,,Vrem să menținem Ungaria, ungară. Nu credem că multiculturalismul e bun prin definiție”

Cel mai recent și totodată percutant episod din confruntarea de idei pro-anti migrație, i-a avut ca protagoniști pe ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, și pe Emily Maitlis, prezentatoare la BBC. În timpul unui interviu, fiind întrebat despre pachetul de legi ”Stop Soros”, adoptat de curînd în Parlamentul ungar, ministrul de la Budapesta a explicat: ”Sunt organizații care îi ajută pe oameni să ceară azil, chiar dacă nu au o bază legală pentru asta și aceste organizații trebuie să se confrunte cu consecințele”, relatează Cotidianul.ro. 

La observația că orice imigrant care ajunge în Ungaria are dreptul să ceară azil și să-i fie studiat cazul, Szijjarto a răspuns: ”La Sud suntem înconjurați de țări pașnice, deci acești oameni care ne violează frontierele vin cu toții din țări pașnice, precum Serbia și Croația și nu există prevederi în dreptul internațional care să arate că acești oameni ar trebui ajutați să violeze granițele dintre două țări pașnice. Nu vrem un influx masiv care să vina spre noi de la Sud, vrem să menținem Ungaria, ungară și nu credem că multiculturalismul este bun prin definiție. Dacă credeți asta, dacă oamenii din Marea Britanie cred asta, atunci eu respect acest lucru, însă, vă rog, nu puneți presiune pe noi.”

Social-democrații europeni se reunesc Vineri la Paris

Familia social-democrată europeană se reuneşte Vineri la Paris, cu ambiţia de a propulsa o nouă generaţie de lideri, proeuropeni şi de stînga, care înţeleg să nu lase să se instaleze o confruntare binară între adepţii europenismului şi cei ai suveranismului, informează AFP. Noul premier spaniel Pedro Sanchez, fostul premier al regiunii belgiene Valonia Paul Magnette, comisarul european Pierre Moscovici, preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European Udo Bullmann - printre alţii – se vor reuni la invitaţia socialiştilor francezi.

Tema reuniunii este ecologia, dar şi problema migranţilor, şi mai în general orientarea politicii europene, cu mai puţin de un an înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Obiectivul pe care şi-l propun participanţii este să arate că „social-democraţia se trezeşte”, cu „profunda reînnoire a conducerilor partidelor”, a explicat pentru AFP primul secretar al Partidului Socialist francez, Olivier Faure, ales în urmă cu trei luni. „Este o nouă generaţie care are voinţa de a nu rămîne fără iniţiativă”, la ora în care „puţine ţări sunt ocolite de valul naţionalist”, subliniază Faure, care s-a întîlnit la începutul săptămînii la Berlin cu omologul său german Andrea Nahles.

Aceşti conducători intenţionează în special „să restaureze clivajul dreapta/stînga”, întrerupînd practica europeană care a privilegiat mult timp căutarea consensului între PPE şi PSE, cu riscul unei „nediferenţieri” care , potrivit lui Faure, a favorizat „forţele populiste”. Pierzînd teren în Europa, unde nu mai guvernează decît în cîteva state, după ce au condus 13 ţări din 15 în anii 1990, social-democraţii europeni şi-au recăpătat un pic speranţa la 1 Iunie, o dată cu accederea în funcţia de premier al Spaniei a liderului PSOE, Pedro Sanchez.

Prinţul William al Marii Britanii califică Teritoriile palestiniene drept „ţară”

Prinţul William, duce de Cambridge, aflat într-o vizită care se doreşte apolitică în Orientul Mijlociu, a părut să încalce limbajul diplomatic uzual, calificînd Teritoriile palestiniene drept „ţară”, în cursul întîlnirii sale cu Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, la Ramallah, informează AFP, potrivit agerpres. După ce fusese primit de premierul israelian Benjamin Netanyahu la Ierusalim, ducele de Cambridge şi-a continuat vizita în Cisiordania, aflată sub control israelian, aceasta fiind prima vizită oficială a unui membru al familiei regale britanice în Israel şi în Teritoriile palestiniene.

Primele sale cuvinte pentru preşedintele ANP au contrastat cu discursul comun utilizat de diplomaţii occidentali care se confruntă cu complexitatea lingvistică a conflictului israeliano-palestinian. „Mulţumesc că m-aţi primit şi sunt foarte bucuros de o colaborare atît de strînsă între cele două ţări ale noastre şi de succesele înregistrate în domeniile educaţiei şi umanitar”, a spus el, vorbind liber. Diplomaţii occidentali evită în general să se refere la Teritoriile palestiniene ca la un stat sau o ţară. Adunarea Generală a ONU a acordat în 2012 statutul de stat observator nemembru Palestinei. Teritoriile palestiniene se presupune că într-o zi vor forma statul independent la care aspiră palestinienii.

