorii din Germania au emis mandate de arestare europene pe numele lor. Acuzaţii au cerut Curţii Supreme şi Înaltei Curţi din Irlanda să invalideze mandatele.

Conform legislaţiei UE, mandatele de arestare europene trebuie emise de o autoritate judiciară, iar românul şi lituanienii în cauză au susţinut că procurorii din Germania fac parte din puterea executivă, în cadrul Ministerului Justiţiei, ceea ce creează riscul unor imixtiuni politice. Instanţele irlandeze au înaintat cazul Curţii de Justiţie a UE, care a acceptat în parte argumentele contestatarilor.

CJUE a arătat, într-un comunicat de presă, că autorităţile care emit un mandat de arestare european trebuie să separe cele două funcţii – executarea mandatului şi revizuirea judecătorească. Autoritatea emitentă „trebuie să îşi poată exercita funcţiile în mod obiectiv, ţinînd seama de toate probele incriminatoare şi dezincriminatoare, fără a fi expusă riscului ca puterea sa de decizie să fie supusă unor orientări sau instrucţiuni externe”, au arătat judecătorii.

Instanţa cu sediul în Luxemburg a mai explicat că independenţa este necesară deoarece astfel de mandate trebuie să respecte aceleaşi standarde în întreaga Uniune Europeană. Spre deosebire de situaţia din Germania, procurorul general din Lituania este suficient de independent de puterea executivă şi poate fi considerat „autoritate judiciară emitentă” conform legislaţiei europene, a stabilit CJUE.

Dosarul urmează să fie retrimis instanţelor naţionale.

După victoria lui Nigel Farage, Marea Britanie se îndreaptă cu paşi repezi spre un Brexit dur

Regatul Unit pare să se îndrepte spre o ieşire dură din Uniunea Europeană (UE) după avansul devastator al formaţiunii Brexit a populistului Nigel Farage în alegerile europene, în care votanţii au sancţionat marile partide după eşecul în ce priveşte concretizarea „divorţului” de Bruxelles, scrie EFE, potrivit agerpres. Partidul Brexit, creat la începutul anului de fostul lider al Partidului pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP), apare ca forţa cea mai votată şi care va trimite cel mai mare număr de europarlamentari în forul de la Strasbourg, cu cel puţin 28 de mandate, după numărarea unei mari părţi a voturilor. Regatului Unit îi revin 73 de locuri în Parlamentul European, însă reprezentanţii britanici vor deţine aceste mandate pînă ce ţara va ieşi din blocul european, în mod previzibil pe 31 Octombrie dacă nu va exista o nouă amînare a „Brexitului”.

Proeuropenii din Partidul Liberal Democrat, formaţiune care cere un al doilea referendum, s-au situat pe poziţia secundă, cu cel puţin 15 eurodeputaţi şi 20,3% din voturi. În ciuda faptului că liberal-democraţii lui Vince Cable se află pe locul al doilea, ei sunt mult în urma Partidului Brexit, care a reuşit să atragă votul multor conservatori nemulţumiţi de felul cum a negociat Guvernul Theresei May, potrivit specialiştilor.

Aceste rezultate arată că votanţii au optat pentru cele două formaţiuni care au oferit claritate în ce priveşte retragerea ţării din blocul european: una, pentru ieşire (Partidul Brexit) şi cealaltă, pentru rămînere (Liberal Democraţii).

Regatul Unit nu preconiza să participe la aceste alegeri după ce cetăţenii au votat la un referendum organizat în Iunie 2016 în favoarea ieşirii din UE. La aproape trei ani după consultarea populară, care a avut o prezenţă de peste 70%, Guvernul conservator nu a reuşit să treacă de Parlament acordul privind „Brexitul” negociat cu UE şi nici să se înţeleagă cu laburiştii pentru a ajunge la un consens care să permită depăşirea impasului actual.

Odată cu ieşirea Regatului Unit din UE, cele 73 de mandate deţinute vor reveni altor state, dar, pînă cînd acest lucru se va întîmpla, eurodeputaţii britanici îşi vor prelua mandatele la constituirea noului Parlament european, pe 2 Iulie.

Epuizarea profesională a fost inclusă în Clasificarea internaţională a maladiilor

Sindromul ”burnout”, tradus prin ”epuizare profesională”, a fost inclus în Clasificarea internaţională a maladiilor a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care serveşte drept bază pentru stabilirea tendinţelor şi statisticilor în domeniul sanitar, relatează AFP, potrivit agerpres. Clasificarea internaţională a maladiilor, compilată de OMS, se bazează pe constatările experţilor din domeniul sanitar din întreaga lume. Lista a fost adoptată de statele membre ale OMS, reunite în perioada 20 Mai – 28 Mai la Geneva.

”Aceasta este prima oară” cînd burnout-ul este inclus în clasificare, a anunţat în faţa jurnaliştilor un purtător de cuvînt al OMS, Tarik Jasarevic.

