Islamiștii anunţă o nouă fază a jihadului ţintind Israelul

Gruparea ultraradicală Statul Islamic (SI) a anunţat Luni, într-un mesaj audio, că vrea să lanseze o ”nouă fază” a ”jihadului” ţintind în mod special Israelul, relatează AFP, scrie news.ro.

Noul lider SI Abu Ibrahim al-Hashemi al-Qurashi este ”hotărît” să lanseze ”o nouă fază care nu este alta decît să lupte împotriva evreilor şi să dea înapoi ceea ce le-au furat musulmanilor”, afirmă Abu Hamza a Al Qurashi în acest mesaj – cu o durată de 27 de minute – difuzat pe aplicaţia Telegram. ”Ochii soldaţilor califatului, oriunde s-ar afla ei, sunt mereu aţintiţi asupra Ierusalimului”, adaugă purtătorul de cuvînt al SI. ”În zilele următoare, cu voia lui Allah, veţi vedea (…) ceea ce vă va face să uitaţi ororile trecutului”, mai declară Abu Hamza Al Qurashi, referindu-se la un eventual atac.

AFP scrie că nu a putut identifica imediat mesajul, însă înregistrarea a fost difuzată prin organele de propagandă obişnuite ale grupării pe reţele de socializare. Înainte de înfrîngerea sa teritorială în Martie 2019, organizaţia jihadistă a administrat un vast ”califat” autoproclamat de o parte şi de alta a frontierei dintre Siria şi Irak, care numărat pînă la şapte milioane de locuitori. Ea a tipărit o monedă, colecta taxe şi gestiona programe şcolare în această zonă.

În urma unor operaţiuni militare combinate ale forţelor siriene şi irakiene, susţinute de aliaţii lor respectivi, acest vast teritoriu s-a redus semnificativ, după care a fost şters de pe hartă. Însă SI şi-a păstrat în Siria şi în Irak o prezenţă nu tocmai neglijabilă în zona fluviului Eufrat şi în deşertul din vecinătate. Gruparea are, de asemenea, mai multe filiale în Africa şi Asia, care continuă să comită atentate sîngeroase. Astfel, gruparea jihadistă SI este prezentă în Peninsula egipteană Sinai, la frontiera cu Israelul, pe care Israelul a ocupat-o timp de 15 ani după Războiul israeliano-arab din 1967.

Grecia vrea să se împrumute pe 15 ani, o premieră după criza financiară

Autoritatea pentru gestionarea datoriei publice din Grecia a anunţat Luni că a demarat procedurile pentru a emite obligaţiuni pe 15 ani, cea mai lungă perioadă pe care Grecia se împrumută de la debutul crizei financiare din 2010, transmit AFP şi Reuters, scrie agerpres.

Dacă în urmă cu 10 ani Grecia era persona non grata pe pieţele financiare internaţionale, acum intenţionează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobîndă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, a declarat un responsabil grec. Autoritatea pentru gestionarea datoriei publice din Grecia a precizat că a mandatat băncile Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan să intermedieze acest împrumut. Emisiunea ar urma să fie lansată în viitorul apropiat, în funcţie de condiţiile de pe piaţă. Acest anunţ vine la doar 48 de ore după ce agenţia de evaluare Fitch a îmbunătăţit ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB”. Grecia vrea să profite de nivelul redus al dobînzilor existente în prezent pe pieţe financiare, precum şi de îmbunătăţirea ratingului său suveran. Conform proiectului de buget pe 2020, autorităţile de la Atena intenţionează să împrumute între patru şi opt miliarde de euro de pe pieţele financiare.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna Ianuarie 2019, printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna Martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna Octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobîndă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia.

Leo Varadkar îi cere Uniunii Europene să protejeze interesele Irlandei după Brexit

Premierul irlandez Leo Varadkar i-a cerut Uniunii Europene (UE) să protejeze interesele ţării sale în timpul negocierilor pe care Londra şi Bruxellesul le vor începe după Brexit, transmite DPA, scrie agerpres. Varadkar a spus că a discutat despre ”provocările speciale pentru Irlanda” cu negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, provocări ce vor apărea de îndată ce Londra începe retragerea sa oficială din blocul comunitar, la 31 Ianuarie.