Solicitat de AFP, Ministerul de Externe britanic nu a precizat dacă alegerea cuvintelor prinţului a fost întîmplătoare sau deliberată. „Guvernul britanic susţine crearea unui stat palestinian suveran, independent şi viabil, coexistînd cu Israelul în pace şi securitate”, a spus un purtător de cuvînt. „Regatul Unit va recunoaşte un stat palestinian în momentul în care aceasta va favoriza cel mai mult pacea”, a adăugat el.

Preşedintele Abbas a reafirmat în cursul întrevederii sale cu ducele de Cambridge că palestinienii sunt hotărîţi „să ajungă la pace cu Israelul”.

Acord între Rusia și SUA privind organizarea unui summit Putin-Trump într-o țară terță

Moscova şi Washingtonul au ajuns la un acord privind organizarea unui summit între preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, a anunţat consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, transmite Reuters. El a adăugat că summitul se va desfăşura într-un loc dintr-o ţară terţă stabilit de comun acord şi că mai este nevoie de cîteva săptămîni pentru pregătirea întrevederii. Locul şi data summitului urmează să fie anunţate. Acest anunţ a fost făcut după întrevederea pe care Preşedintele Vladimir Putin a avut-o Miercuri, la Moscova, cu John Bolton, consilierul pentru securitate naţională al Preşedintelui Donald Trump.

Președintele american examinează măsuri împotriva investiţiilor ”prădătoare” ale Chinei în SUA

Preşedintele american Donald Trump a anunţat că vrea să exercite o supraveghere mai strictă asupra investiţiilor străine ”prădătoare”, dar nu a luat nici o măsură anume vizînd China, relatează AFP. Mai multe media americane au scris în ultimele zile despre posibile măsuri ce au scopul de a le interzice unor companii cu capital chinez să investească în întreprinderi americane în sectoare precum automobilul electric, robotică sau spaţiul cosmic. Aceste informaţii provoacă temeri referitoare la un nou punct culminant al tensiunilor, într-un moment în care Washingtonul şi Beijingul sunt angajate într-o dispută comercială cu un final incert.

Într-un comunicat, Trump a subliniat că vrea să susţină un proiect de lege al Congresului care oferă instrumente complementare pentru a combate investiţiile ”prădătoare”, ce ”ameninţă leadership-ul tehnologic” al SUA. Acest proiect de lege, legat de Comitetul privind investiţiile străine în SUA (CFIUS), a fost adoptat cu 400 de voturi ”pentru” şi două ”împotrivă” în Camera Reprezentanţilor, a declarat cu satisfacţie secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin. Cu acest proiect de lege, denumit ”FIRRMA”, ”noi avem mijloacele necesare pentru a proteja tehnologiile importante. Obiectivul nostru nu este de a singulariza China, ci de a avea instrumentele necesare pentru a ne proteja investiţiile”, a declarat Mnuchin.

Trump a precizat totuşi că, în cazul în care Congresul nu va reuşi să voteze legea ”care protejează mai bine bijuteriile tehnologiei americane”, atunci el va da ordin Administraţiei sale să vină cu noi instrumente pentru a atinge acest obiectiv. După ce a aplicat taxe vamale de 25 % pe importuri chineze în valoare de 50 de miliarde de dolari, Washingtonul a ameninţat că va spori la 450 miliarde de dolari valoarea produselor chineze care vor fi taxate la intrarea lor în SUA. Beijingul a ripostat anunţînd taxe vamale ”identice” şi a denunţat ”şantajul” din partea SUA.

Xi Jinping: China nu va ‘urma calea expansionismului’, însă nu va ceda ‘nici un centimetru’ din teritoriul său istoric

China nu va ‘urma calea expansionismului’, însă nu va ceda ‘nici un centimetru’ din teritoriul său istoric, i-a spus Preşedintele chinez Xi Jinping, la Beijing, secretarului american al Apărării Jim Mattis, pe fondul tensiunilor comerciale şi militare între cele două mari puteri, relatează AFP şi dpa. ‘Nu vom urma calea expansionismului sau a colonialismului însă, în legătură cu subiectul suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Chinei, atitudinea noastră este fermă şi clară: nu putem ceda nici un centimetru din teritoriul lăsat de strămoşii noştri. Noi nu ne dorim absolut nimic din ce aparţine altora’, a afirmat şeful statului chinez în timpul unei întrevederi cu şeful Pentagonului, citat de agenţia de presă Xinhua. Totodată, Mattis a afirmat în timpul întîlnirii cu Preşedintele Xi Jinping că SUA şi China au fost de acord să coopereze, ‘să gestioneze şi să controleze riscurile şi neînţelegerile, şi să evite conflictele’, potrivit postului de televiziune CCTV.