Clasificarea maladiilor a OMS furnizează un limbaj comun prin intermediul căruia profesioniştii din domeniul sanitar pot face schimb de informaţii de specialitate la nivel mondial. Burnout-ul, inclus în secţiunea consacrată „problemelor asociate” ocupării forţei de muncă sau şomajului, a primit numele de cod QD85. Această problemă este descrisă ca „un sindrom (…) ce rezultă din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes” şi care se caracterizează prin trei elemente: „o senzaţie de epuizare”, „cinism sau sentimente negative asociate muncii” şi „o eficienţă profesională redusă”.

Registrul OMS precizează că burnout-ul „se referă în mod specific la fenomene asociate contextului profesional şi nu ar trebui să fie utilizat pentru a descrie experienţele din alte domenii ale vieţii”. Noua clasificare, numită CIP-11, publicată anul trecut, a fost adoptată oficial în cadrul celei de a 72-a reuniuni mondiale şi va intra în vigoare la 1 Ianuarie 2022. Aceasta include noi capitole, inclusiv consacrat sănătăţii sexuale. Neplăcerea generată de jocurile video a fost adăugată în secţiunea tulburărilor de dependenţă. Noua clasificare a OMS propune, de asemenea, un nou capitol privind medicina tradiţională, notează AFP.

Rusia este gata să medieze negocierile dintre trimişii lui Maduro şi opoziţia din Venezuela

Ministerul de Externe de la Moscova a exprimat Luni disponibilitatea Rusiei de a participa la dialogul de la Oslo între puterea şi opoziţia din Venezuela, transmite Reuters, potrivit agerpres. Norvegia a anunţat Sîmbătă că reprezentanţi ai Guvernului şi ai opoziţiei de la Caracas urmează să revină la Oslo, după o primă rundă de discuţii preliminare despre modalităţile de rezolvare a crizei politice din Venezuela. Într-un comunicat, Ministerul de Externe rus a salutat continuarea dialogului, însă a avertizat împotriva oricăror puteri străine care ar impune ultimatumuri conducerii venezuelene.

Guvernul Preşedintelui ales al Venezuelei, Nicolas Maduro, şi opoziţia condusă de Juan Guaido, autoproclamat preşedinte interimar şi recunoscut ca atare de peste 50 de ţări, au acceptat medierea Norvegiei. Guaido neagă însă că ar fi vorba de negocieri cu regimul de la Caracas. 

Statul-naţiune rămîne cadrul central de acţiune în Europa unită

Nu trebuie să fii anti-UE ca să ajungi la concluzia că statul-naţiune rămîne cadrul central de acţiune în Europa unită, scrie într-un editorial cotidianul german Muenchner Merkur, constatînd „rezultatele extrem de diferite din statele membre” ale alegerilor europarlamentare încheiate Duminică, transmite dpa, potrivit agerpres. „Au fost doar nişte alegeri la nivelul Uniunii Europene sau 28 de sondaje privind starea de spirit în ţările membre? (…) În Germania, situaţia pare să stea în felul următor: alegătorii devin din ce în ce mai precauţi faţă de perechea CDU (cancelarul Angela) Merkel – (lidera formaţiunii, Annegret) Kramp-Karrenbauer, care a acţionat extrem de neinspirat”, notează cotidianul din Munchen.

Potrivit acestuia, scrutinul de Duminică a fost „un Waterloo pentru cele două femei de la cîrma CDU, în pofida impulsului pe care l-a dat (candidatul conservator la Preşedinţia Comisiei Europene, Manfred) Weber”. „În acelaşi timp, SPD (Partidul Social Democrat), cuprins de panică, pare incapabil să găsească butonul pentru a opri liftul care merge în jos”, menţionează ziarul. „Rămîne de văzut cum se vor încheia toate acestea, dar un lucru e clar: Kramp-Karrenbauer este şifonată în postura de candidat la cancelarie, iar (lidera SPD) Andrea Nahles se transformă tot mai mult în Theresa May a social-democraţilor”, mai scrie Muenchner Merkur, pentru a conchide că „doar cancelara (Merkel) a ieşit destul de bine, lăsînd-o cu ingeniozitate pe prietena ei (Kramp-Karrenbauer) să organizeze campania electorală”.

La rîndul său, cotidianul Pforzheimer Zeitung remarcă într-un editorial că scrutinul europarlamentar a demonstrat „clar pentru toată lumea: spiritul vremurilor („Zeitgeist”) este verde şi toţi cei care se îndoiau de asta s-au înşelat”. „Protecţia mediului, combinată cu politici economice sigure pentru mediu – aceasta este tema pentru prezent şi viitor”, subliniază cotidianul local din Baden-Wurttemberg (Sud-Vestul Germaniei). „Faptul că Verzii au reuşit să atragă atît de multe voturi din partea tinerilor este rezultatul logic al unui profil căruia i-au rămas credincioşi întotdeauna. De patru decenii, Verzii vorbesc de protecţia mediului. Verzii sunt partidul popular 4.0”, conchide cotidianul german.