”I-am cerut lui Michel să continue să ţină cont de interesele Irlandei în următoarea fază”, le-a declarat el reporterilor după întîlnirea cu Barnier desfăşurată la Dublin.

Numeroşi politicieni au avertizat că Brexitul ar putea afecta Irlanda chiar mai grav decît pe Regatul Unit, în special dacă Londra este incapabilă să încheie un acord privind viitoarele relaţii comerciale cu Bruxellesul.

Varadkar a adăugat că va ”exista mereu un loc la masă” pentru Regatul Unit dacă Brexitul ”nu funcţionează” pentru Londra. Anterior, şeful Executivului irlandez declarase pentru BBC că Regatul Unit abordează de pe o poziţie slăbită negocierile asupra relaţiei sale post-Brexit cu Uniunea Europeană, o piaţă mult mai mare. ”Uniunea Europeană este o uniune formată din 27 de state membre. Regatul Unit nu este decît o ţară. Şi noi avem o populaţie şi o piaţă de 450 milioane de persoane”, a afirmat Varadkar.

Premierul britanic Boris Johnson a insistat că va încheia pînă la finalul acestui an negocierile complexe privind un acord de comerţ liber cu UE, excluzînd orice eventuală extindere a perioadei de tranziţie. Leo Varadkar a apreciat însă că va fi ”dificil” ca negocierile dintre Londra şi UE să se încheie în 11 luni.

O femeie a murit într-un concurs de mîncat prăjituri

O femeie din Australia a murit în timp ce participa la un concurs de mîncat prăjituri care s-a desfășurat într-un hotel din Queensland, pentru a sărbători Ziua Națională a Australiei, potrivit BBC, transmite şi mediafax. Femeia în vîrstă de 60 de ani a suferit un atac în timp ce mînca o prăjitură tradițională cu ocazia Zilei Naționale a Australiei. Mai înainte, concurenții au fost filmați mîncînd în viteză cît mai multe prăjituri. Martorii au declarat că femeia și-a îndesat în gură o prăjitură după care a început să aibă dificultăți în a înghiți. Femeia a primit imediat manevre de resuscitare, după care a fost transportată la spital dar, din păcate nu a mai putut fi salvată.

Iranul îi acuză pe europeni de RASISM

Teheranul a apreciat Luni că recenta activare de către Berlin, Londra şi Paris a Mecanismului de Reglementare a Diferendelor (MRD) prevăzut în acordul nuclear încheiat de marile puteri cu Iranul în 2015 este o dovadă de ”rasism” european la adresa sa, potrivit France Presse, transmite şi agerpres.

Într-un discurs rostit la Teheran, ministrul de Externe iranian Mohammad Javad Zarif a criticat ”iluzia potrivit căreia doar cei ‘cu ochi albaştri’ pot să profite de dreptul internaţional”. ”În faţa încălcărilor repetate de către SUA şi Europa, Iranul nu are dreptul să utilizeze articolul 36 (din acordul din 2015), în pofida numeroaselor notificări adresate în scris responsabililor europeni”, a afirmat Zarif, fără să precizeze în ce fel sau cum i-a fost refuzat Iranului un astfel de drept. ”Nu vom accepta un astfel de rasism”, a adăugat el.

Cele trei state europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), cosemnatare ale acordului din 2015, au anunţat la 14 Ianuarie declanşarea MRD prevăzut în articolul 36 din textul încheiat la Viena. Acordul este în pericol să înceteze de cînd Preşedintele american Donald Trump a retras unilateral SUA, în Mai 2018, din acest pact, după care a reinstituit sancţiuni economice severe împotriva Iranului. Berlinul, Parisul şi Londra susţin că rămîn angajate în acest acord, dar Teheranul le acuză de inacţiune şi de încălcarea angajamentelor pentru că nu ajută Republica islamică să ocolească sancţiunile americane.