Beijingul, care revendică Marea Chinei de Sud aproape în totalitate, în pofida unui arbitraj internaţional din 2016 care nu i-a dat dreptate, a desfăşurat armament incluzînd baterii de rachete şi sisteme electronice de bruiaj pe insulele artificiale în Marea Chinei, o decizie care a suscitat îngrijorarea Washingtonului şi în toată Asia de Sud-Est. Mattis a declarat la începutul acestei luni că militarizarea insulelor disputate în Marea Chinei de Sud este făcută cu scopul ‘intimidării şi a constrîngerii’. De asemenea, ministrul chinez al Apărării a prezentat în timpul discuţiilor cu Mattis poziţia şi îngrijorările Beijingului cu privire la Taiwan, Marea Chinei de Sud şi Coreea de Nord.

Donald Tusk: Divizările între liderii europeni sunt un semn de slăbiciune a UE şi alimentează mişcările populiste şi xenofobe

Divizările arătate de liderii europeni în faţa problemei migraţiilor sunt un semn de slăbiciune a Uniunii Europene şi alimentează mişcările populiste şi xenofobe, a avertizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, înaintea summitului crucial de Joi şi Vineri de la Bruxelles, relatează AFP. Într-o scrisoare de invitaţie trimisă celor 28 de şefi de stat sau de guvern din UE, Tusk arată că ‘dezbaterea cu privire la migranţi se inflamează tot mai mult, iar acesta va fi punctul principal al ordinii de zi’.

 ‘O condiţie prealabilă unei politici reale a UE în domeniul migraţiei este ca europenii să decidă efectiv cine intră pe teritoriul european. Neatingerea acestui obiectiv ar fi, în fapt, o manifestare a slăbiciunii noastre şi, mai ales, ar putea da impresia că Europa nu are frontiere externe’, subliniază el.

‘Cetăţenii europeni aşteaptă de la noi să facem dovadă de determinare în acţiunile noastre pentru restabilirea sentimentului lor de securitate’, mai spune Tusk în scrisoare, notînd că ‘oamenii vor aceasta nu pentru că au devenit brusc xenofobi şi vor să ridice ziduri împotriva restului lumii, ci pentru că revine fiecărei autorităţi politice să aplice legea, să-şi protejeze teritoriul şi frontiera’. ‘Am asistat la crearea de noi mişcări politice care oferă răspunsuri simple la chestiuni tot mai complexe. Simple, radicale şi atrăgătoare. Criza migratorie le furnizează un număr din ce în ce mai mare de argumente’, atrage atenţia preşedintele Consiliului European.

În aceeaşi scrisoare, Donald Tusk le cere liderilor UE să se pregătească pentru cele mai pesimiste scenarii în ce priveşte relaţia cu SUA. ‘Atunci cînd vom discuta despre migraţie sau reforma zonei euro, este important să păstrăm în minte contextul geopolitic care a urmat summitului G7 din Canada’, la care SUA au respins brusc o declaraţie comună negociată cu greu, a explicat el. ‘În pofida eforturilor noastre neobosite pentru a menţine unitatea Occidentului, relaţiile transatlantice sunt supuse unor presiuni imense din cauza politicii Preşedintelui Trump. Din nefericire, diviziunile merg dincolo de comerţ’, a subliniat preşedintele Consiliului European în scrisoare

Deputaţii francezi elimină din Constituţie cuvîntul ‘rasă’

Deputaţii francezi au eliminat Miercuri, în unanimitate, în comisie, cuvîntul ”rasă” din articolul 1 din Constituţie şi au introdus interzicerea ”deosebirii în funcţie de sex”, relatează AFP. Dacă aceste amendamente vor fi votate din nou la examinarea în şedinţă a proiectului de revizuire constituţională, alineatul modificat se va scrie: Franţa ”asigură egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor fără deosebire în funcţie de sex, origine sau religie”, în loc de ”fără deosebire în funcţie de origine, rasă sau religie”.

Referitor la eliminarea cuvîntului ”rasă”, toate grupurile au depus amendamente considerînd că persistenţa acestui termen, introdus în Constituţie în 1946 pentru a respinge teoriile rasiste după nazism, este în prezent ”prost înţeleasă” şi ”nefondată”, în timp s-a demonstrat că nu există rase în cadrul speciei umane. Coraportoarea textului, Yaël Braun-Pivet, a dat asigurări că eliminarea respectivă ”nu va slăbi arsenalul juridic” în lupta împotriva rasismului, ca răspuns la temerile unora. Deputaţii comunişti şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu acest ”mare progres”, reamintind că ei au venit cu o propunere de lege în acest sens încă din 2013.