Ca ripostă la aceste sancţiuni, Iranul a renunţat treptat, din Mai 2019, la mai multe angajamente-cheie pe care le asumase conform acordului de la Viena. Europenii susţin că au declanşat MRD în încercarea de a constrînge Teheranul să revină la aplicarea în totalitate a textului acordului. Acest document oferă Teheranului ridicarea parţială a sancţiunilor internaţionale care îi sufocau economia, în schimbul garanţiilor că programul său nuclear nu are nici o destinaţie militară, ceea ce Iranul a negat întotdeauna. MRD ar putea duce în cele din urmă la restabilirea de către Consiliul de Securitate al ONU a tuturor sancţiunilor care au fost ridicate prin acordul de la Viena.

George Soros acuză Facebook că-l ajută pe Trump să cîştige alegerile

Miliardarul american George Soros a declarat că Facebook răspîndește dezinformarea în rîndul utilizatorilor săi, iar compania ar putea să conspire cu Donald Trump pentru a fi reales în funcția de Președinte al SUA, potrivit agenției Bloomberg, transmite şi mediafax.

”Cred că există un fel de operațiune informală de asistență reciprocă sau înțelegere între Trump și Facebook”, a declarat Soros la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția. ”Facebook va lucra pentru a ajutat la realegerea lui Trump, iar Trump va proteja Facebook, așadar situația aceasta nu se va schimba și îmi fac foarte mari griji despre cum vor evolua lucrurile în 2010”, a adăugat acesta. Soros nu a oferit nici o dovadă în acest sens. ”Acest lucru este total greșit”, a răspuns purtătorul de cuvînt al Facebook, Andy Stone.

Soros a utilizat, de asemenea, în trecut, în cadrul discursului său anual de la Davos pentru a critica gigantul social media. În 2018, acesta a comparat Facebook cu o companie de jocuri de noroc care alimentează dependența în rîndul utilizatorilor, iar anul trecut a reiterat necesitatea reglementărilor companiilor din sectorul tehnologiei.

În Australia, revine canicula

Răgazul oferit recent pompierilor australieni de ploile şi vremea mai rece urmează să se încheie, au avertizat Luni meteorologii din această ţară, care prognozează revenirea caniculei în a doua jumătate a săptămînii în curs, fenomen care sporeşte riscul ca incendiile de vegetaţie să reapară şi să se propage din nou, informează Reuters, potrivit agerpres.

Australia se confruntă cu regularitate cu incendii de vegetaţie pe durata Verii, însă în acest an focarele au apărut mai devreme decît de obicei şi au făcut 33 de victime în ultimele patru luni, ucigînd totodată milioane de animale sălbatice şi devastînd un teritoriu ce are o suprafaţă echivalentă cu cea a Greciei.

În urma ploilor care au căzut timp de o săptămînă în Victoria, New South Wales şi Queensland, statele australiene cele mai afectate de incendii, numărul focarelor a scăzut cu peste 50%, însă temperaturile peste mediile multianuale vor reveni în acest weekend. Luni, 59 de incendii de vegetaţie erau încă active în statul New South Wales, din care 28 nu sunt încă izolate. Meteorologii se aşteaptă ca temperaturile din Melbourne, unde turneul de tenis Australian Open a ajuns în cea de-a doua sa săptămînă, să atingă Vineri valoarea de 41 de grade Celsius.

Tot mai mulţi evrei vor să plece din Germania

Germania trebuie să ia măsuri urgente pentru a evita un exod masiv al evreilor din ţară, a avertizat ministrul de Externe Heiko Maas într-un editorial apărut în publicaţia Der Spiegel, în ajunul marcării a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz, potrivit portalului lemonde.co.il, potrivit agerpres.