Acelaşi consens a fost şi în ce priveşte interzicerea ”deosebirii în funcţie de sex”. ”Pentru a ajunge la o societate egalitară, acest principiu al egalităţii între femei şi bărbaţi în faţa legii trebuie să pătrundă în ansamblul dreptului nostru. Astăzi pare un imperativ de a face din aceasta un principiu fundamental înscriindu-l mai clar în Constituţia noastră”, a pledat Delegaţia pentru drepturile femeilor în amendamentul său adoptat.

Un fermier indian i-a ridicat un Altar Președintelui Trump: “Este zeul meu”

Un fermier din India i-a ridicat Președintelui american Donald Trump un Altar și se închină la fotografia șefului de la Casa Albă de cel puțin trei ori pe zi. Devotamentul său pentru liderul de la Washington a ajuns și pe rețelele de socializare, unde bărbatul în vîrstă de 31 de ani postează videoclipuri și imagini în care este surprins în timp ce se roagă la “icoana Președintelui”, potrivit Newsweek. “Familia și prietenii mă consider nebun și mi-au cerut să merg la un psiholog. Eu le-am replicat că poate ei ar trebui să-și facă o programare și să înțeleagă faptul că Donald Trump este zeul meu și nu îmi pasă de ce spun ceilalți”, a declarat tînărul. De asemnea, indiferent de locurile pe care le frecventează, indianul nu uită să aducă cu el și o poză a Președintelui Trump. Acest comportament îi enervează la culme pe prieteni și membrii familiei sale, însă indianul nici nu vrea să audă că comportamentul său este bizar. (Newsweek)

Încă un român judecat pentru trafic de droguri în Malaysia, condamnat la moarte. Decizia este definitivă

Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE) informează că, la 27 Iunie 2018, s-a judecat recursul în cazul celui de-al doilea cetăţean român condamnat la pedeapsa capitală în Malaysia, pentru trafic de droguri. Curtea Federală de Justiţie a Malaysiei, care a judecat recursul, a confirmat pedeapsa capitală printr-o decizie definitivă, fiind epuizate astfel toate căile interne de atac în acest caz.

”Avocaţii cetăţeanului român urmează să depună o cerere de graţiere la sultanul statului malaysian în care a fost comisă fapta. Conform procedurilor malaysiene, această cerere va fi analizată de o Comisie de Graţiere, care se convoacă la solicitarea sultanului. MAE precizează că sentinţa nu poate fi pusă în aplicare pînă cînd nu este soluţionată cererea de graţiere, iar acest demers poate fi de durată”, se precizează într-un comunicat al MAE.

Povestea unei fetițe care a mers desculță prin munți 60 de kilometri, ca să scape de o căsătorie aranjată

Scholastica Nacap, o fetiță de 13 ani din Uganda, a fost nevoită să meargă 60 de kilometri desculță printr-o zonă montană periculoasă, ca să scape de o căsătorie cu un bărbat mult mai în vîrstă, aranjată de rudele tatălui său. „Trebuia să scap. Nu puteam accepta să devin mamă și soție la 13 ani”, a povestit ea pentru The Guardian. Cinci ani mai tîrziu, ea s-a mutat în Karamoja, o zonă izolată din Uganda cu o populație de aproximativ 1 milion de persoane răspîndite pe 27.900 de kilometri pătrați, unde militează pentru interzicerea căsătoriilor fetițelor minore. Deși vîrsta legală de căsătorie în Unganda este de 18 ani, cifrele publicate de Organizația Națiunilor Unite arată că 40% dintre fete se căsătoresc înainte de această vîrstă, iar 10% dintre ele chiar înainte să împlinească 15 ani.

Uganda are o populație tînără, 75% dintre cetățeni avînd vîrste sub 30 de ani, iar 58% sub 20%. Mai mult, țara are una dintre cele mai ridicate rate ale fertilității; o femeie dă naștere, în medie, la 5,6 copii. În acest context, Scholastica Nacap încearcă să schimbe aceste statistici, cel puțin în comunitatea în care trăiește. Astfel, în prezent se implică în activitatea unui club deschis de un ONG, care le oferă tinerelor între 10 și 22 de ani informații privind riscurile la care se expun printr-o căsătorie și o sarcină la o vîrstă fragedă. Totodată, organizația nonguvernamentală le oferă cursuri de calificare, de croitorie și agricultură, și le învață cum să își gestioneze banii.

După experiența de la vîrsta de 13 ani, Scholastica Nacap a reușit să își deschidă o mică brutărie și un restaurant. A decis să nu se căsătorească: „Ce bărbat mă poate păcăli? Nu. Am bani din afacerea mea, sunt ocupată să o extind. Nu am timp să mă gîndesc la bărbați sau la căsătorie.”