Unul din doi evrei intenţionează să plece din Germania, subliniază Heiko Maas, precizînd că insulte şi atacuri antisemite au loc zilnic în Germania. Lupta împotriva antisemitismului va fi o prioritate pentru Germania, care urmează să preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene în luna Iulie şi preşedinţia Consiliului Europei în Noiembrie, a asigurat el. Comunitatea evreiască şi siturile evreieşti ar trebui să fie mai bine protejate peste tot în Europa, a menţionat Heiko Maas, anunţînd că Germania va furniza în acest scop în 2020 o sumă de 500.000 de euro Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Germania se confruntă în ultimul timp cu o recrudescenţă a agresiunilor rasiste şi antisemite pe teritoriul său, între acestea o tentativă de atac cu o puşcă de asalt împotriva unei sinagogi plină cu credincioşi evrei la sfîrşitul anului 2019 la Halle (landul Saxonia-Anhalt), cînd un masacru a fost evitat ca prin minune, conform portalului citat.

Hassan Rouhani le cere iranienilor să nu-l lase pe Trump să destrame unitatea naţiunii

Preşedintele iranian Hassan Rouhani le-a cerut compatrioţilor săi să nu permită ca politica omologului său american Donald Trump de presiune maximă asupra Teheranului să afecteze unitatea naţiunii, înaintea alegerilor parlamentare din Februarie, transmite Reuters, potrivit agerpres. Conducătorii clericali ai Iranului se confruntă cu dificultăţi în menţinerea economiei pe linia de plutire în contextul sancţiunilor tot mai dure impuse de SUA după retragerea din acordul nuclear încheiat de marile puteri cu Teheranul în 2015. Exporturile vitale de petrol au fost mult reduse în urma sancţiunilor.

”Nu ar trebui să-l lăsăm pe Trump să reuşească să creeze divizări între conducere şi popor. (…) Ar trebui să rămînem uniţi. (…) Nu întoarceţi spatele alegerilor (de la 21 Februarie). Haideţi să avem o participare ridicată”, a afirmat Rouhani, într-un discurs transmis în direct pe site-ul său oficial. ”Chem naţiunea noastră să voteze. (…) Chiar dacă aveţi critici pe anumite teme şi probleme, vă rog să vă daţi votul”, a mai îndemnat Preşedintele iranian.

Consiliul Gardienilor, care îi verifică pe toţi candidaţii în alegeri, a respins în jur de 9.000 din cei 14.000 aspiranţi înscrişi. Moderaţii afirmă că în majoritatea oraşelor nu au candidaţi care să intre în competiţie. Sute de persoane au fost ucise în timpul protestelor antiguvernamentale de anul trecut, iar regimul de la Teheran riscă o criză de legitimitate pe fondul furiei în creştere şi al criticilor internaţionale legate de recunoaşterea tîrzie a vinovăţiei Gardienilor Revoluţiei, armata sa de elită, în doborîrea din greşeală a unui pasager ucrainean de pasageri.

Neîncrederea dintre conducători şi iranienii de rînd, combinată cu dificultăţile economice, se anunţă de rău augur pentru votul parlamentar din Februarie, la care regimul doreşte o participare ridicată pentru a-şi demonstra legitimitatea, chiar dacă rezultatul nu va schimba nici o politică majoră.

Polonia cumpără de la americani 32 de avioane F 35, de ultimă generație

Polonia va semna, săptămîna aceasta, un contract cu firma americană Lockheed Martin, în valoare de 4,6 miliarde de dolari (4,17 miliarde de euro), pentru achiziţionarea a 32 de avioane multirol F-35, a anunţat Mariusz Blaszczak, ministrul polonez al Apărării, informează Mediafax.

„Vineri, în orăşelul Deblin, voi semna un contract în valoare de 4,6 miliarde de dolari pentru achiziţionarea a 32 de avioane F-35 de ultimă generaţie”, a afirmat Mariusz Blaszczak, prin Twitter.

Agenţia americană pentru Cooperare în domeniul Apărării şi Securităţii a aprobat în Vara anului 2019 vînzarea avioanelor militare în Polonia. Administraţia de la Varşovia a anunţat, în Septembrie 2019, intenţia de a cumpăra 32 de avioane de tip F-35A. Primele avioane de tip F-35 ar urma să intre în uzul Forţelor Aeriene poloneze în anul 2024, conform site-ului Airforce-Technology.com.